Fostul președinte al Irlandei, Michael D. Higgins, a declarat că Irlanda ar trebui să folosească viitoarea sa președinție a Uniunii Europene pentru a-și reafirma rolul moral în politica internațională și pentru a cere statelor membre să respecte obligațiile asumate în domeniul drepturilor omului.
Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Dublin, în cadrul lansării unui document de politici publice elaborat de organizația Sadaka – Ireland Palestine Alliance. Documentul stabilește o serie de priorități pe care Irlanda ar putea să le promoveze în timpul mandatului său la conducerea Consiliului Uniunii Europene, în special în ceea ce privește situația din Palestina.
Intervenția lui Higgins vine într-un moment în care conflictul din Gaza continuă să provoace reacții puternice la nivel internațional, iar pozițiile adoptate de statele europene rămân diferite în privința răspunsului diplomatic și politic față de situația din regiune.
Higgins: Irlanda trebuie să își păstreze vocea în politica externă
În discursul său, fostul șef al statului a afirmat că Irlanda are ocazia de a demonstra că politica externă poate fi ghidată și de principii morale, nu doar de interese economice sau strategice.
El a spus că țara ar trebui să își „recupereze semnificația morală” și să își mențină pozițiile atunci când vine vorba despre respectarea dreptului internațional.
Potrivit lui Higgins, Irlanda nu ar trebui să accepte rolul unei voci izolate în cadrul Uniunii Europene, ci să continue să își susțină argumentele chiar și atunci când nu beneficiază de sprijinul majorității statelor membre.
Fostul președinte a subliniat că viitoarea președinție irlandeză reprezintă o oportunitate importantă pentru a readuce în centrul atenției întrebări legate de respectarea Cartei Organizației Națiunilor Unite și a convențiilor internaționale privind drepturile omului.
În opinia sa, dezbaterea nu ar trebui să fie limitată la reacții de moment generate de imaginile din zonele de conflict, ci să urmărească modul în care comunitatea internațională aplică în practică principiile pe care susține că le apără.
Poziție fermă privind războiul din Gaza
Una dintre cele mai puternice declarații ale serii a fost legată de situația din Gaza.
Michael D. Higgins a afirmat că folosește acum fără rezerve termenul de „genocid” pentru a descrie ceea ce se întâmplă în teritoriu.
El și-a argumentat poziția spunând că este vorba despre o încercare de eliminare a unui popor, a culturii sale, a memoriei colective și a unei civilizații întregi.
Fostul președinte a criticat, de asemenea, planurile privind viitorul teritoriului Gaza, susținând că acestea reprezintă, în esență, o încercare de confiscare a terenurilor.
Declarațiile sale se înscriu într-o linie de poziționare pe care Higgins a adoptat-o în repetate rânduri în ultimii ani, exprimându-se frecvent în favoarea respectării drepturilor palestinienilor și criticând răspunsul militar al Israelului în Gaza.
Poziția sa contrastează însă cu abordările mai prudente adoptate de unele guverne europene, care au evitat folosirea unor termeni cu implicații juridice și politice atât de puternice.
Apel către statele membre ale Uniunii Europene
În cadrul evenimentului, Higgins a insistat că Irlanda trebuie să folosească influența pe care o va avea în timpul președinției UE pentru a provoca o dezbatere serioasă între statele membre.
El a spus că Dublinul ar trebui să îi întrebe direct pe partenerii europeni unde se situează în raport cu obligațiile asumate prin tratatele și convențiile internaționale.
Potrivit fostului președinte, problema nu este doar una legată de politica externă, ci și de credibilitatea instituțiilor internaționale.
În viziunea sa, dacă principiile privind drepturile omului sunt aplicate selectiv, acestea își pierd valoarea și autoritatea morală.
Higgins a atras atenția că atenția publică se mută adesea rapid de la un conflict la altul, însă încălcările drepturilor fundamentale nu ar trebui uitate odată cu dispariția lor din primele pagini ale presei.
Mesajul său a fost că Irlanda are responsabilitatea de a continua să vorbească despre aceste probleme, chiar și atunci când subiectul nu mai domină agenda internațională.
Dezbaterea privind interesele economice și pozițiile morale
În discursul său, Higgins a făcut referire și la argumentele potrivit cărora o poziție mai fermă a Irlandei ar putea avea consecințe economice.
El a spus că aceste temeri sunt adesea exagerate și că discuția despre costuri economice nu ar trebui să eclipseze dezbaterea privind drepturile fundamentale.
Fostul președinte a susținut că drepturile unui popor nu pot deveni condiționate de considerente economice sau de oportunitate politică.
De asemenea, el a afirmat că instinctele morale ale populației ar trebui să joace un rol important în definirea politicii externe a statului.
În acest context, Higgins a făcut referire la dezbaterile recente din presa irlandeză privind modul în care Irlanda își definește interesele naționale și locul pe care îl ocupă în cadrul Uniunii Europene.
Intervenția sa vine într-o perioadă în care politica externă a Irlandei este analizată tot mai atent, pe fondul conflictelor internaționale și al discuțiilor despre rolul pe care statele mai mici îl pot avea în influențarea deciziilor europene.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, dezbaterea este relevantă și prin prisma faptului că țara va avea un rol important în coordonarea agendei europene în perioada președinției sale. Temele legate de drepturile omului, relațiile externe și poziționarea Uniunii Europene în conflictele internaționale vor continua să fie discutate la Dublin și la Bruxelles în lunile următoare, iar declarațiile lui Michael D. Higgins arată că presiunea pentru o implicare mai activă a Irlandei în aceste dosare rămâne puternică.
