O familie de români s-a aflat printre victimele atacurilor rasiste care au transformat mai multe zone din Belfast într-un peisaj de incendii, case devastate și oameni obligați să fugă din propriile locuințe în luna iunie.
Noi detalii despre amploarea și modul în care au fost organizate violențele arată că locuințele unor familii de români, ucraineni, polonezi, africani și asiatici au fost vizate deliberat de grupuri de persoane mascate.
Într-unul dintre cele mai grave incidente, o familie de români care locuia într-o zonă apropiată de Shankill Road a fost atacată în timp ce se afla în casă.
Ferestrele au fost sparte cu cărămizi, artificii au fost introduse prin cutia poștală, mașina familiei a fost incendiată, iar mai mulți bărbați cu fețele acoperite au forțat ușa locuinței.
Femei și copii se aflau în mulțimea care privea atacul.
Potrivit martorilor, cineva din grup a avertizat chiar că în interiorul casei se aflau fete mici.
Atacul nu a fost însă oprit.
Casa familiei de români mai fusese atacată
Materialul publicat astăzi de The Guardian arată că familia română fusese vizată și înainte de violențele din 9 iunie.
Ferestrele locuinței fuseseră sparte de două ori anterior.
În ciuda intimidărilor repetate, familia refuzase să plece.
În noaptea revoltelor, situația a escaladat dramatic.
O mulțime formată din zeci de bărbați și adolescenți, unii purtând glugi și măști, s-a îndreptat spre casă.
Mai întâi au fost aruncate obiecte în ferestre.
Apoi au fost introduse artificii prin deschiderea pentru corespondență.
Mașina familiei a fost incendiată.
În cele din urmă, mai mulți indivizi mascați au spart ușa și au pătruns în locuință.
O femeie aflată în interior a putut fi văzută privind de la etaj în timp ce atacul se desfășura în fața casei.
Incidentul s-a produs în contextul unor violențe rasiste care au vizat simultan mai multe comunități de imigranți din Belfast.
Totul a început după un atac cu cuțitul
Scânteia care a precedat revoltele a fost un atac extrem de violent produs în seara de 8 iunie pe Kinnaird Avenue, în nordul Belfastului.
Puțin după ora 22:30, un bărbat a fost atacat în stradă cu un cuțit.
Imagini filmate de martori au surprins momentul și au fost distribuite rapid pe rețelele sociale.
Victima, Stephen Ogilvie, a suferit răni grave la față, gât și spate.
Un bărbat de 30 de ani, cetățean sudanez, a fost arestat și ulterior pus sub acuzare pentru tentativă de omor, deținerea unui obiect cu lamă într-un loc public și amenințări cu moartea.
La început, PSNI a comunicat că suspectul ar fi somalez, informație corectată ulterior, poliția confirmând că acesta este sudanez.
În mai puțin de 24 de ore, suspectul era deja în custodie și fusese pus sub acuzare.
Cu toate acestea, incidentul a fost folosit aproape imediat pentru mobilizarea unor proteste împotriva imigrației.
Imaginile atacului au devenit virale peste noapte
Filmarea agresiunii s-a răspândit rapid pe X, Facebook, WhatsApp, Telegram și alte platforme.
Discuțiile nu s-au concentrat doar asupra atacului propriu-zis.
În numeroase postări a fost pus accentul pe faptul că agresorul era de culoare, iar victima era albă.
Au început să circule comentarii despre refugiați, imigranți și bărbați străini de „vârstă militară”.
În dimineața zilei de 9 iunie, mesajele au trecut de la indignare la mobilizare.
Un apel distribuit masiv cerea închiderea afacerilor la ora 17:30 și indica 25 de locații din Irlanda de Nord unde oamenii trebuiau să se adune la ora 19:00.
Mesajul era adresat bărbaților de peste 18 ani.
Participanților li se cerea să poarte haine închise la culoare și să fie pregătiți pentru confruntări sau arestare.
Instrucțiuni pentru evitarea identificării
Potrivit investigației jurnalistice, organizatorii învățaseră din precedentele episoade de violență din 2024 și 2025.
Participanților le-au fost transmise inclusiv recomandări pentru reducerea riscului de identificare.
Li s-ar fi cerut să nu își ia telefoanele mobile și să dezactiveze camerele de bord și camerele montate la intrările locuințelor.
În timpul atacurilor, multe persoane purtau cagule, măști sau glugi.
În mod neobișnuit față de revoltele precedente, foarte puțini participanți au filmat ceea ce se întâmpla.
Un adolescent care a încercat să înregistreze unul dintre atacuri ar fi fost îndepărtat și mustrat de ceilalți participanți.
Acest comportament sugerează un nivel de organizare mai ridicat decât în incidentele spontane de ordine publică.
Școlile au trimis copiii acasă, magazinele s-au închis
Teama de violențe a început să afecteze orașul cu multe ore înainte de izbucnirea atacurilor.
În cursul după-amiezii, unele școli au trimis copiii acasă.
Transportul public a fost afectat, iar numeroase magazine administrate de persoane provenite din alte țări și-au tras obloanele.
În mai multe comunități, familiile de imigranți au început să se pregătească pentru ceea ce urma.
Unele au plecat înainte de începerea protestelor.
Altele au rămas în locuințe, sperând că demonstrațiile nu vor ajunge până la ele.
Marșul de pe Shankill Road a ajuns în fața casei românilor
În jurul orei 19:30, câteva sute de persoane s-au adunat pe Shankill Road.
Unii participanți purtau drapele britanice.
O femeie cu un megafon a rostit rugăciunea „Tatăl nostru”, după care mulțimea a pornit pe străzile din zonă.
Marșul a ajuns ulterior în apropierea locuinței familiei române.
O familie de culoare care locuia în apropiere anticipase violențele și plecase deja, cerând vecinilor să îi mute mașina.
Familia română a rămas.
Atacul cu cuțitul produs cu o seară înainte nu avea nicio legătură cu membrii familiei.
Cu toate acestea, casa lor a devenit una dintre țintele mulțimii.
Atacuri similare în mai multe zone din Belfast
Violențele nu s-au limitat la o singură stradă.
În estul Belfastului, familii din Ucraina, România, Polonia și Sudan au părăsit locuințele de teama atacurilor.
Case și vehicule au fost incendiate.
Un autobuz Glider a fost distrus de foc.
În alte zone, grupuri de persoane au ridicat baricade și au oprit vehicule pentru a identifica și intimida persoane considerate străine.
În Sandy Row, locuitori etiopieni și chinezi au fugit din zonă.
Un supermarket sirian a fost incendiat.
Pe Crumlin Road, angajați medicali din Uganda și familii nigeriene au căutat adăpost.
În unele locuri, voluntarii comunitari au încercat să conducă familiile spre zone sigure.
Afaceri incendiate și magazine jefuite
Violențele au vizat nu doar locuințe, ci și afaceri administrate de imigranți.
Pe Shankill Road, un magazin cu produse africane a fost incendiat.
Un magazin de reparații pentru telefoane a fost spart și jefuit.
Au fost incendiate mașini, autobuze și alte proprietăți.
Pe mai multe străzi, imaginile de a doua zi arătau vehicule carbonizate, ferestre distruse și clădiri afectate de foc.
PSNI a descris ulterior incidentele drept acte de violență și intimidare motivate rasial.
Familia victimei atacului cu cuțitul a condamnat revoltele
Un element important al cazului este că familia lui Stephen Ogilvie, bărbatul atacat cu cuțitul, s-a delimitat explicit de violențele îndreptate împotriva imigranților.
Familia a transmis că a fost „dezgustată” de scenele produse în urma agresiunii.
Rudele victimei au precizat că nu susțin folosirea atacului asupra lui Stephen Ogilvie pentru justificarea ostilității împotriva altor persoane.
Familia a subliniat inclusiv contribuția importantă a imigranților la funcționarea sistemului medical și a industriei ospitalității din Irlanda de Nord.
Mesajul lor a fost foarte clar: violențele nu trebuiau comise în numele victimei.
Familia a cerut, de asemenea, oamenilor să nu mai distribuie informații false despre starea lui Ogilvie și despre circumstanțele atacului.
12 polițiști răniți într-o singură noapte
Violențele au continuat și în zilele următoare.
În noaptea următoare, incidente grave au fost raportate în Newtownabbey, Portadown și alte zone.
PSNI a folosit tunuri cu apă și proiectile cu impact redus pentru dispersarea mulțimilor.
Doisprezece polițiști au fost răniți într-o singură noapte, unii după ce au fost aruncate asupra lor dispozitive incendiare.
Un vehicul a fost deturnat și împins spre forțele de ordine.
Au fost incendiate clădiri și mașini, iar polițiștii au fost atacați cu pietre și alte obiecte.
Până pe 12 iunie, PSNI identificase 21 de suspecți.
19 persoane fuseseră arestate, iar 12 fuseseră deja puse sub acuzare și plasate în arest preventiv.
Anchetele au continuat și după calmarea revoltelor.
Liste cu adrese ale imigranților au început să circule online
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale violențelor a fost apariția online a unor liste cu adrese despre care se afirma că ar fi locuite de imigranți.
Listele au creat panică în comunitățile minoritare din Belfast.
Unele dintre adrese erau locuințe împărțite de mai multe persoane.
Familiile au început să se întrebe dacă propriile case urmau să fie următoarele ținte.
Unii rezidenți au decis să plece din Belfast.
Alții au cerut ajutorul prietenilor sau organizațiilor comunitare pentru a găsi temporar un loc sigur.
PSNI a fost criticată pentru răspunsul la atacuri
Modul în care poliția a gestionat violențele a devenit ulterior subiect de dispută.
Martori și organizații comunitare au susținut că în unele zone poliția nu a intervenit suficient de rapid în timpul atacurilor asupra locuințelor.
PSNI a respins aceste acuzații.
Conducerea poliției a susținut că ofițerii au acționat în condiții extrem de dificile și că intervențiile lor au salvat vieți.
PSNI a precizat că polițiștii au evacuat persoane din case incendiate, inclusiv un copil în vârstă de numai două luni.
Autoritățile au recunoscut însă amploarea fără precedent a presiunii exercitate simultan asupra forțelor de ordine în mai multe zone.
Al treilea an consecutiv cu violențe rasiste
Evenimentele din iunie nu au apărut dintr-un vid.
Irlanda de Nord s-a confruntat cu incidente similare și în verile precedente.
În august 2024, Belfast a fost scena unor revolte anti-imigrație în timpul cărora au fost atacate afaceri și locuințe.
În 2025, Ballymena a fost afectată de noi episoade de violență rasistă.
Iunie 2026 a devenit astfel al treilea an consecutiv în care tensiunile legate de imigrație au degenerat în violențe majore.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că există deja rețele și grupuri capabile să mobilizeze rapid oameni după apariția unui incident care poate fi exploatat online.
Legătura cu grupările loialiste
Investigația The Guardian pune un accent important și pe rolul unor medii loialiste din Belfast.
În mai multe dintre zonele afectate continuă să existe influența unor grupări paramilitare istorice.
Ulster Volunteer Force și Ulster Defence Association au rămas prezente, prin diferite facțiuni, în anumite comunități, chiar dacă procesul de pace a redus considerabil violența politică după Acordul din Vinerea Mare.
Unele dintre aceste grupări sunt asociate în prezent mai degrabă cu trafic de droguri, intimidare și control asupra unor comunități.
Analiștii citați în investigație consideră că această infrastructură locală, combinată cu propaganda anti-imigrație de pe rețelele sociale, creează condiții diferite de cele întâlnite în alte părți ale Regatului Unit.
O comunitate românească prinsă într-un conflict care nu avea nicio legătură cu ea
Pentru românii din Irlanda și Irlanda de Nord, atacul asupra familiei din Belfast este poate cea mai relevantă parte a întregii povești.
O agresiune între două persoane, pentru care un suspect fusese deja arestat și pus sub acuzare, a fost transformată în câteva ore într-un pretext pentru atacarea unor oameni care nu aveau absolut nicio legătură cu incidentul.
Printre cei vizați s-au aflat români.
Familia atacată în apropierea Shankill Road nu avea nicio legătură cu agresiunea de pe Kinnaird Avenue.
Cu toate acestea, locuința sa a fost identificată drept o țintă.
După ce geamurile îi mai fuseseră sparte de două ori, în acea noapte familia a văzut cum o mulțime îi atacă din nou casa, îi incendiază mașina și forțează intrarea în locuință.
Violențele din Belfast arată cât de repede o infracțiune comisă de o singură persoană poate fi transformată, prin dezinformare, discurs extremist și mobilizare online, într-o pedeapsă colectivă aplicată unor comunități întregi.
