Persoanele care locuiesc de mai mulți ani în Irlanda, dar nu doresc neapărat cetățenia irlandeză, ar putea primi o nouă formă de rezidență pe termen lung, potrivit unei propuneri prezentate miercuri, 28 octombrie, de Sinn Féin. Partidul de opoziție susține că această soluție ar reduce presiunea asupra sistemului de naturalizare și ar oferi mai multă stabilitate celor care trebuie să își reînnoiască periodic dreptul de ședere. Deocamdată, este o propunere politică, nu o modificare a legii.
Matt Carthy, purtătorul de cuvânt al Sinn Féin pentru justiție, a explicat că unii rezidenți aleg să solicite cetățenia nu pentru că își doresc neapărat un pașaport irlandez, ci pentru a scăpa de incertitudinea reînnoirii permiselor. În opinia sa, un statut mai stabil ar putea răspunde acestei nevoi fără a transforma naturalizarea în singura soluție practică.
Propunerea apare într-un moment în care Guvernul pregătește o înăsprire importantă a condițiilor de obținere a cetățeniei. Una dintre schimbările avute în vedere este majorarea perioadei obișnuite de rezidență necesare pentru naturalizare de la cinci la opt ani. Cele două inițiative trebuie însă deosebite: Guvernul urmărește modificarea regulilor de cetățenie, în timp ce Sinn Féin propune și un statut alternativ de ședere.
Cine ar putea obține noul statut
Potrivit detaliilor prezentate de Matt Carthy, solicitantul ar trebui să aibă cel puțin cinci ani de rezidență care îndeplinește condițiile legale, să fi respectat legislația imigrației, să își fi îndeplinit obligațiile fiscale și să aibă o conduită corespunzătoare. Aceste criterii sunt, în prezent, elementele unui proiect politic. Nu există încă o procedură nouă prin care persoanele interesate să poată depune cereri în baza lui.
Statutul propus ar permite titularului să lucreze, să schimbe angajatorul sau să înceapă o afacere fără un permis de muncă separat. De asemenea, ar asigura acces la servicii publice, inclusiv sănătate și educație, în condițiile prevăzute de viitoarele reguli. Ideea centrală este ca dreptul de a rămâne și de a munci în Irlanda să nu depindă de obținerea cetățeniei.
Irlanda are deja un sistem de rezidență pe termen lung, dar acesta nu este disponibil automat oricărei persoane care a locuit cinci ani în țară. Conform serviciului oficial de imigrare, actuala procedură vizează în principal persoane cu cel puțin 60 de luni de ședere legală bazată pe anumite permise de muncă. În cazul aprobării, solicitantul poate primi dreptul de a lucra încă cinci ani fără un nou permis de angajare.
Această diferență este importantă: noua propunere nu trebuie confundată cu un drept universal deja existent după cinci ani de locuit în Irlanda. Nici durata exactă a viitorului permis, nici toate categoriile de rezidenți care ar fi eligibili nu au fost stabilite printr-o lege.
Ce se schimbă în disputa privind cetățenia
Sinn Féin acceptă, în propria propunere de reformă, un prag general de opt ani de rezidență luată în calcul pentru cetățenie, similar celui urmărit de Guvern. Partidul dorește însă păstrarea unor căi mai scurte pentru anumite categorii, inclusiv persoane cu statut de refugiat și soți sau parteneri civili ai cetățenilor irlandezi.
O altă diferență privește trecerea de la regulile vechi la cele noi. Opoziția cere o perioadă de tranziție pentru oamenii aflați deja în Irlanda și care își pregătesc dosarele, în locul unei schimbări bruște a condițiilor. Detaliile unei asemenea protecții ar depinde de textul legislativ final.
În privința conduitei solicitantului, partidul propune definirea prin lege a unui test de „bun caracter”. Acesta ar ține seama de condamnări pentru infracțiuni grave, încălcări repetate ale legii și fraude legate de imigrație, cetățenie, impozite sau prestații sociale. Carthy susține că o definiție mai clară ar limita incertitudinea produsă de actuala formulare generală.
Sinn Féin mai propune ca solicitantul cetățeniei să demonstreze că se poate întreține, dar fără impunerea unui prag salarial fix. Distincția contează pentru persoanele care au avut perioade de concediu medical sau au întrerupt temporar munca pentru a îngriji un membru al familiei. Partidul susține că asemenea situații nu ar trebui să echivaleze automat cu neîndeplinirea condițiilor.
Printre cerințele propuse se află și cunoașterea limbii engleze, irlandeze sau a limbajului semnelor irlandez, precum și o evaluare a cunoștințelor civice. Nu au fost anunțate aici nivelurile de competență, modul de examinare sau eventualele scutiri.
Guvernul, prin proiectul său de reformă, urmărește la rândul său o perioadă obișnuită de opt ani și noi condiții privind limba, cunoștințele civice și autonomia financiară. Ministrul justiției, Jim O’Callaghan, a susținut că regulile mai stricte sunt necesare pentru sistemul de naturalizare. Organizațiile de sprijin pentru migranți au criticat anterior unele dintre măsuri, avertizând că acestea pot îngreuna integrarea persoanelor care trăiesc și lucrează deja în Irlanda.
Ce trebuie să știe românii din Irlanda
Cetățenii români au deja, în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene, drepturi de liberă circulație și de muncă în Irlanda, în condițiile legislației europene. Ei nu au nevoie de un permis de muncă irlandez și nu trebuie să solicite noul statut propus doar pentru a continua să lucreze în țară. Situația poate fi diferită pentru membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii, deoarece aceștia pot avea documente și proceduri de rezidență specifice.
În schimb, modificarea condițiilor de naturalizare este relevantă și pentru cetățenii români care intenționează să obțină cetățenia irlandeză. Dreptul de a locui și munci în Irlanda ca cetățean european nu este același lucru cu dreptul de a primi cetățenia statului irlandez.
Până la adoptarea și intrarea în vigoare a unei eventuale noi legi, condițiile existente continuă să se aplice. În regimul obișnuit actual, naturalizarea se bazează, între altele, pe cinci ani de rezidență eligibilă, inclusiv o perioadă continuă înaintea cererii. Persoanele care pregătesc un dosar trebuie să urmărească regulile oficiale în vigoare la momentul depunerii, nu să considere propunerile partidelor drept măsuri deja aprobate.
Deocamdată, inițiativa Sinn Féin deschide o dezbatere despre două obiective diferite: stabilitatea rezidenței pentru cei care vor să rămână în Irlanda și condițiile pentru cei care vor să devină cetățeni irlandezi. Pentru a produce efecte, propunerea privind noul permis ar avea nevoie de susținere politică, de reguli precise și de adoptarea legislației corespunzătoare.
