Irlanda pregătește una dintre cele mai ample înăspriri ale regulilor pentru obținerea cetățeniei din ultimele decenii. Proiectul pe care ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, îl va duce miercuri în fața Guvernului ar crește perioada standard de rezidență necesară pentru naturalizare de la cinci la opt ani și ar introduce teste de limbă, cunoștințe civice și condiții financiare mult mai stricte pentru solicitanți.
O’Callaghan urmează să ceară aprobarea pentru redactarea cu prioritate a Irish Nationality and Citizenship (Amendment) Bill 2026. Propunerile nu sunt încă lege și pot fi modificate înainte de adoptare, însă informațiile publicate luni dimineață arată că reforma va merge mai departe decât se știa inițial și va afecta atât solicitanții obișnuiți, cât și soții sau partenerii civili ai cetățenilor irlandezi.
Pentru majoritatea adulților care solicită cetățenia pe baza rezidenței, perioada standard ar urma să crească de la cinci la opt ani. În prezent, un solicitant trebuie, în mod obișnuit, să demonstreze cinci ani de rezidență legală eligibilă în ultimii nouă ani, inclusiv un an continuu imediat înaintea cererii. Acesta rămâne cadrul legal în vigoare până la adoptarea unei eventuale noi legi.
Planul introduce și un test de limbă. Solicitanții ar trebui să demonstreze că pot comunica suficient de bine în engleză sau irlandeză. În cazul soților și partenerilor civili ai cetățenilor irlandezi, proiectul menționează explicit și posibilitatea folosirii limbajului semnelor irlandez. Separat, candidații ar urma să fie evaluați în privința unor cunoștințe de bază despre societatea irlandeză, instituțiile statului, sistemul de guvernare și Constituție.
Condițiile financiare propuse sunt semnificativ mai stricte decât reieșea din informațiile inițiale. Viitoarea legislație ar permite ministrului Justiției să stabilească un prag minim de venit pentru naturalizare, calculat în funcție de date ale Central Statistics Office privind veniturile și costul vieții. Solicitantul ar trebui să demonstreze că este autosuficient și că nu reprezintă o povară nerezonabilă pentru stat.
În plus, propunerea prevede că o persoană care solicită naturalizarea nu ar trebui să primească prestații sociale sau sprijin pentru locuință în timpul procesului de naturalizare. Presa irlandeză relatează și o cerință potrivit căreia solicitantul nu ar trebui să fi beneficiat de prestații sociale în cei doi ani anteriori cererii. Textul legislativ final va trebui să clarifice exact ce tipuri de plăți sunt incluse, ce excepții vor exista și cum vor fi tratate situațiile de dizabilitate, boală, îngrijire sau pierdere temporară a locului de muncă.
Regulile pentru soții și partenerii civili ai cetățenilor irlandezi ar urma, la rândul lor, să fie înăsprite. Perioada de căsătorie sau parteneriat civil necesară pentru a solicita naturalizarea ar crește de la trei la cinci ani. Solicitantul ar trebui să locuiască împreună cu cetățeanul irlandez și să fi trăit în Irlanda timp de cinci ani înainte de cerere, inclusiv doi ani de rezidență continuă imediat anteriori și încă trei ani de rezidență în ultimii cinci ani.
O altă schimbare importantă îi privește pe ucrainenii aflați în Irlanda sub Temporary Protection Directive. Proiectul ar urma să precizeze că perioada petrecută în Irlanda sub protecție temporară nu va fi luată în calcul pentru îndeplinirea condiției de rezidență necesare obținerii cetățeniei. Această prevedere ar separa clar rezidența sub protecția temporară de alte forme de rezidență care pot fi considerate eligibile pentru naturalizare.
Proiectul prevede și că persoanele care au comis o încălcare a legislației privind imigrația înainte sau în timpul procesului de aplicare nu vor putea primi cetățenia. În paralel, ministrul Justiției ar primi o bază legală distinctă pentru revocarea cetățeniei dobândite prin naturalizare în cazuri legate de ordine publică și securitate națională. Irlanda are deja un mecanism de revocare, dar acesta a fost restructurat după intervenția Curții Supreme, iar folosirea sa a fost rară.
Pentru românii din Irlanda, schimbările pot avea o importanță directă. Cetățenii români sunt cetățeni ai Uniunii Europene și au deja dreptul de a locui și munci în Irlanda în baza legislației europene, astfel că cetățenia irlandeză nu este necesară pentru menținerea rezidenței. Naturalizarea aduce însă drepturi suplimentare importante, între care pașaportul irlandez și dreptul de a participa la toate alegerile naționale și referendumurile din Irlanda.
Dimensiunea reformei este importantă și prin numărul persoanelor afectate. Aproape 235.000 de oameni au devenit cetățeni irlandezi din 2021 până în prezent, iar numai în 2025 au fost naturalizate aproximativ 26.400 de persoane. La cea mai recentă ceremonie de cetățenie, organizată la Killarney în luna iunie, aproximativ 4.600 de persoane din 139 de țări au primit cetățenia irlandeză.
Pentru moment, toate persoanele care sunt deja eligibile sau au depus o cerere trebuie să se raporteze la legislația aflată în vigoare. Rămâne neclar dacă viitoarea lege va conține dispoziții tranzitorii pentru cei care au acumulat deja cinci ani de rezidență, pentru cererile aflate în procesare sau pentru persoanele care îndeplinesc condițiile actuale înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli. Aceste detalii vor putea fi stabilite abia după publicarea schemei generale și, ulterior, a textului complet al proiectului.
Guvernul urmează să analizeze miercuri solicitarea lui Jim O’Callaghan de a acorda prioritate redactării proiectului. Până atunci, creșterea perioadei de rezidență, testele de limbă și civică, condițiile de venit și restricțiile privind prestațiile sociale trebuie tratate ca propuneri legislative, nu ca reguli deja intrate în vigoare.
