Un cetățean afgan care beneficiază de protecție internațională în Irlanda a pierdut posibilitatea unui nou apel la Curtea Supremă în încercarea de a-și aduce în țară mama și cinci frați. Instanța a refuzat să examineze în continuare disputa privind decizia autorităților irlandeze de a nu acorda vizele, într-un caz în care bărbatul susține că familia sa este în pericol după revenirea talibanilor la putere în Afganistan.
Hotărârea comunicată miercuri, 4 noiembrie, încheie această etapă a unui litigiu care a trecut deja prin Înalta Curte și Curtea de Apel. Ea nu înseamnă că judecătorii Curții Supreme au reevaluat direct toate împrejurările umanitare sau au stabilit că familia nu se confruntă cu riscuri. Instanța a decis că nu există temei pentru admiterea unui apel suplimentar.
O familie despărțită de peste un deceniu
Bărbatul a ajuns în Irlanda în august 2015, la vârsta de aproximativ 17 ani. A primit protecție subsidiară, cu efect din mai 2019, după ce autoritățile au recunoscut că întoarcerea sa în Afganistan l-ar expune unui risc de vătămare gravă. Acest statut este diferit de cel de refugiat, dar oferă protecție unei persoane care nu poate fi trimisă în siguranță în țara de origine.
În 2020, el a depus cereri de reunificare familială pentru trei dintre frații săi. Acestea au fost respinse deoarece frații nu intrau în definiția legală aplicabilă a membrilor familiei eligibili, iar una dintre solicitări fusese depusă după expirarea termenului prevăzut de lege.
Un an mai târziu a încercat o altă cale: a solicitat permisiunea de intrare pentru mama sa și cinci frați, în baza politicii irlandeze privind reunificarea cu membri ai familiei din afara Spațiului Economic European. Cererile au fost din nou refuzate.
În susținerea apelurilor, bărbatul a explicat că tatăl său fusese răpit de talibani în 2015 și era considerat mort. Mama sa, rămasă văduvă, avea în grijă copiii mai mici. Familia, asociată cu fostul regim afgan, s-ar fi confruntat cu pericole deosebite după revenirea talibanilor la putere în august 2021. Acestea au fost argumentele prezentate de reclamant în instanță.
De ce instanțele au ajuns la concluzii diferite
Autoritățile irlandeze au menținut refuzul în septembrie 2023. Printre motivele invocate s-au aflat capacitatea financiară a solicitantului de a-și întreține rudele și dreptul statului de a controla imigrația.
În procesul început ulterior, s-a arătat că bărbatul câștiga aproximativ 500 de euro pe săptămână, sub pragul de 960 de euro pe săptămână aplicabil pentru susținerea membrilor de familie în circumstanțele analizate. El a susținut însă că situația sa trebuie apreciată prin prisma excepțiilor umanitare, nu numai a condițiilor financiare obișnuite.
În aprilie 2025, Înalta Curte i-a dat câștig de cauză. Judecătorul Anthony Barr a considerat că ministrul Justiției nu acordase atenția cuvenită statutului de protecție subsidiară al bărbatului și riscurilor umanitare invocate pentru familia sa. Refuzul a fost anulat, iar cererile urmau să fie reexaminate.
Guvernul a contestat însă hotărârea. În aprilie 2026, Curtea de Apel a admis apelul ministrului Justiției și a desființat decizia Înaltei Curți. Judecătorii au considerat că dosarul nu demonstra că autoritățile ignoraseră statutul solicitantului ori împrejurările familiei atunci când au luat decizia.
Ce a decis Curtea Supremă
Solicitantul a cerut permisiunea pentru un nou apel, argumentând că dosarul ridică probleme de interes public privind modul în care trebuie analizate dovezile și circumstanțele umanitare în cererile excepționale de reunificare familială.
El a susținut că o afirmație generală a autorităților potrivit căreia toate documentele au fost examinate nu ar trebui să fie suficientă atunci când din motivare nu rezultă o analiză concretă a unor riscuri importante. A mai afirmat că statutul său de persoană protejată trebuia să cântărească semnificativ în evaluarea cererilor pentru mamă și frați.
Curtea Supremă a respins solicitarea de admitere a apelului. Potrivit instanței, Curtea de Apel nu a declarat că statutul de protecție subsidiară ar fi irelevant și nici că autoritățile pot ignora legal considerațiile umanitare importante. Concluzia Curții de Apel fusese mai restrânsă: în acest dosar, bărbatul nu dovedise că respectivele elemente fuseseră omise din examinare.
Judecătorii Curții Supreme au precizat că decizia lor nu are valoare de precedent juridic. Prin urmare, soluția nu reprezintă o interdicție generală de reunificare a familiilor cetățenilor afgani ori a altor persoane care beneficiază de protecție în Irlanda.
Pentru solicitant, consecința imediată este că hotărârea Curții de Apel rămâne în vigoare, iar anularea refuzului dispusă anterior de Înalta Curte nu mai produce efecte. Familia sa nu obține, prin acest proces, permisiunea de a veni în Irlanda.
