Mai mult de o treime dintre adulții din Irlanda care consideră că au fost victimele unor abuzuri nu au făcut nimic pentru a opri situația sau pentru a cere ajutor. Un nou sondaj realizat pentru organizația Safeguarding Ireland arată nu doar amploarea problemei, ci și diferența dintre reacția oamenilor atunci când suferă ei înșiși un abuz și atunci când îl observă asupra altcuiva.
Cercetarea, realizată de RED C pe un eșantion de 1.000 de adulți, arată că 36% dintre persoanele care au declarat că au trecut printr-o asemenea experiență nu au luat nicio măsură. Dintre acestea, 20 de puncte procentuale reprezintă persoanele care au spus că nu știau ce să facă, iar 16 puncte procentuale pe cele care au ales să nu acționeze. Rezultatul evidențiază o barieră esențială: recunoașterea unui abuz nu este urmată întotdeauna de solicitarea ajutorului.
Safeguarding Ireland, organizație care promovează protejarea adulților împotriva abuzurilor și neglijării, consideră că fenomenul este răspândit. În total, 63% dintre participanții la sondaj au declarat că fie au suferit personal un abuz, fie au fost martorii unui abuz asupra altei persoane. Procentul nu înseamnă că 63% au fost victime directe, deoarece include și persoanele care au asistat la asemenea situații.
Martorii intervin mai des decât persoanele abuzate
Una dintre constatările importante privește reacția celor care observă abuzuri asupra altor persoane. Potrivit rezultatelor, 77% dintre martori au luat o formă de măsură, comparativ cu 58% dintre cei care au declarat o experiență personală de abuz.
Această diferență arată că disponibilitatea de a interveni este mai mare când problema îl privește pe altcineva. Sondajul nu stabilește însă, prin aceste procente, toate motivele pentru care persoanele afectate direct nu acționează. El indică explicit că o parte nu știu ce pot face, în timp ce alte persoane aleg să nu intervină.
Cercetarea a identificat și forme de abuz care apar frecvent în răspunsurile participanților. Abuzul online a fost menționat de 40% dintre respondenți, la fel ca abuzul psihologic. Controlul coercitiv, prin care o persoană exercită presiune și control asupra alteia, a fost indicat de 32%.
Organizația spune că, în comparație cu sondajele RED C anterioare, abuzurile online au înregistrat o creștere semnificativă. Datele prezentate nu permit însă calcularea unei creșteri exacte în puncte procentuale față de o anumită ediție precedentă a cercetării.
Prin natura lor, aceste categorii pot acoperi experiențe diferite. Abuzul psihologic poate implica intimidare, umilire ori amenințări, iar controlul coercitiv poate limita libertatea și autonomia unei persoane. În consecință, identificarea și semnalarea abuzurilor nu trebuie reduse numai la cazurile de violență fizică.
Diferențe între femei, bărbați și grupele de vârstă
Femeile au raportat mai frecvent decât bărbații că au suferit personal ori au asistat la abuzuri. Proporția a fost de 68% în rândul femeilor și de 58% în rândul bărbaților. Aceste cifre reunesc, din nou, două situații distincte: experiența proprie și cea de martor.
Diferențele sunt vizibile și între generații. Aproximativ 74% dintre adulții cu vârste între 18 și 34 de ani au declarat că au trecut printr-un abuz sau au asistat la unul. În rândul persoanelor de 65 de ani și peste, proporția a fost de 52%.
Aceste rezultate reflectă declarațiile participanților și nu pot fi interpretate automat drept o măsurare completă a tuturor incidentelor de abuz din Irlanda. Ele arată totuși că problema nu este limitată la o singură categorie de vârstă.
Patricia Rickard-Clarke, președinta Safeguarding Ireland, a subliniat necesitatea ca mai mulți oameni să înțeleagă că semnalarea unui posibil abuz este o parte esențială a protejării adulților. Organizația consideră că numărul real al cazurilor este mai mare decât cel raportat autorităților.
Aproape 15.000 de sesizări privind presupuse abuzuri ajung anual la serviciile HSE responsabile de protejarea adulților. Acestea sunt sesizări referitoare la posibile abuzuri, nu 15.000 de cazuri dovedite. Diferența contează atât pentru înțelegerea statisticilor, cât și pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate de acuzații.
Unde pot fi semnalate abuzurile
HSE, serviciul public de sănătate din Irlanda, dispune de echipe regionale de protecție a adulților, care primesc sesizări privind abuzurile sau neglijarea. Asistentul social principal al HSE, Amanda Casey, i-a încurajat pe oameni să raporteze asemenea situații, indiferent dacă le trăiesc personal sau cunosc pe cineva care ar putea fi afectat.
O sesizare poate fi transmisă prin portalul online de protecție a adulților al HSE sau direct către echipa regională competentă. Datele de contact ale echipelor sunt publicate pe site-ul HSE. Persoana vizată poate solicita și sprijinul cuiva de încredere pentru a face sesizarea.
Dacă există un pericol imediat și grav, Safeguarding Ireland recomandă contactarea Garda la numerele de urgență 999 sau 112. Pentru situațiile serioase care nu constituie o urgență imediată, oamenii se pot adresa secției Garda din zona lor.
Sondajul a fost pregătit pentru Adult Safeguarding Day, inițiativă anuală de informare despre prevenirea, reducerea și raportarea abuzurilor asupra adulților. Mesajul principal al cercetării este că simpla conștientizare a problemei nu este suficientă atunci când persoanele afectate nu cunosc modalitățile concrete prin care pot cere protecție.
