Articol realizat pe baza analizei publicate de Dr. Claudia Bădulescu, Government of Ireland Postdoctoral Fellow la Maynooth University, și Dr. Barry Colfer, Director de Cercetare al IIEA (Institute of International & European Affairs)
Surse citate: IIEA, BBC, Reuters, RFE/RL, Euronews, TvpWorld, Atlantic Council, Comisia Europeană
România a traversat între 2024 și 2025 cea mai profundă criză electorală de la căderea comunismului. Alegerile prezidențiale, programate inițial pentru noiembrie 2024, au fost marcate de o interferență masivă din exterior, propagandă digitală agresivă și o polarizare internă fără precedent — situație care a culminat cu anularea primului tur de scrutin și reorganizarea votului în mai 2025.
Analiza detaliată realizată de Dr. Claudia Bădulescu și Dr. Barry Colfer, publicată de Institute of International & European Affairs (IIEA), descrie modul în care atacurile cibernetice, dezinformarea generată cu ajutorul inteligenței artificiale și manipularea rețelelor sociale au compromis integritatea procesului electoral și au pus în pericol poziția României în cadrul UE și NATO.
Nicușor Dan – matematicianul devenit președinte într-un moment critic
Potrivit autorilor, actualul președinte al României, Nicușor Dan, a fost ales după rerularea scrutinului în mai 2025. Fost primar al Bucureștiului, activist anti-corupție și fondator al USR, Dan a intrat în cursă ca independent, într-o încercare de a depăși logica partidelor tradiționale și extremele politice în ascensiune.
În primul tur din 4 mai 2025, el a obținut aproximativ 21% din voturi, în spatele candidatului ultranaționalist George Simion (circa 41%). În turul al doilea, din 18 mai, Dan a reușit o revenire spectaculoasă, câștigând cu aproximativ 53,6%.
Sursă: BBC, RFE/RL
De ce a fost anulat primul tur din 2024
Rezultatul surpriză al primului tur din noiembrie 2024 — câștigat de Călin Georgescu, un candidat ultranaționalist, anti-UE și pro-Moscova, care a trecut de la sub 5% în sondaje la circa 23% în doar câteva zile — a ridicat semnale de alarmă în instituțiile statului.
Conform investigațiilor prezentate de autori:
- au fost identificate peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale;
- au fost descoperite rețele de boți, ferme de troli, canale Telegram și campanii masive cu conținut AI, menite să amplifice artificial mesajele pro-Georgescu;
- credențiale ale serverelor electorale au fost găsite pe forumuri rusești;
- activitatea a fost atribuită operațiunilor hibride rusești.
Sursă: Reuters, BBC
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatul primului tur, declarând că amploarea manipulării a făcut imposibilă validarea procesului electoral.
Sursă: BBC
Decizia, fără precedent în UE, a declanșat proteste masive: activiști pro-democrație au salutat anularea, în timp ce grupările extremiste au denunțat o „lovitură de stat”.
Sursă: Euronews
Impactul asupra democrației și rolul instituțiilor
Dr. Bădulescu și Dr. Colfer subliniază că, deși România a trecut printr-un moment critic, reacția instituțiilor — servicii de informații, instanțe, Autoritatea Electorală Permanentă — a demonstrat o reziliență democratică rar întâlnită în regiune.
Totuși, criza a expus falii sociale adânci: neîncredere în politicieni, oboseală față de corupție, riscuri economice și ascensiunea populismului radical.
Analiștii internaționali au descris situația drept un „aproape accident în inima NATO”, amintind că interferențele externe reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa democrațiilor din Europa Centrală și de Est.
Sursă: Atlantic Council
Poziționarea României în Europa și în regiune
Președintele Nicușor Dan a promis reconectarea fermă a României la agenda europeană și la partenerii NATO, insistând pe:
- susținerea Ucrainei,
- consolidarea relațiilor cu Bruxelles și Washington,
- combaterea influenței ruse în regiune,
- modernizarea digitală a instituțiilor.
Lideri europeni precum Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen au salutat rezultatul alegerilor ca pe o „victorie a democrației”.
Sursă: Reuters, TvpWorld
România, Moldova și provocările viitorului european
Autorii studiului amintesc și cazul Republicii Moldova, care în septembrie 2025 s-a confruntat cu o interferență similară din partea Rusiei, dar a reușit, la limită, să mențină rezultatul democratic.
În contextul în care SUA au redus sprijinul pentru inițiativele democratice din regiune în 2024, responsabilitatea apărării valorilor europene revine în tot mai mare măsură Uniunii Europene.
Sursă: Consiliul Europei
Concluzii pentru România și pentru UE
Criza electorală din România nu este doar o lecție internă, ci un avertisment pentru întreaga Europă. Manipularea digitală, propaganda generată prin AI și atacurile hibride devin instrumente standard ale actorilor externi care urmăresc destabilizarea statelor democratice.
Inițiativa europeană „Democracy Shield”, lansată în 2025, încearcă să creeze un cadru de protecție comun pentru alegerile viitorului.
Sursă: Comisia Europeană
Pentru România, miza este dublă: stabilitatea internă și rolul strategic în regiune.
Pentru UE, cazul românesc este un test care arată cât de vulnerabile pot deveni chiar și democrațiile consolidate atunci când tehnologia este folosită pentru manipulare.
Nota redacției Informatia IRL – acesta nu este un articol de opinie ci bazat pe studiul publicat de Institutul de Afaceri Internaționale și Europene (IIEA).
Cine e Institutul de Afaceri Internaționale și Europene (IIEA)?
Institutul de Afaceri Internaționale și Europene (IIEA) este una dintre cele mai importante instituții independente din Irlanda dedicate analizelor și dezbaterilor pe teme europene și globale. Organizația, non-profit și cu statut caritabil, oferă un cadru în care specialiști, decidenți și publicul interesat pot discuta, evalua și înțelege politicile care influențează direcția Irlandei în UE și pe scena internațională.
Iată câteva detalii suplimentare despre cei doi autori ai articolului:
Dr Claudia Bădulescu
Specializarea sa academică (integrare europeană, politici publice, Europa Centrală şi de Est) face ca vocea ei să fie relevantă pentru analiza detaliată a proceselor electorale şi a interferenţelor externe în România.
Este cercetătoare post-doctorandă („Government of Ireland Postdoctoral Fellow”) la Maynooth University, Irlanda.
Pe platforma ResearchGate apar publicate studii ale sale privind integrarea diferenţiată în European Union, cu accent pe poziţia României şi alte state membre. ResearchGate
Dr Barry Colfer
- Este Directorul de Cercetare al Institute of International & European Affairs (IIEA) din Dublin. iiea.com+2iiea.com+2
- Are un doctorat (Ph.D.) şi un M.Phil în domeniul Studiilor Politice şi Internaţionale (Politics & International Studies / POLIS) de la University of Cambridge. iiea.com
- A avut poziţii academice şi de cercetare în instituţii de prestigiu, printre care European University Institute (Florence), University of Oxford, şi Harvard University. ces.fas.harvard.edu+1
- Domeniile sale de interes includ integrarea europeană, relaţiile industriale, politica comparată, Brexit-ul şi efectele acestuia asupra Irlandei. ces.fas.harvard.edu+2LinkedIn+2
- Prin rolul său la IIEA, Colfer contribuie la cercetări şi analize privind provocările europene şi globale — ceea ce îi conferă credibilitate pentru analiza electorală şi geopolitică prezentată în articol.
