Documentul va fi prezentat de ministrul de stat pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, și va ajunge apoi la liderii celor 27 de state membre înaintea summitului european de săptămâna viitoare.
Miza este una dintre cele mai importante ale actualei președinții irlandeze a Consiliului Uniunii Europene. Dublinul încearcă să construiască un compromis între două tabere cu poziții tot mai greu de apropiat.
Pe de o parte, Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria, Finlanda și Suedia cer ca bugetul propus de Comisia Europeană să fie redus cu câteva sute de miliarde de euro. Cele șase țări sunt contributori importanți la bugetul european și susțin că Uniunea trebuie să cheltuiască mai mult pentru competitivitate și apărare, dar fără o creștere excesivă a contribuțiilor naționale.
Propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în iulie 2025, prevedea un buget total de aproximativ 1,9 trilioane de euro pentru perioada 2028–2034.
Cele șase state care cer reducerea sumei au transmis Guvernului irlandez că finanțează aproape 40% din contribuțiile naționale la bugetul Uniunii. În scrisoarea lor, liderii acestor țări au cerut o reformă substanțială a bugetului și au susținut că trebuie făcute alegeri clare între priorități.
De cealaltă parte, 17 lideri europeni din grupul statelor care apără fondurile de coeziune i-au scris Taoiseach-ului Micheál Martin și au cerut păstrarea finanțării pentru agricultură și dezvoltare regională.
Aceste țări avertizează că reducerea suplimentară a fondurilor pentru Politica Agricolă Comună și coeziune ar putea afecta regiunile rurale, zonele mai puțin dezvoltate și sprijinul acordat fermierilor.
Pentru Irlanda, problema este deosebit de importantă din cauza rolului agriculturii și al fondurilor europene în economia rurală. În noua structură propusă, Politica Agricolă Comună ar urma să fie inclusă în planuri naționale și regionale mai largi, ceea ce ar oferi guvernelor mai multă flexibilitate, dar ar reduce partea din buget rezervată în mod clar agriculturii.
Proiectul pe care Irlanda îl va prezenta sâmbătă va conține primele valori de compromis privind dimensiunea totală a bugetului și plafoanele pentru principalele capitole de cheltuieli. Aceste sume vor deveni baza negocierilor dintre statele membre în lunile următoare.
Documentul va aborda și sursele noi de venit pentru bugetul european. Printre opțiunile discutate se află o contribuție aplicată marilor companii, taxe pe jocuri de noroc și produse din tutun, o posibilă taxă asupra criptomonedelor și utilizarea unei părți din veniturile generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.
O parte din aceste venituri ar urma să fie folosită și pentru rambursarea datoriilor contractate de Uniunea Europeană prin fondul de redresare creat după pandemia de Covid.
Germania și alte state au respins până acum ideea unor noi împrumuturi comune europene pentru finanțarea unui buget mai mare.
Taoiseach Micheál Martin urmează să aprobe forma finală a proiectului înainte de prezentarea de sâmbătă. El a recunoscut că apropierea pozițiilor este dificilă, deoarece statele membre au priorități foarte diferite.
Obiectivul Guvernului irlandez este obținerea unui acord politic între statele membre până la sfârșitul președinției irlandeze, în decembrie. După aceea, Parlamentul European trebuie să aprobe și legislația necesară pentru ca fondurile din noul buget să poată fi plătite începând cu 1 ianuarie 2028.
Negocierile au și o miză politică mai largă. Mai multe state europene urmează să organizeze alegeri generale anul viitor, iar oficialii europeni încearcă să evite amânarea acordului într-o perioadă în care componența guvernelor ar putea suferi schimbări importante.
Pentru Irlanda, prezentarea proiectului de sâmbătă va fi unul dintre cele mai importante teste ale președinției sale europene: țara trebuie să găsească un echilibru între statele care vor un buget mai mic și cele care cer protejarea agriculturii și a investițiilor regionale.
