Irlanda nu va lua parte la așa-numitul „Board of Peace” inițiat de președintele american Donald Trump, a transmis ferm Tánaistele și ministrul de Externe Simon Harris, subliniind existența unor „semnale de alarmă majore” legate de structură, finanțare și mandat.
Declarațiile vin la o zi după ce Taoiseachul Micheál Martin sugerase, la Bruxelles, că Dublinul ar putea solicita clarificări suplimentare înainte de a exclude definitiv participarea. Harris a mers însă mai departe, afirmând că nu vede „niciun scenariu” realist în care Irlanda să se alăture inițiativei.
„Un oxymoron”: Putin și pacea, taxa de un miliard și riscul unui „ONU paralel”
Vorbind la Government Buildings, Simon Harris a punctat trei motive principale pentru refuzul Irlandei:
- Componența politică: invitația adresată președintelui rus Vladimir Putin este, în opinia sa, incompatibilă cu ideea de pace.
- Costul de aderare: taxa de 1 miliard de dolari pentru membrii permanenți este „inacceptabilă” pentru Irlanda.
- Mandatul instituțional: riscul ca noua structură să dubleze sau să concureze United Nations, subminând arhitectura multilaterală existentă.
„Putin și pacea, puse una lângă alta, sunt un oxymoron. Apoi, plata unui miliard de dolari – nu vom face asta. Iar ideea de a crea o structură care să concureze ONU este greu de înțeles”, a declarat Harris.
Ministra Justiției Helen McEntee a arătat că Guvernul irlandez este „unit” în evaluarea riscurilor și a cerut lămuriri clare privind mandatul consiliului. Deși proiectul a fost aprobat în noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU ca un mecanism restrâns pentru monitorizarea armistițiului dintre Israel și Hamas și reconstrucția Gazei, documentele de invitație trimise statelor nu menționează explicit Palestina sau limitele geografice ale intervenției.
Această ambiguitate a alimentat temerile că inițiativa ar putea depăși cadrul ONU și ar deveni un organism cu agendă proprie.
Lansarea la Davos și taxa de aderare
„Board of Peace” a fost prezentat public la World Economic Forum, unde Donald Trump s-a autodesemnat președinte al consiliului, păstrând totodată rolul de reprezentant al Statelor Unite. Ca președinte, Trump și-a rezervat un control extins asupra funcționării organismului și a stabilit taxa de 1 miliard de dolari pentru statele care doresc statut de membru permanent.
În cadrul evenimentului, Jared Kushner a prezentat un „master plan” pentru Gaza, ce include dezvoltări imobiliare pe litoral și centre de date, fără detalii clare privind drepturile de proprietate ale palestinienilor sau condițiile de securitate.
Cine s-a alăturat și cine a refuzat
Potrivit informațiilor disponibile, 19 state au confirmat participarea, între care Argentina, Arabia Saudită, Turcia, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Ungaria. În schimb, Franța, Danemarca, Suedia, Norvegia și Slovenia au anunțat public că nu vor adera – o listă care consolidează poziția Irlandei în rândul statelor europene sceptice.
Harris a avertizat totodată că ar fi „naiv” să se creadă că amenințările comerciale ale administrației Trump au dispărut. Recent, UE s-a aflat aproape de o escaladare economică după ce Washingtonul a amenințat cu tarife asupra mai multor țări europene, inclusiv în contextul disputei privind Groenlanda.
