Mai mult de jumătate dintre problemele semnalate în 2026 serviciului independent de asistență pentru pacienți din Irlanda au legătură cu lipsa de respect, demnitate sau compasiune în timpul îngrijirilor medicale. Pacienții și rezidenții căminelor de îngrijire reclamă că au fost ignorați, că personalul nu le-a luat în serios suferința sau că nu au primit explicații suficiente despre tratamentele administrate.
Datele publicate de Sunday Independent arată că, de la începutul anului și până în prezent, Patient Advocacy Service a înregistrat 9.342 de probleme semnalate în cadrul procedurilor de reclamație, iar peste 50% dintre acestea au inclus aspecte legate de modul în care oamenii au fost tratați.
O precizare importantă este că cele 9.342 de situații nu reprezintă tot atâtea reclamații distincte sau persoane care au depus plângeri. O singură reclamație poate cuprinde mai multe probleme, de la lipsa comunicării până la comportamentul personalului medical.
Pacienți ignorați, anxietate netratată și lipsă de comunicare
Printre cele mai frecvente nemulțumiri se numără situațiile în care personalul medical nu a reacționat corespunzător la suferința intensă a pacienților sau a recunoscut că aceștia sunt îngrijorați, fără să ia măsuri pentru a le răspunde temerilor.
Alte reclamații vizează supravegherea medicală insuficientă, lipsa informațiilor despre planurile de îngrijire și comportamentul considerat nepoliticos sau lipsit de respect.
Unii pacienți au relatat că angajații le-au vorbit pe un ton superior, în timp ce alții au afirmat că informațiile oferite despre propria stare de sănătate au fost ignorate sau respinse.
Aceste experiențe arată că nemulțumirile nu sunt legate exclusiv de rezultatele tratamentelor medicale. Pentru multe persoane, felul în care sunt ascultate, informate și tratate în momente de vulnerabilitate reprezintă o parte esențială a îngrijirii.
Georgina Cruise, coordonatoarea națională a Patient Advocacy Service, consideră că respectarea demnității pacienților și a persoanelor din căminele de îngrijire trebuie să fie o prioritate.
Potrivit acesteia, reclamațiile reprezintă o oportunitate importantă pentru identificarea deficiențelor și îmbunătățirea calității serviciilor medicale.
Cruise subliniază că adevărata compasiune în sistemul sanitar presupune mai mult decât acordarea unui tratament corect din punct de vedere clinic. Ea implică sinceritate, disponibilitatea de a asculta și capacitatea instituțiilor de a recunoaște și corecta situațiile în care îngrijirea nu a fost corespunzătoare.
Experiența unei jurnaliste a declanșat o dezbatere națională
Publicarea acestor date vine pe fondul controverselor provocate de experiența relatată de jurnalista Emer O’Kelly, care a descris în septembrie o internare traumatizantă la St James’s Hospital din Dublin.
Jurnalista a povestit că, pe parcursul spitalizării, s-a simțit lipsită de demnitate, ignorată și afectată de atacuri de panică pe care le-a asociat cu absența compasiunii din partea personalului.
Relatarea sa a provocat numeroase reacții publice, iar alte persoane au început să își împărtășească propriile experiențe din spitalele irlandeze.
Cazul a readus în atenție o întrebare importantă: cât de mult contează comportamentul personalului medical în experiența unui pacient, chiar și atunci când tratamentul propriu-zis este considerat corespunzător?
Săptămâna trecută, reprezentanții conducerii St James’s Hospital s-au întâlnit cu jurnalista pentru a discuta despre cele întâmplate.
La întâlnire au participat directorul general al spitalului, profesoara Mary Day, și directorul serviciilor de asistență medicală.
Ulterior, instituția și-a cerut scuze, dar a precizat că nu este de acord cu o serie de afirmații prezentate în articolul jurnalistei.
Spitalul contestă unele acuzații
Într-un răspuns transmis publicației Sunday Independent, St James’s Hospital a explicat că experiența fiecărui pacient este personală, însă instituția contestă anumite aspecte ale relatării făcute de Emer O’Kelly.
Conducerea nu a precizat public care sunt afirmațiile considerate incorecte, invocând obligația de a proteja confidențialitatea informațiilor medicale individuale.
Reprezentanții spitalului au anunțat că au efectuat o analiză amănunțită a îngrijirilor acordate jurnalistei, fără să ofere detalii despre eventualele măsuri adoptate ulterior.
Instituția susține că demnitatea, compasiunea și respectul sunt principii fundamentale ale activității sale, promovate prin pregătirea personalului, coordonarea medicală și programele de îmbunătățire a calității serviciilor.
Spitalul a făcut referire și la rezultatele unui sondaj național privind experiența pacienților internați.
Potrivit acestuia, 87% dintre respondenții care au fost internați la St James’s Hospital au declarat că au fost tratați întotdeauna cu respect și demnitate.
Conducerea afirmă că propriile sondaje interne au indicat rezultate asemănătoare.
Cele două perspective nu sunt neapărat contradictorii: un nivel ridicat de satisfacție în rândul respondenților unui sondaj nu exclude existența unor experiențe negative grave, care necesită analiză individuală.
De asemenea, procentul de 87% privind pacienții unui anumit spital nu poate fi comparat direct cu proporția problemelor semnalate serviciului de asistență pentru reclamații la nivel național, deoarece cele două măsurători privesc categorii diferite.
Lipsa spațiilor individuale, o problemă recunoscută
În răspunsul transmis publicației, St James’s Hospital a recunoscut că dispune de un număr relativ redus de saloane individuale.
Această situație poate ridica dificultăți în protejarea intimității și demnității pacienților, mai ales atunci când aceștia au nevoie de îngrijiri personale sau de discuții confidențiale despre starea lor medicală.
Conducerea afirmă că solicită în continuare investiții din partea Departamentului Sănătății și a Health Service Executive (HSE), instituția responsabilă de administrarea serviciilor publice de sănătate, pentru îmbunătățirea condițiilor.
Spitalul a evidențiat totodată profesionalismul și dedicarea angajaților săi, precizând că serviciile de asistență medicală respectă standardele profesionale și reglementările aplicabile.
Unde pot reclama românii tratamentul necorespunzător
Pentru românii care locuiesc în Irlanda, existența unui serviciu independent de sprijin poate fi importantă atunci când întâmpină dificultăți în relația cu un spital sau un cămin de îngrijire.
Patient Advocacy Service este independent de HSE și de furnizorii de servicii medicale. Rolul său este să sprijine persoanele care doresc să formuleze reclamații privind îngrijirile primite.
Serviciul se adresează pacienților din spitalele publice, precum și persoanelor care locuiesc în cămine de îngrijire publice sau private.
Acesta poate ajuta oamenii să înțeleagă procedura de reclamație și să își prezinte experiențele într-un mod clar.
O reclamație nu trebuie să privească neapărat o eroare medicală sau o intervenție nereușită. Lipsa de comunicare, comportamentul lipsit de respect, ignorarea îngrijorărilor și problemele legate de demnitatea pacientului pot constitui, de asemenea, motive pentru semnalarea unei experiențe negative.
Persoanele care au nevoie de sprijin pot contacta Patient Advocacy Service la numărul 0818 293003, de luni până vineri.
Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul oficial al serviciului, patientadvocacyservice.ie.
Respectul față de pacient, dincolo de tratamentul medical
Dezbaterea declanșată de experiența jurnalistei Emer O’Kelly și datele publicate de Patient Advocacy Service evidențiază o problemă care nu poate fi evaluată exclusiv prin rezultatele tratamentelor sau prin statisticile privind satisfacția pacienților.
O persoană poate primi îngrijiri medicale corespunzătoare și, în același timp, poate avea sentimentul că nu a fost ascultată, că nu i s-a respectat intimitatea sau că suferința i-a fost minimalizată.
Pentru organizațiile care reprezintă interesele pacienților, aceste aspecte nu sunt simple probleme de comportament, ci componente ale calității îngrijirilor.
Cele peste 9.000 de probleme semnalate în cursul acestui an arată cât de important este ca experiențele negative să fie analizate și folosite pentru îmbunătățirea serviciilor.
Iar pentru pacienții care se simt ignorați sau tratați fără respect, mesajul este că există o cale oficială prin care își pot face auzită vocea, inclusiv cu sprijin independent.
