Planurile Guvernului de a înăspri regulile pentru obținerea cetățeniei irlandeze provoacă o nouă controversă, după ce Immigrant Council of Ireland l-a acuzat pe Taoiseach Micheál Martin că a descris greșit modul în care funcționează în prezent calculul rezidenței pentru persoanele care au trecut prin sistemul de protecție internațională.
Disputa pornește de la declarațiile făcute de Micheál Martin săptămâna trecută, în timpul vizitei sale la New York pentru Adunarea Generală a ONU. Întrebat despre proiectul care ar majora perioada de rezidență necesară pentru naturalizare de la cinci la opt ani, Taoiseach a sugerat că una dintre problemele actualului sistem ar fi faptul că unele persoane ajunse în Irlanda prin procedura de azil pot obține cetățenia după cinci ani, inclusiv ca urmare a întârzierilor administrative.
Immigrant Council of Ireland contestă această explicație. Directoarea organizației, Teresa Buczkowska, spune că perioada în care o persoană așteaptă soluționarea cererii de protecție internațională nu este calculată ca rezidență eligibilă pentru naturalizare. Pentru o persoană care primește statut de refugiat sau o altă formă de protecție, perioada relevantă începe, în principiu, din momentul acordării statutului. Asta înseamnă că cineva poate petrece ani întregi în Irlanda așteptând o decizie și abia după aceea începe să acumuleze perioada necesară pentru cetățenie.
Controversa apare într-un moment important pentru proiectul de reformă. Guvernul a aprobat în septembrie elaborarea cu prioritate a modificărilor, iar schema generală a proiectului prevede creșterea perioadei standard de rezidență de la cinci la opt ani. În forma propusă, solicitantul ar trebui să aibă doi ani de rezidență continuă imediat înaintea cererii și încă șase ani eligibili în cei zece ani anteriori.
Proiectul introduce și condiții noi privind limba și cunoștințele civice. Solicitanții ar urma să demonstreze un nivel de competență în engleză, irlandeză sau limbajul semnelor irlandez și să dovedească o înțelegere a societății și instituțiilor irlandeze. Nivelurile exacte și modul de evaluare urmează să fie stabilite ulterior prin reglementări.
Una dintre cele mai sensibile întrebări rămâne situația persoanelor care locuiesc deja în Irlanda și se apropie de actualul prag de cinci ani. Schema publicată nu conține o protecție generală pentru cei care acumulează în prezent perioada necesară, excepția vizând cererile deja depuse. Micheál Martin a sugerat însă recent că lucrătorii migranți aflați deja în Irlanda ar putea fi lăsați să folosească actuala regulă de cinci ani. Până când această intenție nu apare în textul legislativ, situația lor rămâne incertă.
Immigrant Council of Ireland spune că a primit numeroase mesaje de la persoane îngrijorate de efectul schimbărilor asupra lor și a familiilor lor. Organizația avertizează și asupra unui posibil impact economic, în special pentru lucrătorii calificați care trebuie să își reînnoiască periodic permisele de ședere. Pentru multe categorii, reînnoirea permisului costă 300 de euro de persoană, iar extinderea cu încă trei ani a perioadei până la naturalizare ar prelungi această situație.
Organizația cere Guvernului ca, dacă insistă asupra noilor reguli, să introducă și o formă de rezidență permanentă. Argumentul este că nu toți lucrătorii străini vor neapărat cetățenie irlandeză, dar actualul sistem le oferă puține variante pentru a ieși din ciclul reînnoirilor periodice ale permisului de ședere.
Există și îngrijorări privind testul de limbă. Immigrant Council solicită excepții pentru persoanele vulnerabile sau cu dizabilități și susține că eventualele teste ar trebui administrate de stat și oferite gratuit, nu externalizate către companii private.
Pentru cetățenii români stabiliți în Irlanda, dezbaterea are o relevanță directă pentru cei care intenționează să solicite naturalizarea. Românii au deja, ca cetățeni ai Uniunii Europene, dreptul de a locui și lucra în Irlanda în condițiile legislației europene, însă cetățenia irlandeză oferă drepturi suplimentare, inclusiv participarea la alegerile parlamentare și prezidențiale și accesul la pașaportul irlandez.
Noile reguli nu sunt încă în vigoare. Proiectul urmează să treacă prin examinarea prelegislativă a comisiei pentru justiție a Oireachtas, iar detaliile pot fi modificate înainte ca textul final să ajungă în Dáil. Până atunci, actualele condiții pentru naturalizare continuă să se aplice.
