Locuințe sociale neocupate din mai multe cartiere ale Dublinului au devenit ținta unor atacuri motivate de ură, pe fondul tensiunilor generate de criza locuințelor și de răspândirea informațiilor false privind modul în care sunt repartizate casele aflate în proprietatea autorităților locale.
Potrivit unei investigații publicate de The Irish Times, case din Finglas, Ballymun, Coolock și Ballyfermot au fost vandalizate în ultimele luni, iar pe pereții acestora au apărut mesaje ostile la adresa imigranților și a minorităților etnice. În unele cazuri, proprietățile au fost atât de grav afectate încât Dublin City Council a fost nevoit să le securizeze și să amâne ocuparea lor.
Fenomenul apare într-un moment în care mii de familii așteaptă o locuință socială, iar lipsa caselor disponibile alimentează frustrări în multe comunități. Autoritățile și organizațiile sociale avertizează însă că aceste nemulțumiri sunt exploatate de grupări extremiste care încearcă să transforme problema locuințelor într-o campanie împotriva imigranților.
În Finglas, una dintre locuințele vizate a fost acoperită cu mesaje precum „Doar pentru irlandezi” și amenințări la adresa comunităților musulmane. Imagini similare au fost surprinse și în alte zone ale capitalei.
Dublin City Council a început să monitorizeze oficial atacurile
Creșterea numărului de incidente a determinat Dublin City Council să înceapă, la sfârșitul anului trecut, colectarea de date privind atacurile asupra locuințelor sociale care par să aibă o motivație rasială.
Autoritatea locală este prima din Irlanda care monitorizează separat acest tip de incidente.
Până în prezent au fost înregistrate 24 de atacuri asupra unor proprietăți aflate în administrarea consiliului local. Cele mai multe au avut loc în cartiere muncitorești din nordul și vestul Dublinului.
În multe situații, atacatorii au spart geamuri, au deteriorat uși și au acoperit clădirile cu graffiti xenofobe. Unele locuințe fuseseră renovate recent cu costuri semnificative înainte de a fi vandalizate.
Autoritățile spun că fenomenul s-a accentuat după reducerea protestelor și atacurilor împotriva centrelor de cazare pentru solicitanții de protecție internațională. În lipsa acelor ținte, atenția unor grupuri s-a mutat asupra locuințelor sociale despre care circulau zvonuri că ar urma să fie atribuite unor familii de imigranți.
În anumite zone, steaguri tricolore au fost amplasate în apropierea caselor neocupate, într-un gest pe care specialiștii îl interpretează drept o încercare de a transmite mesajul că respectivele comunități aparțin exclusiv populației locale.
Nemulțumirile legate de locuințe sunt exploatate politic
Consilierul local Gavin Pepper, care reprezintă zona Ballymun-Finglas, spune că multe dintre tensiuni sunt alimentate de lipsa de transparență percepută în procesul de alocare a locuințelor sociale.
Potrivit acestuia, există persoane care așteaptă de peste zece ani o locuință și care consideră că alți solicitanți sunt avantajați.
Pepper condamnă actele de vandalism, dar afirmă că poate înțelege furia unor rezidenți care văd familii aflate de mult timp pe listele de așteptare și care încă nu au primit o casă.
Autoritățile locale și organizațiile care lucrează cu persoanele vulnerabile resping însă ideea că imigranții ar beneficia de tratament preferențial.
Sistemul de locuințe sociale funcționează pe baza unor criterii stabilite prin lege, iar statutul de persoană fără adăpost poate influența prioritatea acordată unei cereri, indiferent de originea solicitantului.
Experții spun că tocmai această confuzie este exploatată de grupările de extremă dreapta pentru a crea tensiuni între comunități.
Deputatul Rory Hearne, purtător de cuvânt al Social Democrats pentru domeniul locuințelor, consideră că problema reală rămâne lipsa de investiții și deficitul de locuințe.
El susține că în cartiere precum Finglas și Ballymun există probleme serioase legate de supraaglomerare, locuințe degradate și lipsa perspectivelor pentru multe familii.
În acest context, mesajele anti-imigrație găsesc mai ușor audiență în rândul unor persoane care se simt ignorate de autorități.
Familiile care primesc locuințe se confruntă cu teamă și presiuni
Consecințele acestor atacuri nu se limitează la pagube materiale.
Organizația Crosscare, care oferă sprijin persoanelor aflate în dificultate, spune că mai multe familii au fost afectate direct de vandalizarea caselor pe care urmau să le ocupe.
Conor Hickey, directorul executiv al organizației, povestește cazul unei familii care a petrecut cinci ani în cazare pentru persoane fără adăpost și care a primit în cele din urmă o locuință socială. Înainte de mutare, casa a fost acoperită cu mesaje ostile, ceea ce a creat o stare puternică de teamă.
După sprijin suplimentar oferit de serviciile sociale, familia a decis să accepte locuința și să se mute.
Într-un alt caz, o familie aparținând unei minorități etnice, cu patru copii, dintre care doi cu nevoi speciale, a primit o locuință în Dublin 5. Înainte de mutare, pe fațada casei au apărut graffiti anti-imigrație.
Deși familia a ales să accepte locuința, membrii acesteia au declarat că au fost speriați de atmosfera creată în jurul cazului.
Potrivit Crosscare, experiența lor în cartier a fost ulterior pozitivă, iar relațiile cu vecinii s-au dezvoltat normal. Cu toate acestea, postările ostile de pe rețelele sociale continuă să le provoace disconfort.
Organizația avertizează că unele familii ajung să ia în calcul refuzarea unei locuințe de teamă că vor deveni ținta unor atacuri. Acest lucru poate avea consecințe serioase, deoarece persoanele care refuză două oferte de locuință socială pot pierde poziția acumulată pe lista de așteptare.
Garda și Ministerul Justiției califică incidentele drept infracțiuni motivate de ură
An Garda Síochána și ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, au descris aceste atacuri drept infracțiuni motivate de ură.
Ministrul a declarat că este îngrijorat de creșterea numărului de incidente și a salutat decizia Dublin City Council de a monitoriza separat aceste cazuri.
Autoritățile consideră că noile date vor ajuta atât Garda, cât și instituțiile statului să înțeleagă mai bine amploarea fenomenului și să adopte măsuri mai eficiente.
Sociologul James Carr, de la University of Limerick, care studiază de peste 15 ani fenomenul rasismului în Irlanda, avertizează că efectele acestor campanii depășesc cu mult vandalizarea unor clădiri.
Potrivit cercetărilor sale, unele autorități locale au ajuns în trecut să evite repartizarea unor familii din minorități în anumite zone de teamă că acestea ar putea deveni victime ale agresiunilor sau intimidărilor.
Carr consideră că această situație riscă să ducă la segregare și la împărțirea comunităților pe criterii etnice.
În opinia sa, discursul potrivit căruia imigranții sunt responsabili pentru lipsa locuințelor distrage atenția de la adevărata problemă: incapacitatea statului de a construi suficiente locuințe pentru a răspunde cererii existente.
În timp ce numărul atacurilor continuă să crească, dezbaterea despre locuințe și imigrație devine tot mai tensionată în Irlanda. Pentru mii de familii aflate pe listele de așteptare, indiferent de origine, problema rămâne aceeași: lipsa unor locuințe accesibile într-o țară care încearcă încă să găsească o soluție durabilă la una dintre cele mai mari crize sociale ale ultimelor decenii.
