Irlanda pregătește extinderea la nivel național a unui program care permite ca unii minori acuzați de infracțiuni să fie eliberați pe cauțiune, sub supraveghere strictă, în loc să fie plasați într-un centru de detenție. Măsura vine pe fondul problemelor de capacitate de la Oberstown, singura instituție din țară destinată detenției minorilor.
Ministrul delegat pentru justiție juvenilă, Catherine Ardagh, a confirmat că lucrează la extinderea programului de supraveghere a minorilor eliberați pe cauțiune, disponibil în prezent doar în Dublin, Cork și Limerick.
Schimbarea face parte dintr-o strategie mai amplă prin care Guvernul încearcă să reducă numărul tinerilor trimiși în detenție și să dezvolte alternative bazate pe supraveghere, educație și sprijin familial.
Oberstown, aproape de limitele capacității
Centrul Oberstown, situat în Lusk, în nordul comitatului Dublin, dispune de locuri pentru numai 40 de băieți și șase fete. Anul trecut, aproape 120 de tineri au trecut prin această instituție.
Cifrele privind capacitatea reprezintă numărul de locuri disponibile simultan, în timp ce totalul anual include minorii internați în perioade diferite.
Instituția se confruntă și cu dificultăți legate de personal, care au provocat recent un conflict de muncă.
Guvernul analizează două posibilități pentru creșterea capacității sistemului: extinderea centrului existent sau construirea unei a doua instituții de detenție pentru minori.
În paralel, autoritățile vor să reducă utilizarea detenției în cazurile în care aceasta poate fi înlocuită cu măsuri de supraveghere în comunitate.
Catherine Ardagh a declarat pentru Sunday Independent că Oberstown funcționează bine, dar că obiectivul Guvernului este reducerea numărului de tineri care ajung acolo.
Eliberare pe cauțiune, dar cu reguli stricte
Programul Bail Supervision Scheme nu reprezintă o eliberare necondiționată și nici o anulare a acuzațiilor penale.
Minorii acceptați în program trebuie să respecte o serie de obligații, iar comportamentul lor este monitorizat.
Printre condițiile care pot fi impuse se numără respectarea unor ore obligatorii de întoarcere acasă, interdicția de a frecventa anumite zone și participarea regulată la cursurile școlare.
Programul include și terapie familială specializată, menită să influențeze comportamentul minorului acasă, la școală și în comunitate.
Este vorba despre o alternativă la detenția preventivă, nu despre eliminarea răspunderii pentru faptele comise.
Ministrul consideră că această abordare poate funcționa pentru anumite categorii de tineri, fără a susține că toți minorii acuzați de infracțiuni ar trebui eliberați.
11,5 milioane de euro pentru combaterea delincvenței juvenile
Extinderea programului va fi finanțată dintr-o alocare de 11,5 milioane de euro obținută prin Bugetul pentru 2027 pentru inițiative dedicate justiției juvenile.
O parte din bani va fi direcționată către intervenții timpurii și sprijinirea familiilor în care există copii implicați în activități infracționale.
Asistenții sociali vor lucra inclusiv cu frații mai mici ai minorilor care au comis infracțiuni, pentru a încerca să prevină repetarea unor comportamente antisociale în cadrul aceleiași familii.
Părinții care întâmpină dificultăți în gestionarea comportamentului copiilor vor putea beneficia de sprijin specializat.
Guvernul intenționează, de asemenea, să înființeze două proiecte suplimentare destinate minorilor implicați în infracțiuni grave sau repetate. În prezent există patru asemenea programe specializate.
La nivel național funcționează 92 de proiecte de prevenire a delincvenței juvenile, fiecare având un cost de aproximativ 450.000 de euro.
Părinții ar putea avea o răspundere juridică mai mare
O altă schimbare analizată de Guvern privește responsabilitatea părinților pentru comportamentul infracțional al copiilor.
Catherine Ardagh a solicitat consiliere juridică din partea procurorului general al Irlandei pentru modernizarea legislației existente.
În prezent, articolul 111 din Children Act 2001 permite instanțelor să emită ordine de supraveghere parentală atunci când constată că un părinte a eșuat în mod deliberat să își controleze sau să își îngrijească minorul, iar această situație a contribuit la comiterea infracțiunii.
Ministrul susține că prevederea este foarte puțin utilizată și că mecanismul actual nu funcționează corespunzător.
Deocamdată, nu a fost prezentată o modificare legislativă concretă. Autoritățile analizează posibilitățile juridice înainte de a decide eventualele schimbări.
Tragedia de pe M9 aduce o nouă inițiativă
Guvernul pregătește și un proiect de educație rutieră pentru adolescenți, în contextul îngrijorărilor legate de conducerea periculoasă.
Inițiativa va include un simulator care reproduce răsturnarea unui autoturism, pentru a demonstra riscurile unor astfel de accidente.
Catherine Ardagh a făcut referire la tragedia produsă pe autostrada M9, la 16 august, când cinci adolescenți au murit într-o coliziune frontală provocată de deplasarea pe contrasens.
Patru persoane aflate într-un alt autoturism au fost grav rănite.
Accidentul a provocat o dezbatere națională despre adolescenții implicați în conducerea periculoasă, inclusiv în cazurile în care sunt utilizate vehicule furate.
Tot mai multe fete implicate în violență
În paralel cu măsurile guvernamentale, organizațiile care lucrează direct cu adolescenții observă schimbări îngrijorătoare în comportamentul tinerilor.
Mark Finn, coordonatorul serviciilor pentru tineri din cadrul Brú Youth Service din Crumlin, Dublin 12, spune că numărul fetelor implicate în infracțiuni și acte de violență a crescut considerabil.
Potrivit experienței sale, dacă în trecut majoritatea covârșitoare a cazurilor implicau băieți, raportul observat în prezent în serviciile cu care lucrează s-a apropiat de 70% băieți și 30% fete, iar uneori chiar de 60% la 40%.
Finn atrage atenția în special asupra implicării fetelor în violențe asociate grupurilor de tineri și asupra filmării altercațiilor.
El consideră că accesul nelimitat la rețelele sociale și lipsa supravegherii din partea adulților contribuie la agravarea problemei.
Aceste observații provin din experiența serviciilor pentru tineri și nu reprezintă statistici naționale privind delincvența juvenilă.
Cum încearcă un centru din Dublin să prevină infracțiunile
Brú Youth Service administrează unul dintre cele 92 de proiecte de prevenire a delincvenței juvenile.
În fiecare an, aproximativ 40 de tineri sunt incluși în intervenții specializate, majoritatea fiind îndrumați către centru prin programul Garda de prevenire a delincvenței juvenile.
Organizația oferă și servicii mai largi pentru persoanele cu vârste între 10 și 24 de ani, sprijinind anual până la 350 de tineri.
În funcție de situația fiecăruia, intervențiile pot include consiliere individuală, activități de grup sau colaborarea cu școlile.
Centrul organizează cursuri de muzică, producție muzicală, gătit și activități sportive. Tinerii au acces la o sală de sport, fotbal, baschet și activități în aer liber.
Mark Finn explică faptul că înscrierea într-un club sportiv poate costa până la 400 de euro anual, sumă pe care unele familii nu și-o permit.
Oferirea unor activități gratuite sau accesibile reprezintă, în opinia sa, o modalitate de a reduce timpul petrecut de adolescenți în medii în care ar putea fi atrași către comportamente antisociale.
Un obiectiv esențial este menținerea copiilor în sistemul educațional.
Finn subliniază că tinerii nu ar trebui definiți pentru tot restul vieții de o singură greșeală și că intervențiile potrivite pot împiedica repetarea infracțiunilor.
Detenția rămâne o măsură de ultimă instanță
Noua direcție anunțată de Ministerul Justiției pune accentul pe prevenirea recidivei și pe intervenția înainte ca minorii să ajungă în sistemul de detenție.
Pentru infracțiunile mai puțin grave, programele de prevenire oferă posibilitatea unor intervenții educaționale și sociale în locul trimiterii directe în fața instanței, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.
Pentru minorii care ajung totuși în instanță, supravegherea în comunitate poate reprezenta o alternativă la detenția preventivă, în funcție de circumstanțele fiecărui caz și de decizia judecătorului.
Extinderea programului nu înseamnă că instanțele vor fi obligate să elibereze minorii acuzați de infracțiuni și nici că faptele grave vor rămâne nepedepsite.
Guvernul încearcă să găsească un echilibru între protejarea comunităților, responsabilizarea adolescenților și evitarea detenției atunci când există soluții considerate mai potrivite pentru prevenirea unor noi infracțiuni.
Succesul acestei strategii va depinde atât de resursele disponibile, cât și de capacitatea autorităților de a asigura supravegherea efectivă a minorilor incluși în programe.
