Actrița irlandeză Brenda Fricker, cunoscută publicului internațional pentru rolul femeii cu porumbei din „Singur acasă 2” și recompensată cu un premiu Oscar pentru interpretarea din „My Left Foot”, a murit la vârsta de 81 de ani.
Actrița s-a stins joi seară, la Dublin, după o perioadă în care s-a confruntat cu probleme de sănătate. Decesul a fost confirmat de agentul său, Phil Belfield.
Acesta a descris-o drept o personalitate imposibil de înlocuit și a transmis că lumea filmului a pierdut una dintre cele mai puternice și mai originale prezențe ale sale.
Brenda Fricker a avut o carieră de aproximativ șase decenii în teatru, televiziune și cinematografie, devenind una dintre cele mai importante actrițe din istoria filmului irlandez.
Pentru multe generații de spectatori, ea va rămâne femeia singuratică din Central Park care îl ajută pe Kevin McCallister în „Home Alone 2: Lost in New York”.
În Irlanda, însă, numele său este legat în primul rând de „My Left Foot”, filmul care a contribuit decisiv la afirmarea cinematografiei irlandeze pe scena internațională.
Prima actriță irlandeză care a câștigat un Oscar
În 1990, Brenda Fricker a devenit prima actriță irlandeză recompensată cu un premiu Oscar.
Ea a primit trofeul pentru cea mai bună actriță în rol secundar, după ce a interpretat-o pe Bridget Fagan Brown, mama scriitorului și pictorului irlandez Christy Brown, în drama biografică „My Left Foot”.
Christy Brown s-a născut cu paralizie cerebrală și putea controla în mod voluntar doar piciorul stâng, cu ajutorul căruia a învățat să scrie și să picteze.
Fricker a construit portretul unei mame hotărâte, afectuoase și extrem de rezistente, care refuză să își abandoneze copilul în fața prejudecăților și dificultăților.
Interpretarea sa a fost considerată una dintre componentele esențiale ale succesului filmului.
Daniel Day-Lewis, care l-a jucat pe Christy Brown, a câștigat în aceeași seară premiul Oscar pentru cel mai bun actor.
În discursul de acceptare, Brenda Fricker a dedicat distincția oamenilor din Irlanda și mamelor care cresc copii cu dizabilități.
Rolul din „Singur acasă 2”
La doi ani după câștigarea Oscarului, Brenda Fricker a apărut în „Home Alone 2: Lost in New York”, continuarea unuia dintre cele mai populare filme de familie ale anilor ’90.
Ea a interpretat o femeie fără adăpost care trăiește în apropierea Central Park și își petrece timpul îngrijind porumbeii.
Personajul, privit inițial cu teamă de Kevin, se dovedește a fi o femeie blândă și profund singură.
Întâlnirea dintre cei doi oferă unele dintre cele mai emoționante momente ale filmului.
Într-o scenă devenită celebră, femeia îi povestește copilului că s-a îndepărtat de oameni după ce a fost rănită și că se teme să mai aibă încredere în cineva.
Kevin o încurajează să nu lase frica să o condamne la singurătate și îi oferă unul dintre cei doi porumbei ornamentali primiți în dar, ca simbol al prieteniei.
Deși apariția sa nu ocupa mult timp pe ecran, rolul a transformat-o într-un chip familiar pentru milioane de spectatori din întreaga lume.
O carieră începută aproape întâmplător
Brenda Fricker s-a născut la Dublin, la 17 februarie 1945.
Înainte să devină actriță, a lucrat pentru o perioadă în redacția The Irish Times, unde spera inițial să urmeze o carieră în jurnalism.
A ajuns însă în lumea actoriei aproape întâmplător, la vârsta de 19 ani.
Primele sale apariții au fost în producții de teatru și în roluri mici de film și televiziune.
A jucat în „Tolka Row”, considerat primul serial de televiziune irlandez de tip soap opera, iar ulterior a început să primească roluri în producții britanice.
Unul dintre personajele care au făcut-o cunoscută înainte de succesul de la Hollywood a fost asistenta medicală Megan Roach din serialul BBC „Casualty”.
Fricker a apărut în zeci de episoade ale producției și a revenit asupra rolului în mai multe rânduri, de-a lungul anilor.
De la producții irlandeze la Hollywood
După succesul obținut cu „My Left Foot”, actrița a primit numeroase roluri în producții internaționale.
A apărut în „The Field”, film regizat de Jim Sheridan și bazat pe piesa dramaturgului irlandez John B. Keane.
A jucat apoi în „So I Married an Axe Murderer”, „Angels in the Outfield” și drama juridică „A Time to Kill”.
În 2003, a făcut parte din distribuția filmului „Veronica Guerin”, inspirat de viața jurnalistei irlandeze ucise în 1996 de membri ai unei grupări criminale.
Printre celelalte producții importante în care a apărut se numără „Inside I’m Dancing”, „Albert Nobbs”, „Omagh” și „A Man of No Importance”.
Deși era cunoscută în special pentru personaje calde sau materne, Fricker a interpretat de-a lungul carierei roluri foarte diferite, de la femei vulnerabile la personaje dure și autoritare.
Actrița a declarat în mai multe interviuri că nu era interesată de celebritate și că prefera să fie apreciată pentru calitatea interpretărilor sale.
Relația dificilă cu faima
Brenda Fricker a rămas cunoscută pentru umorul său direct și pentru lipsa de interes față de ritualurile celebrității.
Ea a povestit că nu își expunea premiul Oscar într-un loc special, ci îl păstra într-un spațiu banal din locuința sa.
Succesul internațional nu a îndepărtat-o niciodată complet de Dublin, orașul în care s-a născut și în care și-a petrecut o mare parte din viață.
În ultimii ani, actrița a vorbit deschis despre singurătate, depresie și perioadele dificile prin care a trecut.
A recunoscut că sărbătorile de iarnă îi puteau accentua sentimentul de izolare și că înțelegea foarte bine singurătatea personajului interpretat în „Singur acasă 2”.
Sinceritatea cu care și-a descris problemele personale a fost apreciată în Irlanda, unde Fricker a devenit o voce importantă în discuțiile despre sănătatea mintală și izolarea persoanelor în vârstă.
Dublinul urma să îi acorde una dintre cele mai importante distincții
În februarie 2026, Consiliul municipal din Dublin a aprobat acordarea titlului de Cetățean de Onoare al orașului actriței Brenda Fricker.
Distincția reprezintă una dintre cele mai importante recunoașteri oferite de capitala Irlandei.
Autoritățile locale au motivat decizia prin contribuția actriței la cultura irlandeză și prin modul în care aceasta a reprezentat Dublinul în întreaga lume.
Numele său urma să fie înscris în registrul oficial al persoanelor cărora le-a fost acordată libertatea onorifică a orașului.
Actrița nu ajunsese însă să participe la ceremonia oficială și să semneze registrul înainte de moartea sa.
Primarul Dublinului a transmis, după anunțarea decesului, condoleanțe familiei și prietenilor actriței.
El a afirmat că puțini oameni au adus Dublinului atât de multă onoare și că Brenda Fricker a purtat identitatea orașului cu ea de-a lungul întregii cariere.
O figură esențială a cinematografiei irlandeze
Moartea Brendei Fricker marchează dispariția uneia dintre actrițele care au contribuit la schimbarea imaginii cinematografiei irlandeze.
Succesul filmului „My Left Foot” a demonstrat că poveștile irlandeze și actorii formați în Irlanda puteau primi recunoaștere la cel mai înalt nivel internațional.
Filmul a deschis drumul unei noi generații de regizori, actori și producători irlandezi.
Pentru publicul din afara Irlandei, Brenda Fricker va rămâne probabil asociată cu femeia cu porumbei din „Singur acasă 2”.
Pentru cinematografia irlandeză, moștenirea sa este însă mult mai amplă.
A fost o actriță capabilă să ofere forță și autenticitate unor personaje aparent obișnuite și să transforme rolurile secundare în prezențe memorabile.
Brenda Fricker a murit la Dublin, orașul în care s-a născut și pe care l-a reprezentat întreaga viață. Avea 81 de ani.
