Persoanele care primesc ajutor de șomaj în Irlanda și refuză să participe la măsurile de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă ar putea fi vizate de o abordare mai strictă.
Vicepremierul Simon Harris, liderul Fine Gael, a cerut sâmbătă, 7 noiembrie, noi eforturi pentru reducerea șomajului de lungă durată și a avertizat că refuzul de a colabora cu serviciile de ocupare trebuie să aibă consecințe.
Declarațiile au fost făcute la conferința partidului Fine Gael, organizată la University College Cork. Harris a insistat că protecția socială trebuie să existe pentru cei care au nevoie de ea, dar că persoanele apte de muncă au și responsabilitatea de a încerca să își găsească un serviciu. Discursul a fost un angajament politic, nu anunțarea unei noi sancțiuni intrate imediat în vigoare.
Ce a cerut Simon Harris
În fața delegaților Fine Gael, vicepremierul a declarat că ajutorul de șomaj trebuie să fie o plasă de siguranță, nu un mod de viață. El a afirmat că, într-o perioadă în care ocuparea forței de muncă se menține la un nivel ridicat, nu consideră acceptabil ca o persoană să figureze ani la rând în registrul șomerilor fără o implicare reală în găsirea unui loc de muncă.
Harris a cerut un nou plan Pathways to Work, strategia națională prin care Irlanda urmărește să ajute persoanele fără serviciu să intre sau să revină pe piața muncii. Planul ar trebui, în viziunea sa, să presupună un contact mai intens între serviciile de ocupare și șomerii de lungă durată, identificarea obstacolelor care îi împiedică să se angajeze și oferirea unor oportunități adecvate de formare sau de muncă.
În același timp, liderul Fine Gael a spus că vor exista penalizări pentru cei care refuză să participe la aceste demersuri. El nu a prezentat însă, în discurs, o nouă grilă de reduceri ale indemnizațiilor, o dată de aplicare sau un proiect legislativ care să stabilească schimbările.
Afirmația sa nu trebuie interpretată ca o propunere de eliminare automată a ajutorului de șomaj pentru oricine primește plata timp îndelungat. Accentul a fost pus pe persoanele care pot munci, dar nu colaborează cu serviciile de ocupare. Durata șomajului, singură, nu dovedește că o persoană a refuzat un loc de muncă.
Există deja sancțiuni. Ce s-ar putea schimba?
Legislația irlandeză prevede și în prezent condiții pentru anumite plăți destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Beneficiarii pot avea obligația de a participa la întâlniri cu serviciile de ocupare, de a analiza oportunități de pregătire profesională și de a căuta activ un serviciu, în funcție de situația și de tipul prestației primite.
Potrivit regulilor Departamentului pentru Protecție Socială, refuzul fără un motiv întemeiat de a participa la întâlnirile sau programele prevăzute poate determina reducerea temporară a plății. Dacă lipsa colaborării continuă după aplicarea unei penalizări și după perioada cerută de lege, anumite prestații de șomaj pot fi suspendate pentru până la nouă săptămâni. Condițiile și posibilitățile de contestare țin de procedura aplicabilă fiecărui caz.
Aceste reguli nu sunt o noutate introdusă prin discursul de sâmbătă. Ceea ce propune Harris este un accent politic mai puternic pe activarea profesională și pe aplicarea consecințelor în situațiile de refuz nejustificat. Rămâne de stabilit dacă viitorul plan va schimba efectiv cadrul legal sau modul în care instituțiile folosesc mecanismele existente.
Pathways to Work a funcționat până acum ca strategie guvernamentală pentru ocuparea forței de muncă, incluzând servicii de consiliere, formare și programe de sprijin. Un nou cadru pentru perioada 2026–2030 a fost supus consultării publice, cu participarea organizațiilor sociale, a angajatorilor și a altor instituții interesate.
Pentru persoanele din Irlanda care primesc Jobseeker’s Allowance sau alte plăți pentru șomaj, distincția este importantă: nu a fost anunțată o reducere generală și imediată a indemnizațiilor. Cei care primesc convocări de la Intreo sau alte servicii oficiale trebuie însă să respecte obligațiile deja aplicabile și să anunțe situațiile care îi împiedică în mod justificat să participe.
Alte promisiuni privind taxele, migrația și siguranța publică
Discursul lui Harris a inclus și promisiuni fiscale. Liderul Fine Gael a susținut că o persoană cu salariul mediu nu ar trebui să ajungă să plătească impozit pe venit la cota superioară. A vorbit și despre posibilitatea unui nou cont de investiții, prin care oamenii să își poată folosi economiile pentru a investi.
O altă prioritate prezentată a fost introducerea unei indemnizații pentru părinți legate de veniturile anterioare, astfel încât concediul petrecut alături de un nou-născut să provoace o pierdere mai mică de venit. Propunerea este distinctă de sistemul de plăți pentru șomaj și necesită pași suplimentari înainte de aplicare.
În privința migrației, Harris a promis o nouă strategie națională în lunile următoare și o abordare mai strictă față de imigrația ilegală. El a recunoscut contribuția persoanelor venite în Irlanda pentru a munci, dar a insistat asupra necesității unor reguli clare pentru celelalte căi de intrare și ședere. Nu a anunțat, în acest discurs, o modificare a dreptului cetățenilor Uniunii Europene de a locui și lucra în Irlanda.
Vicepremierul a cerut și acțiuni mai ferme împotriva criminalității, inclusiv a intimidării legate de datorii la traficanții de droguri. El a atras atenția asupra efectului pe care consumul de cocaină îl are asupra finanțării grupărilor criminale și a susținut că siguranța comunităților trebuie să reprezinte o prioritate.
Conferința Fine Gael continuă duminică, iar partidul urmează să dezbată și propunerile sale privind viitorul unei Irlande unite. În ceea ce privește ajutorul de șomaj, următorul pas relevant va fi forma concretă a noii strategii pentru ocuparea forței de muncă: abia atunci se va putea vedea dacă declarațiile lui Harris duc la schimbări pentru beneficiari sau la aplicarea mai fermă a regulilor existente.
