Relațiile dintre Irlanda și Israel au intrat într-o nouă fază de tensiune diplomatică profundă, după ce Israelul a decis închiderea ambasadei din Dublin, pe fondul acuzațiilor de antisemitism aduse prim-ministrului irlandez, Simon Harris. Această mișcare, însoțită de un război verbal în escaladare, a pus guvernul irlandez în situația de a monitoriza îndeaproape impactul asupra economiei și reputației internaționale a țării.

Gideon Sa’ar, ministrul israelian de externe, a justificat închiderea ambasadei prin “politici ostile” ale Irlandei față de Israel, susținând că sprijinul acordat de Dublin acțiunilor împotriva liderilor israelieni în Curtea Penală Internațională și acuzațiilor de genocid la Curtea Internațională de Justiție reprezintă o formă de antisemitism.

„Există o diferență între critică și antisemitismul care delegitimează și desumanizează Israelul,” a afirmat Sa’ar. El a făcut referire la declarațiile recente ale lui Simon Harris, care a subliniat: „Irlanda nu este anti-Israel, dar Irlanda este absolut împotriva înfometării copiilor.”

În replică, ministrul israelian a întrebat retoric: „Oare Israelul înfometează copii?”, susținând că guvernul său facilitează ajutorul umanitar în Gaza. Totuși, această afirmație vine în contextul în care bilanțul morților din Gaza a depășit 45.000 de persoane.

Oficialii irlandezi au respins acuzațiile de antisemitism, insistând că poziția Irlandei este clară și consecventă: apărarea drepturilor omului și a legii internaționale.

Un purtător de cuvânt al lui Simon Harris a declarat că premierul „nu va răspunde unor atacuri false și personalizate” și că prioritatea rămâne condamnarea crimelor de război din Gaza și exprimarea preocupării față de pierderea de vieți civile nevinovate.

În același timp, guvernul irlandez a subliniat că închiderea ambasadei este „regretabilă” și că acțiunea pare să fie o formă de distragere a atenției. „Poate că este mai ușor să critici Irlanda decât să explici acțiunile Israelului,” a comentat Simon Harris, acuzând diplomația israeliană de a recurge la tactici de distragere.

Dana Erlich, ambasadoarea Israelului în Irlanda, a declarat că închiderea ambasadei a fost o decizie dificilă, motivată de “incitarea crescândă” împotriva Israelului în Irlanda, atmosferă despre care afirmă că este „alimentată de guvernul irlandez”.

Ea a respins acuzațiile de genocid aduse Israelului la Curtea Internațională de Justiție, numindu-le „nefondate” și a acuzat Dublinul de izolare și discriminare față de Israel.

Deși oficialii guvernamentali nu anticipează repercusiuni economice imediate, situația este monitorizată cu atenție. Economia Irlandei, una dintre cele mai deschise la nivel global, depinde masiv de comerțul internațional, iar astfel de tensiuni pot afecta imaginea țării ca partener comercial stabil.

Potrivit unor surse, dacă Israelul ar închide ambasade și în alte țări, impactul asupra Irlandei ar fi mai puțin semnificativ.

„Poziția Irlandei este aceeași, indiferent de context,” a afirmat un oficial guvernamental. „Ne respectăm angajamentele față de drepturile omului, fie că discutăm despre conflictul din Orientul Mijlociu la Casa Albă sau despre problemele din China.”

În ciuda tensiunilor, guvernul irlandez beneficiază de un sprijin politic larg, inclusiv din partea opoziției. Oficialii guvernamentali au declarat că Irlanda își va păstra poziția fermă privind respectarea dreptului internațional, chiar dacă unii reprezentanți ai stângii afirmă că Dublinul ar trebui să acționeze și mai dur în relația cu Israelul.

Criza diplomatică dintre Irlanda și Israel continuă să evolueze într-un ritm alert, având implicații profunde atât pe plan politic, cât și economic. În timp ce Dublinul își reafirmă angajamentele față de umanitate și drept internațional, Israelul acuză Irlanda de politici ostile și antisemitism.

Ce este cert în acest moment? Războiul declarațiilor este departe de a se încheia, iar implicațiile pentru viitorul relațiilor bilaterale rămân încă neclare.