Capitala Irlandei se confruntă cu un nivel tot mai ridicat de aglomerație rutieră, potrivit unui raport internațional publicat recent. Datele arată că Dublin a urcat semnificativ într-un clasament global al traficului, iar specialiștii avertizează că infrastructura de transport a orașului este vulnerabilă în fața oricărei perturbări majore.
Un nou raport realizat de compania americană Inrix, specializată în analiză de date privind mobilitatea urbană, plasează Dublin pe locul 11 în topul celor mai congestionate orașe din lume în anul 2025. Clasamentul a analizat 942 de zone urbane din 36 de țări, pe baza timpilor reali petrecuți de șoferi în trafic.
Creștere accentuată a timpului pierdut în trafic
Potrivit raportului, șoferii din Dublin au pierdut, în medie, 95 de ore în trafic pe parcursul anului. Aceasta reprezintă o creștere de 17% față de 2024, când media era de 81 de ore, și un avans de 32% comparativ cu 2023. Orașul a urcat astfel patru poziții față de anul precedent, când se afla pe locul 15 la nivel global.
În context european, în acest top, Dublin este orașul din Europa în care pierzi cele mai multe ore în trafic, fiind urmat de Londra și Paris, ambele înregistrând însă o scădere a timpilor pierduți în trafic.
Impact economic și social major
Brian Caulfield, profesor de transport la Trinity College Dublin, a declarat că această poziționare nu este surprinzătoare, având în vedere creșterea rapidă a populației capitalei. El a subliniat că efectele nu sunt doar economice, ci și sociale, afectând direct viața de familie.
„Costul uman este uriaș. Sunt familii în care unul dintre părinți ajunge acasă după ce copiii au adormit, din cauza navetei prelungite”, a explicat specialistul.
Estimările Departamentului Transporturilor arată că, până în 2040, costurile economice ale congestionării ar putea depăși 1,5 miliarde de euro anual, afectând competitivitatea orașului și atractivitatea acestuia pentru investițiile străine.
Infrastructură vulnerabilă și proiecte întârziate
Profesorul Caulfield a avertizat că infrastructura de transport a Irlandei este „extrem de vulnerabilă la orice șoc”, făcând referire la incidente recente, precum incendiul unui camion de salubritate pe autostrada M50 sau întreruperile de funcționare ale rețelei Luas.
În același timp, mai multe proiecte majore de transport public, considerate esențiale pentru reducerea traficului, au fost amânate sau întârziate. Printre acestea se numără extinderea liniei Luas Green Line către Finglas și proiectul Dart+ South West.
Reacția autorităților
Ministerul Transporturilor a transmis, într-un comunicat, că este „pe deplin conștient” de provocările legate de traficul din Dublin. Oficialii subliniază că reducerea dependenței de mașinile personale și încurajarea utilizării transportului public reprezintă o prioritate strategică, fiind planificate investiții semnificative în următorii cinci ani.
Totuși, specialiștii atrag atenția că fără o accelerare clară a investițiilor și o planificare coerentă pe termen lung, măsurile actuale nu vor fi suficiente pentru a face față creșterii continue a traficului.
Context internațional
La nivel global, aglomerația rutieră a continuat să crească. Raportul Inrix arată că 62% dintre orașele analizate au înregistrat o creștere a întârzierilor în trafic. Istanbul rămâne cel mai congestionat oraș din lume, cu o medie de 118 ore pierdute anual de fiecare șofer.
Creșterea rapidă a traficului plasează Dublin într-un punct critic, în care deciziile privind transportul public și infrastructura urbană vor avea un impact major asupra calității vieții locuitorilor. Autoritățile sunt așteptate să clarifice calendarul proiectelor promise și să adopte măsuri concrete pentru reducerea congestionării.
Ce spune un alt top?
Conform TomTom Traffic Index 2025 – Dublinul este cel mai aglomerat oraș din Europa după Londra, iar Bucureștiul ocupă și el un fruntaș loc 4 în acest top.
Datele de la producătorul de dispozitive de navigație TomTom diferă mult mai mult față de studiul Inrix, dar arată mult mai rău. Conform TomTom, șoferii pierd în trafic aproximativ 150 de ore pe an, comparativ cu 95 în studiul Inrix.
Surse:
