Comportamentele agresive și alte forme de comportament antisocial sunt raportate mai frecvent de fetele adolescente din Irlanda decât în urmă cu un deceniu, arată o nouă cercetare a Economic and Social Research Institute (ESRI). Diferența este vizibilă inclusiv în cazul agresiunilor fizice, în timp ce nivelurile raportate în rândul băieților au rămas relativ stabile.
Studiul, realizat de ESRI împreună cu departamentul guvernamental responsabil pentru copii, compară răspunsurile unor grupuri de adolescenți de 13 ani născuți la aproximativ zece ani distanță. Cercetătorii au analizat nu doar actele de violență, ci și comportamente mai puțin grave, precum însușirea unor lucruri fără permisiune, folosirea transportului public fără plata corectă a călătoriei sau provocarea de tulburări în spații publice.
Cea mai clară schimbare privind fetele apare în declarațiile despre agresiuni fizice. Proporția celor de 13 ani care au spus că au lovit cu pumnul, palma sau piciorul o altă persoană a crescut de la 10% la 16% între cele două grupuri studiate. Creșterea privește comportamente declarate de adolescente în cadrul cercetării și nu trebuie confundată cu numărul infracțiunilor constatate de Garda.
Majoritatea adolescenților nu prezintă comportamente antisociale grave
Datele generale oferă o perspectivă mai nuanțată decât ar sugera doar creșterea înregistrată în rândul fetelor. Aproximativ 91% dintre tinerii urmăriți între 13 și 17 ani au manifestat comportamente antisociale inexistente sau de intensitate redusă. Pentru încă 4%, asemenea manifestări au fost limitate la prima parte a adolescenței.
Restul de 5% au continuat să prezinte aceste comportamente sau au devenit mai implicați în ele pe măsură ce au crescut. Tocmai această diferență între manifestările ocazionale și cele persistente este importantă pentru înțelegerea riscurilor.
La vârsta de 13 ani, aproximativ unul din cinci adolescenți a declarat că a luat ceva de acasă fără permisiune în anul anterior. O proporție asemănătoare a spus că a lovit fizic o altă persoană. În jur de 10% au raportat, pentru fiecare dintre unele comportamente analizate, situații precum plata unui tarif incorect în autobuz sau tren, tulburarea ordinii într-un spațiu public ori luarea unor obiecte de la școală.
Aceste categorii nu au aceeași gravitate. Cercetarea folosește o definiție largă a comportamentului antisocial, care poate include atât fapte minore, cât și violență, fără ca orice răspuns afirmativ să însemne automat o infracțiune sau un contact cu sistemul de justiție.
Legături cu problemele familiale și sănătatea mintală
Cercetătorii au identificat asocieri între intensificarea comportamentelor antisociale la 13–17 ani și evenimente dificile din viața familială. Printre acestea se numără decesul unei persoane apropiate, separarea părinților sau problemele de sănătate mintală din familie.
Niveluri mai ridicate au fost observate și în cazul unor adolescenți din familii monoparentale, al celor cu frați mai mari sau al celor care aveau conflicte mai frecvente cu mamele lor. Aceste observații descriu legături statistice și nu înseamnă că structura familiei determină, de una singură, comportamentul unui copil.
Un alt factor asociat cu agravarea comportamentelor a fost petrecerea timpului în compania unor tineri mai mari. Cercetarea a identificat totodată o legătură puternică între problemele de sănătate mintală, inclusiv depresia, și comportamentele antisociale.
Școala nu a apărut ca factor determinant major în ansamblul rezultatelor, însă manifestările antisociale fără violență au fost raportate mai frecvent în școlile cu taxă. Această constatare nu arată că respectivele școli provoacă asemenea comportamente.
Consecințe care pot continua la maturitate
Efectele identificate nu se limitează la anii de școală. Adolescenții cu implicare mai mare în comportamente antisociale au avut, în medie, rezultate mai slabe la examenele Leaving Certificate, iar probabilitatea de a termina o facultate până la vârsta de 25 de ani a fost mai mică.
La 20 de ani, tinerii ale căror comportamente antisociale se intensificaseră în adolescență au raportat mai multe simptome de depresie, o satisfacție mai redusă față de viață și relațiile sociale și mai puțină încredere în alte persoane.
Emer Smyth, una dintre autoarele raportului, a atras atenția asupra consecințelor pe care asemenea comportamente și contactul ulterior cu sistemul de justiție le pot avea asupra educației, sănătății și relațiilor sociale. Cercetătoarea susține o abordare coordonată între instituțiile guvernamentale, serviciile publice și organizațiile comunitare.
La rândul său, cercetătoarea Merike Darmody a subliniat necesitatea îmbunătățirii accesului la sprijin pentru sănătatea mintală, de la măsuri de prevenție până la servicii specializate pentru adolescenții cu dificultăți severe.
Mesajul principal al studiului este astfel dublu: comportamentele agresive raportate de fete au crescut, dar marea majoritate a adolescenților nu urmează o traiectorie de comportament antisocial persistent. Datele indică importanța identificării timpurii a dificultăților emoționale și familiale, înainte ca acestea să se asocieze cu probleme de durată.
