Consiliul Artelor din Irlanda se află în centrul unui nou scandal, după ce mai mulți artiști au semnalat că, în timpul procesului de solicitare a burselor din februarie, li s-au cerut detalii intime despre identitatea sexuală și apartenența religioasă. Comisarul pentru Protecția Datelor (DPC) a intervenit, solicitând explicații clare privind natura și relevanța acestor întrebări.
În formularele de aplicare, artiștii au fost întrebați explicit: „Cum vă descrieți în prezent identitatea sexuală?” și „Aveți în prezent o religie?”, cu opțiuni precum „prefer să nu spun” sau „descriere proprie (vă rugăm să specificați)”. Deși la prima vedere întrebările par opționale, natura lor a fost percepută de mulți ca fiind intruzivă și nejustificată, mai ales în contextul unei cereri de finanțare artistică.
Potrivit legii, instituțiile publice trebuie să respecte principii clare privind proporționalitatea în colectarea datelor personale, iar orice informație solicitată trebuie să aibă un scop legitim, bine definit. DPC a confirmat că a solicitat oficial Consiliului Artelor să explice de ce aceste întrebări au fost incluse și cum sunt procesate datele colectate.
Situația devine și mai tensionată deoarece Consiliul se află deja sub investigație pentru un alt incident, legat de o posibilă breșă de securitate a datelor. Luna trecută, un fost angajat ar fi pătruns în birourile instituției pentru a recupera dosare, fapt ce a declanșat un val de îngrijorare internă. Deși un raport intern a concluzionat că nu a avut loc o încălcare a securității, DPC a cerut prelungirea termenului pentru a decide dacă e necesară o notificare oficială de breșă.
Secretarul general al Departamentului Comunicare, Cultură și Sport, Feargal Ó Coigligh, a declarat în fața unei comisii parlamentare că a solicitat președintelui Consiliului să demareze o evaluare completă a incidentului, subliniind gravitatea situației, mai ales în lumina problemelor recente din cadrul instituției.
Aceste controverse vin după ce, la începutul anului, s-a aflat că instituția a cheltuit 6,7 milioane de euro pe un proiect IT care a fost ulterior abandonat. Acest eșec a dus la impunerea unei anchete externe, iar ministrul culturii, Patrick O’Donovan, a declarat că proiectul a fost încheiat brusc anul trecut, pe vremea când Catherine Martin era la conducerea departamentului.
Într-un alt gest ferm, ministrul O’Donovan a refuzat recent să o reconfirme pe directoarea Maureen Kennelly, a cărei mandat s-a încheiat luna trecută. Deși Consiliul a prezentat un argument solid pentru păstrarea acesteia în funcție, decizia ministrului a fost să nu aprobe reînnoirea, considerând că ar fi fost inadecvat, în contextul actual. El a precizat în cadrul comisiei de comunicații a Oireachtas că ar fi fost pus într-o poziție dificilă dacă ar fi permis ca fostul director să continue fără un nou contract, în condițiile în care există semne clare de probleme în zona de guvernanță.
Feargal Ó Coigligh a mai spus că, în ciuda sprijinului consistent acordat Consiliului în ultimii ani – inclusiv dublarea bugetului de la 70 la 140 milioane de euro și o creștere similară a numărului de angajați – instituția nu a fost suficient provocată sau supravegheată din punct de vedere administrativ. Evaluarea completă a guvernanței, condusă în prezent de dr. Niamh Brennan, este așteptată să ofere o imagine clară a modului în care Consiliul a fost gestionat și ce schimbări sunt necesare.
Consiliul Artelor nu a răspuns întrebărilor transmise cu privire la cele două situații sensibile de colectare a datelor. În lipsa unor clarificări ferme, încrederea artiștilor în transparența și integritatea instituției pare să scadă, iar viitorul conducerii sale rămâne sub semnul întrebării.
