Ultimele cifre arată că aproape trei sferturi din toate expulzările din Irlanda nu sunt puse în aplicare într-un an.
Guvernul nu știe dacă persoanele au părăsit sau nu țara atunci când sunt emise ordinele. Anul trecut au fost refuzate aproximativ 1140 de cereri de azil, când au fost semnate 539 de ordine de deportare.
Însă doar 17 deportări au fost executate, în timp ce Departamentul de Justiție are cunoștință de alte 73 de plecări voluntare.
Până acum, în acest an, până la sfârșitul lunii septembrie, au fost refuzate 903 permisiuni de ședere în Irlanda. În total, au fost semnate 605 ordine de expulzare, dintre care doar 19 au fost puse în aplicare, iar 88 de plecări voluntare.
Cifrele au fost prezentate într-un răspuns la o întrebare parlamentară (PQ) adresată de Peadar Tóibín, liderul partidului Aontú, din Meath West.
Nu există o legătură, în mod necesar, între refuzurile de azil sau de permis de ședere și deportări.
Dar Departamentul a spus: “Cei care nu au dreptul legal de a rămâne în această țară trebuie să se întoarcă în țara lor”. De asemenea, a mai spus că o decizie de a lua un ordin de expulzare este luată în urma unei proceduri corecte și atunci când persoana în cauză a parcurs toate căile de atac disponibile. O persoană care a solicitat protecție internațională (se referă la fuga de război sau de persecuție) face obiectul unui ordin de expulzare doar atunci când fie nu s-a implicat în procesul de solicitare, fie cazul său a fost analizat în detaliu și toate căile de atac disponibile au fost epuizate.
De la începutul anului 2018 și până la sfârșitul lunii septembrie a acestui an, au fost semnate în total 2499 de ordine de expulzare. Însă, în aceeași perioadă, doar 232 de persoane care au făcut obiectul unui ordin de deportare au fost escortate afară din Republica Irlanda.
Alte 206 persoane au plecat după ce li s-a comunicat un ordin de deportare. În plus, 201 persoane au părăsit Irlanda în cadrul unor programe de returnare voluntară oferite de Departamentul de Justiție și de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a ONU. Plecările reprezintă aproximativ un sfert din cele solicitate, aspect subliniat de dl Tóibín.
Despre restul, “guvernul nu știe dacă au părăsit sau nu țara”, a adăugat el.
Departamentul de Justiție a declarat: “Este, de asemenea, important de remarcat că multe persoane care se retrag din procesul de protecție internațională sau care fac obiectul unor ordine de expulzare părăsesc statul fără a notifica autoritățile relevante. Acest număr din această categorie particulară este dificil de cuantificat”.
Helen McEntee a scris ca răspuns la întrebare “Departamentul meu ia toate măsurile necesare pentru a gestiona procesul de protecție internațională în mod eficient și eficace, asigurându-se în același timp că integritatea acestor procese este menținută în permanență.” Mai mult de două treimi din cererile de azil, de refugiați și “subsidiare” au succes, permițând dreptul de a rămâne în Irlanda, arată cifrele.
Statisticile arată, de asemenea, că procesul a fost grav afectat de pandemia Covid.
În tot anul 2021 nu au fost semnate noi ordine de expulzare și au fost puse în aplicare doar două expulzări autorizate anterior. Cincisprezece persoane au plecat după ce li s-a comunicat o decizie de expulzare, în timp ce alte nouă au plecat voluntar în acel an.
Pe de altă parte, chiar înainte de pandemie, în anul 2019 a fost semnat un număr record de 835 de ordine de expulzare și au fost efectuate 115 expulzări executate.
