Irlanda a intrat în luna noiembrie fără cel mai recent bilanț oficial al persoanelor aflate în cazare de urgență. Ministrul Locuințelor, James Browne, a recunoscut duminică, 1 noiembrie, că nu știe dacă numărul acestora a crescut sau a scăzut în septembrie. Publicarea raportului lunar a fost amânată deoarece conflictul de muncă din sectorul public a întrerupt transmiterea datelor necesare.
Browne a declarat, în emisiunea This Week de la RTÉ Radio 1, că este frustrat de imposibilitatea publicării cifrelor. Departamentul Locuințelor nu a primit informațiile complete de la toate autoritățile regionale responsabile de serviciile pentru persoanele fără adăpost. Ministrul a promis că raportul va fi făcut public imediat ce datele vor putea fi centralizate și verificate, dar nu a indicat o dată precisă.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât ultimul bilanț disponibil, pentru august, consemna un record: 17.885 de persoane în cazare de urgență finanțată de autorități, dintre care 5.830 de copii. În absența raportului pentru septembrie, publicul nu poate afla din statisticile naționale dacă această creștere a continuat.
De ce lipsesc cifrele din septembrie
În mod obișnuit, Departamentul Locuințelor publică datele lunare în ultima vineri a lunii următoare. Raportul pentru septembrie trebuia prezentat vineri, 30 octombrie. În schimb, instituția a anunțat că nu dispune de toate informațiile necesare.
Serviciile de cazare pentru persoanele fără adăpost sunt organizate prin nouă regiuni administrative. Fiecare are o autoritate locală coordonatoare care transmite datele către departamentul central. Aceste informații trebuie reunite într-un singur bilanț, astfel încât aceeași persoană să nu fie numărată de două ori atunci când intră sau iese din sistem.
Potrivit ministrului, tocmai această muncă de colectare și verificare este afectată de acțiunea sindicală prin care angajații respectă strict atribuțiile și programul prevăzute. Conflictul privește negocierile salariale din sectorul public, după o grevă națională desfășurată în octombrie. Discuțiile dintre sindicate și reprezentanții statului au avut loc și la Workplace Relations Commission.
Amânarea nu înseamnă că numărul persoanelor fără adăpost a rămas constant. Dar nici nu permite concluzia că situația s-a înrăutățit în septembrie. Datele sunt incomplete, iar ministrul a spus explicit că nu poate anticipa direcția ultimului bilanț.
Rory Hearne, responsabilul pentru locuințe al Social Democrats, ceruse Guvernului să precizeze urgent când vor fi publicate cifrele. El a criticat lipsa unui plan de rezervă pentru centralizarea datelor, în condițiile în care acțiunea sindicală era cunoscută de mai multe săptămâni. Critica reprezintă poziția opoziției, nu dovada că departamentul ar ascunde intenționat rezultatele.
Și Conor Sheehan, reprezentantul Labour pe probleme de locuințe, a susținut că întârzierea este inacceptabilă înaintea iernii. El a pus responsabilitatea politică pe seama Guvernului și a negocierilor salariale gestionate de ministrul cheltuielilor publice, Jack Chambers. Aceste acuzații nu schimbă explicația administrativă oferită de departament: lipsesc date din unele regiuni.
Ce arată ultimul raport și unde apare blocajul
În august, numărul persoanelor cazate în regim de urgență crescuse de la 17.527 în iulie la 17.885, adică 358 de persoane în plus. Dintre acestea, 12.055 erau adulți și 5.830 erau copii. Numărul copiilor crescuse cu 171 față de luna precedentă.
Cifrele descriu persoanele care au folosit cazarea de urgență finanțată de autoritățile locale în perioada de referință. Ele nu reprezintă totalul tuturor oamenilor fără o locuință stabilă. Nu includ automat persoanele care dorm temporar la rude sau prieteni, pe cele aflate în adăposturi pentru victimele violenței domestice ori toate persoanele care dorm pe stradă.
James Browne a indicat și o dificultate concretă în reducerea numărului de familii din cazarea de urgență: oferta foarte mică de locuințe private disponibile pentru închiriere, mai ales în Dublin. În aceste condiții, mutarea familiilor către o locuință stabilă prin Housing Assistance Payment, cunoscut drept HAP, devine mai dificilă.
HAP este un sprijin pentru persoanele eligibile pentru locuințe sociale care găsesc o proprietate de închiriat pe piața privată. Autoritatea locală achită chiria proprietarului, iar beneficiarul contribuie în funcție de veniturile sale. Programul nu creează însă locuințe disponibile: solicitantul trebuie să găsească o proprietate potrivită, în condițiile schemei. De aceea, lipsa ofertelor poate limita ieșirea din cazarea de urgență chiar și atunci când există sprijin financiar.
Ministrul a recunoscut costurile ridicate ale cazării de urgență și a afirmat că Guvernul încearcă să accelereze construirea locuințelor sociale. Aceste obiective nu oferă însă, deocamdată, un răspuns la întrebarea imediată: câte persoane au avut nevoie de cazare de urgență în septembrie?
De ce contează întârzierea
Publicarea regulată a datelor permite evaluarea schimbărilor de la o lună la alta și verificarea efectelor măsurilor pentru locuire. Fără bilanțul pentru septembrie, autoritățile, organizațiile de sprijin și cetățenii nu au aceeași imagine națională actualizată asupra evoluției crizei.
Totodată, trebuie făcută distincția dintre întârzierea statisticii și situația persoanelor afectate. Raportul lipsă nu dovedește, prin el însuși, că serviciile de cazare au fost suspendate sau că numărul beneficiarilor HAP s-a modificat. El arată că mecanismul de raportare națională nu a funcționat la termenul obișnuit.
Următorul pas concret este primirea datelor restante de la autoritățile regionale, verificarea lor și publicarea raportului pentru septembrie. Până atunci, cifra de 17.885 de persoane, aferentă lunii august, rămâne ultimul reper național oficial disponibil, iar ministrul nu a anunțat un termen ferm pentru actualizare.
