În 2017, Ministrul Educației de la acea vreme a anunțat o nouă inițiativă îndrăzneață pentru a contribui la reducerea costurilor de întoarcere la școală pentru părinți, pe fondul unei campanii amplu mediatizată.
Școlilor li s-ar fi cerut să reducă costurile asigurându-se că uniformele pot fi achiziționate de la diverse magazine; că ar trebui să se utilizeze doar ecusoane ușor aplicabile cum ar fi cu fierul de călcat; că ar trebui să se specifice articole generice mai degrabă decât de firmă, cum ar fi dispozitivele digitale; să ofere programe de închiriere pentru manuale; să elimine treptat utilizarea caietelor de lucru și așa mai departe.
Unul dintre cele mai interesante elemente ale planului era următorul: școlile care nu reușeau să pună în aplicare aceste măsuri de reducere a costurilor ar fi pierdut unele bonusuri de la buget, plăți substanțiale introduse ca un stimulent pentru școli.
Planul părea impresionant pe hârtie – dar nu a fost niciodată pus în aplicare pe deplin. Școlile nu au fost monitorizate pentru a vedea dacă adoptau politici de reducere a costurilor. Nu au fost emise niciodată plăți de stimulare de tip bonus.
Când cotidianul Irish Times a întrebat despre situația acelui mult mediatizat anunț din 2017, un purtător de cuvânt al Ministerului Educației a declarat că “nu deține date financiare în legătură cu circulara la care se face referire”. Cu alte cuvinte, planul a fost în mod discret trecut pe linie moartă și nimeni nu-și mai aduce aminte de el.
Episodul evidențiază atât costul sistemului irlandez de educație “gratuită” – cât și abordarea nepăsătoare a departamentului atunci când vine vorba de aceste probleme.
Nu este de mirare, așadar, că atât de mulți părinți își smulg părul din cap încercând să se ocupe de manualele școlare, dispozitivele digitale, uniformele și activitățile extrașcolare pentru anul care urmează, în timp ce se îngrijorează de modul în care vor plăti pentru toate acestea.
Cei care trimit un copil la școala primară în septembrie vor plăti în medie 1.195 de euro – cu 9 euro mai mult decât anul trecut, arată un studiu publicat de Irish League of Credit Unions. Părinții copiilor care merg la școala secundară se pot aștepta să plătească în medie 1.518 euro, cu 27 de euro mai mult decât anul trecut. Acestea sunt sume semnificative pentru majoritatea și ajunge la sume amețitoare pentru familiile cu mai mulți copii.
Contribuțiile voluntare
Dincolo de argumentul privind cât de voluntare sunt aceste contribuții, ele sunt semnificative. Potrivit Irish League of Credit Unions, contribuția medie voluntară la o școala primară a fost de 124 de euro, iar la nivelul al doilea de 146 de euro.
Școlile susțin că acestea sunt vitale pentru a plăti căldura, lumina și alte costuri zilnice. Aceasta ridică o întrebare evidentă: de ce nu sunt aceste costuri plătite de stat în primul rând?
Există diverse estimări cu privire la cât ar costa acest lucru. Asociația catolică de gestionare a școlilor primare a estimat, în urmă cu câțiva ani, că valoarea acestor contribuții se ridică la 45 de milioane de euro; alții estimează că ar costa până la 100 de milioane de euro pentru a acoperi costul contribuțiilor voluntare.
Sinn Féin este unul dintre partidele din Opoziție care au depus un proiect de lege menit să pună capăt contribuțiilor voluntare; ministrul Educației, Norma Foley, a răspuns că școlile primesc mai multă finanțare ca niciodată și că noul proiect de lege privind educația (Carta elevilor și a părinților), atunci când va fi promulgat, va permite școlilor și părinților să se implice în probleme precum aceste plăți.
Costurile manualelor
Costul ridicat al manualelor școlare reflectă problemele mai largi ale unui sistem de educație în care statul renunță la dreptul de a impune standarde centralizate. Rezultatul, spun mulți, este un aranjament ineficient, costisitor și adesea risipitor din punct de vedere ecologic.
În Irlanda de Nord, un sistem de închiriere de manuale ajută la reducerea poverii financiare a părinților. Multe state europene au inițiative similare.
Potrivit unui purtător de cuvânt, departamentul acordă anual aproximativ 17 milioane de euro școlilor pentru cărți și sisteme de închiriere, dar majoritatea școlilor spun că această sumă este mică pentru a oferi un sistem de închiriere complet.
Irish League of Credit Unions estimează în acest an că costul mediu al cărților școlare la nivelul primar este de 110 euro, în timp ce la nivelul al doilea costul mediu este de 297 de euro.
Partidul Laburist estimează că ar costa statul aproximativ 40 de milioane de euro pe an pentru a furniza manuale școlare atât pentru nivelul primar, cât și pentru cel secundar, o picătură în ocean în comparație cu bugetul de 9 miliarde de euro pentru acest departament.
În ceea ce privește editorii de manuale adică Asociația irlandeză a editorilor din domeniul educației insistă ca membrii să adere la un cod de practică conform căruia manualele școlare nu pot fi revizuite în termen de patru ani de la publicare, cu excepția cazului în care există modificări ale programului școlar.
Asociația estimează că părinții vor plăti în medie anual aproximativ 60 de euro pe elev pentru manuale școlare, dar este de acord că în “anii de criză” această sumă poate crește până la 250-300 de euro în primul an sau al cincilea an la nivelul al doilea.
În ciuda politicilor pe hârtie care promovează uniformele generice, există puține semne că acest lucru se va întâmpla pe teren.
Școlile continuă să le ceară părinților să cumpere uniforme cu emblemă sau de firmă, 75% dintre părinții din școlile primare și 95% dintre părinții din școlile secundare declarând că li se cere acest lucru, potrivit unui studiu recent al Barnardos. Unele școli primare cu uniforme tradiționale le permit elevilor să poarte treninguri școlare în lunile de vară sau în zilele în care se face educație fizică, ceea ce ridică întrebarea: de ce mai sunt necesare uniformele tradiționale?
În Anglia, din septembrie 2022 a intrat în vigoare o nouă lege pentru a proteja părinții de costurile inutile ale uniformelor școlare. Aceasta înseamnă că școlile de stat vor fi obligate să elimine articolele de marcă inutile din cerințele lor privind uniformele, permițând părinților să cumpere mai ușor hainele.
Un purtător de cuvânt al departamentului a declarat că un nou proiect de lege privind Carta elevilor și a părinților, atunci când va fi promulgat, va îmbunătăți modul în care școlile se vor implica cu elevii și părinții lor, cerând ca fiecare școală să se consulte cu elevii și părinții lor cu privire la costurile școlare, cum ar fi uniformele. El a spus că acest lucru va contribui la asigurarea faptului că diferitele opinii ale elevilor și părinților vor fi ascultate și vor fi luate în considerare de către școli.
Gratuitatea rămâne doar un obiectiv greu de îndeplinit
Între timp, pare clar că gratuitatea educației va continua să fie unul dintre cele mai importante obiective politice neîmplinite ale statului irlandez. Este puțin probabil ca acest lucru să se schimbe până când guvernul nu va accepta necesitatea de a acoperi costurile de funcționare a școlilor și de dotare a copiilor cu instrumentele de care au nevoie.
Costurile pentru întoarcerea la școală:
1.518 euro: costul trimiterii unui copil la școala secundară
1.195 euro: costul trimiterii unui copil la școala primară
339 euro: nivelul mediu de îndatorare în rândul celor 29% care se împrumută pentru a plăti costurile școlare
124 euro: contribuția “voluntară” medie la școala primară
146 euro: contribuția “voluntară” medie la nivelul al doilea
110 euro: costul mediu al manualelor școlare la nivel primar
297 euro costul mediu al manualelor școlare la nivelul al doilea
121 euro costul mediu al instrumentelor digitale la nivelul al doilea
Surse: The Irish Times, Irish League of Credit Unions, Barnardos…
