Primele probleme ridicate au fost de către Preotul Irineu Craciun – lipsa unui fond de carte (beletristica/manuale de limba romana, geografie, istorie) pentru cursurile de limba romana si lipsa unui lăcaș de cult. Nu s-a primit un răspuns clar în acest sens. 

Domnul Senator a sugerat crearea unui portal al romanilor din Irlanda cu informații generale, dar si utile, gen bilete de avion, proiecte educative, etc . 

Paul Lupu a precizat ca deja exista acest portal (Informația Irl) cat și website-ul CRI, plus forumul CRI. Bazele logistice exista ca acest portal sa poata deveni un portal al romanilor din întreaga Europa. Ovidiu Matiut a demarat un proiect în acest sens cu câțiva ani în uram, dar lucrurile s-au împotmolit din cauza lipsei de fonduri. 

Paul Lupu a mai precizat ca în marea majoritate a cazurilor în care CRI a aplicat pentru fonduri la DRP, s-au întâmpinat dificultăți din cauza birocrației, motivându-se ca prioritățile DRP sunt altele sau ca numărul de imigranți din comunitatea de romani din Irlanda este foarte mic. Singurul caz în care s-au primit bani de la DRP a fost pentru  un proiect trimis de Ovidiu Matiut acum 3 ani. Deși fondurile au fost aprobate pentru 2 ani, din cauza lipsei efective de bani, după 1 an finanțarea din partea DRP a încetat Ovidiu trebuind sa acopere deficitul din buzunarul propriu. 

Dl. Senator a răspuns ca nu contează numarul romanilor din comunitatea care aplica, ci proiectul în sine. 

In ceea ce privește prezenta CRI la radio, pentru a emite am avea nevoie de sponsorizări substanțiale (dna Natalia Pulbere, de la Newstalk Fm a precizat ca are nevoie de sponsorizări de 2000 Euro / luna pentru a realiza 1 singura emisiune, sâmbăta). Marius Roman a sugerat in acest sens o alternativa – radio online. Este gratis și se poate asigura o recepție mult mai buna. Radiourile regionale care transmit momentan emisiuni în limba romana au o recepție destul de proasta. 

Dna Irina Maldea a remarcat ca de foarte multe ori găsim sprijin în anumite proiecte din partea autorităților irlandeze, în timp ce instituțiile romanești ne închid ușile.

Paul Lupu a întrebat care sunt pașii care trebuiesc urmați pentru a obține finanțări DRP. Dna Ileana Ciobanu (reprezentant al Ambasadei) a răspuns că formularele necesare trebuie luate de pe Internet, citite cu grija condițiile pentru care se acorda finanțările și abia apoi făcut proiectul astfel încât finanțarea ceruta sa fie în concordanta perfecta cu scopul pentru care fondurile sunt disponibile.  

Paul Lupu a întrebat cine anume stabilește criteriile de evaluare a proiectelor. Dl Senator a răspuns ca periodic o comisie de experți se întâlnește și stabilesc criteriile. Se duce o lupta continua intre miniștrii pentru aprobarea fondurilor. Este deci importanta ca sa perseveram , chiar și în cazul unui refuz, sa reaplicam, dacă proiectul respectiv este important pentru noi. Momentan sunt de succes majoritatea proiectelor de colaborare intre diferite organizații (de exemplu CRI și organizația basarabenilor din Irlanda) – pe 31 august se sărbătorește, mai nou, ziua limbii romane (eveniment romano – basarabean). 

Teo Ciuta a afirmat ca momentan în Irlanda exista un post de radio care transmite în limba romana. A fost contrazis de către dna Natalia Pulbere (Newstalk FM) in aceasta privința – este vorba de o emisiune în limba romana, nu de un post de radio. Marius Marosan a precizat că, mai mult, Phoenix Fm este un radio comunitar, iar inițiativa nu este a unei comunități ci a unui grup privat. 

Marius Marosan a prezentat ideea de a organiza o expoziție foto cu imagini din România pentru a îmbunătăți imaginea României în societatea irlandeza. Dl Senator a sugerat sa aplicam în acest sens pentru fonduri la ICR Londra. 

Daniela Jurj a întrebat dacă exista o colaborare concreta intre DRP si Ministerul Turismului pentru a promova România din punct de vedere turistic. Bulgaria, de exemplu, este mult mai bine reprezentata pe piața irlandeza de turism.  Dl Senator a răspuns ca proiecte în lucru exista, dar ca trebuiesc înaintate fondurile. Ni s-a sugerat sa aplicam pentru proiecte în acest sens, dar ca este important ca orice proiect sa aibă DOAR 1 organizaţie care aplica, doar o voce reprezentativa – chiar și în cazul în care se unesc 3-4 organizații în acest sens. 

Dl Viorel Badea a sugerat sa aplicam pentru finanțări/ fond de carte în limba romana la Institutul Limbii Romane la București. Momentan sunt 3-4 scoli de limba romana, majoritatea organizate pe lângă biserici, plus o inițiativa privata (Vasile Ungureanu). Pe lângă lipsa cărților, o alta problema este și lipsa unui spațiu adecvat pentru desfășurarea orelor. S-a sugerat în acest sens contactarea școlilor locale. Paul Lupu a precizat ca pe adresa CRI vin e-mailuri de la persoane adulte, adoptate din România, care acum la vârsta maturității doresc sa învețe limba romana. 

Dna Natalia Pulbere a spus ca ar fi ideal sa se creeze la Dublin un Centru Cultural Roman (dans popular, ore de limba și civilizația romana, demonstrații culinare) care sa primească sub cupola toate organizațiile de romani care activează momentan în Irlanda (asemănător ICR Londra). 

Mihai Bilauca a sugerat ca atunci când organizam expoziția foto la Dublin, să o aducem și la Limerick, în holul Primăriei. Mihai lucrează in departamentul IT al Primăriei Limerick si au mai organizat și alte expoziții. 

Daniela Jurj a intrebat daca exista o strategie in privinta integrarii romilor din Irlanda. Cum trateaza DRP problema romilor? Dl Viorel Badea a răspuns ca exista Agenția Naționala a Romilor și Partida Romilor (au inclusiv un Deputat în Parlament). Aceștia sunt cei care se ocupa de problemele romilor. Dl Consul Dan Tudor a precizat ca in Irlanda sunt 2 paturi de romi – cei integrati, veniti in Irlanda in urma cu mai mult de 5 ani , care au copii la scoală , și romii veniti in ultimii 4-5 ani, nomazi, care vin si pleaca periodic. Foarte multi din copiii romilor nascuti aici vorbesc doar tiganeste si engleza. 

Dl Florin Andreiu a precizat ca de multe ori se organizează la Dublin spectacole, iar artiștii sunt plătiți din buzunarul propriu sau strangere de fonduri prin CRI. Dl Senator a spus ca va lua legătura cu ICR in acest sens.  

John Frim, pastorul bisericii penticostale Betel, a afirmat ca in biserica pe care o conduce sunt etnici romi și ca nu le creează probleme. Dânşii au peste 300 de copii in biserica şi se confruntă cu aceleasi proble ca şi ceilaţi – lipsa de spaţiu şi de materiale didactice. Sunt dispuși sa colaboreze pentru orice proiect în acest sens. 

Dl Senator a precizat ca pe timpul verii se organizează tabele de limba romana, la Marea Neagra, pentru copiii romanilor din străinătate (Programul Parc). 

Mihai Bilauca a adus exemplul Bibliotecii locale din Limerick unde s-a înființat un fond de carte în limba romana. 

Dna Alina Pop si Dl Consul Dan Tudor au precizat ca Ambasada a aplicat de 2 ori pana acum pentru fond de carte si manuale și nu au primit nici un răspuns. Dl Senator a cerut sa i se dea lui personal de data asta cererile.  

Oana Cozma a întrebat ce anume se poate face in cazul in care ni se va cere din nou ajutorul pentru a repatria trupul neînsuflețit al vreunui roman a cărui familie nu își permite taxele aferente. Dl Badea a precizat ca nu exista fonduri guvernamentale în acest sens și ca aceasta este o problema de ajutor umanitar. In Italia de exemplu sunt multi romani care își fac asigurare in caz de deces (aprox 50 euro / an)/ DRP poate negocia pentru noi cu cei de la Blueair o taxa mai mica. Dl Badea a sugerat sa organizam o campanie de conștientizare/ educare a romanilor din Irlanda în acest sens, eventual luat legătura cu câteva companii de asigurare.  

Rev Stefan Csadi, pastorul bisericii penticostale Emanuel a prezentat biserica din care provine. Înființata din 2001, biserica organizează in limba romana cursuri de teologie la nivel de colegiu. Anul acesta sunt la cea de a patra generație de studenți. Cursurile de teologie durează 4 ani și sunt organizate de Vision International University. 

John Frim a afirmat ca ar fi ideal sa existe o echipa plătită, de 2-4 oameni care sa se ocupe de problemele romanilor din Irlanda, sa fie un punct de sprijin și informare. Marius Marosan a răspuns ca pentru asta exista gratuit Informația Irl si CRI.

Daniela Jurj a precizat ca CRI a găsit întotdeauna în Ambasada un punct grozav de informații și sprijin pentru resoluționarea problemelor romanilor care ne-au contactat.

Paul Lupu a remarcat lipsa de feedback din partea DRP. Pana în prezent, proiectele care ne-au fost refuzate nu ni s-a justificat de ce au fost refuzate, asta în cazul în care ni s-a răspuns. 

Dl Viorel Badea a accentuat încă o data importanţa colaborarii între reprezentanţii diferitelor organizatii.