☘️ Ziua “independenței economice” anunțată de Trump zguduie piețele globale și amenință relațiile comerciale transatlantice
Președintele american Donald Trump a făcut miercuri seară una dintre cele mai controversate declarații din cariera sa politică, proclamând o nouă eră economică pentru Statele Unite, prin impunerea unui tarif de 20% asupra tuturor importurilor din Uniunea Europeană. Într-un discurs susținut de la Casa Albă, liderul de la Washington a descris măsura ca fiind o „declarație de independență economică”, menită să restabilească ceea ce el consideră a fi un echilibru rupt în favoarea altor state.
Dar acesta nu este singurul tarif introdus. Într-o mișcare amplă și agresivă, Trump a confirmat un tarif de 25% pentru toate vehiculele fabricate în afara SUA, o taxă de 10% pe toate importurile globale și o taxă specială de 10% aplicată Regatului Unit. Importurile din China sunt deja vizate de un tarif total de 54%, după o majorare recentă cu 34%.
„E o zi istorică pentru America,” a declarat Trump, ținând în mâini un grafic uriaș care detalia tarifele impuse fiecărei economii. „Țara noastră a fost jefuită, violată și distrusă economic de decenii întregi, atât de aliați, cât și de rivali. Acum e momentul să plătească pentru privilegiul de a avea acces la cea mai mare piață din lume.”
În contextul în care SUA anunță aceste tarife „reciproce”, reacțiile nu au întârziat să apară. Bursele americane au reacționat imediat negativ, cu pierderi uriașe pe fondul îngrijorărilor investitorilor. De la începutul lunii februarie, piețele au șters aproape 5.000 de miliarde de dolari din valoare.
☘️ Tarifele impuse de Trump lovesc în plin economia Irlandei și stârnește îngrijorare în UE
Taoiseach-ul Micheál Martin și-a exprimat profundul regret față de mișcarea liderului de la Casa Albă, considerând că nu există „nicio justificare” pentru un asemenea gest. „Distrugerea unei relații comerciale profund integrate, așa cum este cea dintre Europa și SUA, nu aduce beneficii nimănui. Este o acțiune care lovește direct în echilibrul economic global,” a declarat liderul irlandez.
Industria farmaceutică și cea a băuturilor spirtoase sunt printre cele mai expuse. În Irlanda, aproximativ 45.000 de angajați lucrează în sectorul farmaceutic, iar exporturile anuale de produse farmaceutice și chimice către SUA însumează nu mai puțin de 58 miliarde de euro. Deși, pentru moment, produsele farmaceutice nu sunt vizate direct de noul tarif, Casa Albă a lăsat deschisă posibilitatea impunerii unor taxe specifice pe viitor, ceea ce adâncește incertitudinea.
„Irlanda susține comerțul liber și deschis, iar impunerea de tarife vamale este o măsură nocivă pentru economia globală,” a punctat Micheál Martin, subliniind că soluția nu este confruntarea, ci dialogul. El a reafirmat importanța unității europene și a transmis că va colabora strâns cu partenerii din UE pentru o reacție echilibrată și fermă.
Și Comisia Europeană se pregătește de răspuns. Ursula von der Leyen va susține o declarație oficială joi dimineață, ora 5:00, ora Bruxelles-ului. Este de așteptat ca răspunsul UE să vizeze protejarea intereselor cetățenilor, angajaților și companiilor europene, fără a escalada conflictul.
În Irlanda, ecourile anunțului lui Trump au fost imediate. Simon Harris, Tánaiste și ministru de externe, a subliniat că „tarifele nu aduc câștigători – ele cresc costurile, pun în pericol locuri de muncă și alimentează nesiguranța în rândul afacerilor.” Oficialul irlandez a precizat că guvernul de la Dublin se pregătește de ceva timp pentru acest scenariu și va continua să acționeze în strânsă coordonare cu Bruxelles-ul.
Luni, Simon Harris va participa la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE, unde comisarul pentru comerț Maroš Šefčovič va prezenta un plan de răspuns comun. Potrivit lui Harris, orice reacție trebuie să fie proporțională, strategică și să apere interesele blocului comunitar.
Reacțiile politice interne nu au întârziat. Mary Lou McDonald, lidera Sinn Féin, a criticat guvernul, cerând o mai mare implicare în sprijinirea afacerilor locale, investiții în infrastructură și soluționarea crizei locuințelor – lucruri care, în opinia ei, „sunt acum mai importante ca oricând.”
De partea cealaltă, purtătorul de cuvânt pe probleme financiare al Partidului Laburist, Ged Nash, a atras atenția asupra „mizei uriașe pentru locurile de muncă din Irlanda și din întreaga Uniune Europeană.” El a făcut apel la o abordare strategică și a pledat pentru diversificarea piețelor de export, dar și pentru întărirea antreprenoriatului autohton.
Lovitura nu se limitează doar la sectorul farmaceutic. Fermierii și producătorii de alimente din Irlanda sunt, de asemenea, în alertă. Asociația Fermierilor Irlandezi (IFA) a avertizat că diferența dintre tariful impus UE (20%) și cel aplicat altor țări precum Marea Britanie sau Noua Zeelandă (10%) va afecta serios competitivitatea produselor irlandeze în SUA. Piața americană reprezintă aproximativ 11% din exporturile irlandeze de produse alimentare și băuturi. Doar exporturile de lactate ating 830 milioane de euro, iar cele de băuturi – în special whiskey – se ridică la 900 milioane de euro.
În acest context, Asociația Irlandeză a Whiskey-ului a avertizat că efectele noilor tarife se vor resimți imediat, punând în pericol decenii de creștere pe piața americană. „SUA au fost motorul de creștere pentru whiskey-ul și băuturile spirtoase irlandeze. Astăzi, 41% din exporturile noastre de băuturi merg către această piață. Valoarea totală anuală a acestui sector este de 865 milioane de euro,” se arată într-o declarație a asociației.
Deși criza e abia la început, efectele economice și diplomatice ale acestei decizii americane se conturează deja ca fiind majore. Uniunea Europeană se pregătește să răspundă, Irlanda caută soluții pentru a-și proteja economia, iar între timp, companiile și angajații din sectoarele afectate privesc cu îngrijorare spre un viitor tot mai incert.
☘️ Eliberare scandalos de rapidă: „Matroana” unei rețele de hoți, lăsată în libertate după doar 10 zile de la condamnarea la închisoare
Într-o poveste care zguduie încrederea publicului în sistemul de justiție penală din Irlanda, o femeie descrisă drept „matroana” uneia dintre cele mai active rețele de spargeri din țară a fost eliberată temporar din închisoare la doar 10 zile după ce fusese condamnată la 18 luni de detenție.
Eliberarea sa face parte dintr-o practică tot mai frecventă prin care infractorii considerați „neviolenți” sunt lăsați să iasă din penitenciare pentru a combate criza acută de supraaglomerare care sufocă sistemul penitenciar irlandez. Cifrele oficiale sunt alarmante: în ultimul an, peste 1.000 de persoane condamnate au petrecut mai puțin de 24 de ore în spatele gratiilor înainte de a fi puse în libertate provizorie – o creștere de 18% față de anul 2023. Iar trendul nu dă semne că s-ar opri.
„Ea poate fi o figură cunoscută, cu infracțiuni serioase la activ, dar fiind încadrată drept neviolentă, a fost eliberată. Se întâmplă în fiecare zi”, a declarat o sursă din cadrul sistemului penitenciar.
Femeia, care nu poate fi numită din motive legale, este originară din County Dublin și a fost condamnată pentru două capete de acuzare privind neplata impozitelor și un al treilea pentru spălare de bani, legat de o mașină confiscată de garda și considerată a fi dobândită din venituri ilicite. Procesul, desfășurat la Dublin Circuit Court, a scos la iveală existența unor venituri substanțiale din chirii, înregistrate pe mai multe proprietăți, fără ca vreun cent să fi fost declarat Fiscului.
Deși sentința primită a fost de trei ani, cu ultimele 18 luni suspendate, femeia a fost eliberată din Centrul Dóchas la nici două săptămâni după ce a fost încarcerată. Eliberarea a fost una condiționată, dar între timp ea a fost arestată din nou în cadrul unei anchete separate. Deși nu este suspectă directă în alte incidente violente, surse din Garda declară că este bine cunoscută pentru legăturile ei strânse cu figuri-cheie din lumea criminalității organizate – inclusiv membri ai propriei familii.
Într-un caz recent, un bărbat de origine est-europeană, cunoscut în anturajul ei, este suspectat că ar fi îndreptat o armă automată spre ușa unui pub din Dublin, după ce a fost refuzat la servire. În urma acestui incident, Garda a descins la o proprietate deținută de femeie, de unde au fost confiscate mai multe vehicule și bunuri. Nu a fost pentru prima oară când locuința ei a fost percheziționată în ultimii ani.
Judecătorii au subliniat în ianuarie, când au pronunțat sentința, că „este nevoie de un semnal de alarmă, o măsură de descurajare pentru asemenea infracțiuni fiscale”. De asemenea, s-a menționat că femeia a refuzat orice recunoaștere de vinovăție, alegând să conteste acuzațiile până la capăt.
Contextul mai larg al acestei povești scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: sistemul penitenciar irlandez este în pragul colapsului. Centrul Dóchas funcționează la 127% din capacitate, iar închisoarea pentru femei din Limerick este la 159%. Este cea mai gravă criză de supraaglomerare din istoria recentă a statului.
Un oficial a declarat că „avem nevoie de cel puțin 1.000 de locuri suplimentare doar ca să ne menținem pe linia de plutire”. Mai grav, eliberările temporare se aplică acum și persoanelor cu sentințe mai lungi de doi ani, iar cei închiși pentru neplata amenzilor sunt eliberați imediat după ce ajung la penitenciar.
Această supraaglomerare afectează și infrastructura: toaletele, luminile, dușurile și televizoarele nu mai sunt reparate, ceea ce înrăutățește și mai mult condițiile de detenție. În acest haos, deciziile privind cine rămâne și cine pleacă din închisoare par mai degrabă dictate de spațiu decât de justiție.
Purtătorul de cuvânt al Serviciului Penitenciar Irlandez a transmis că instituția este obligată să accepte toate persoanele trimise de instanțe, fără a putea controla numărul acestora. Totuși, Guvernul a alocat recent fonduri semnificative pentru extinderea infrastructurii și crearea de noi locuri în penitenciare.
Până atunci, însă, cazul „matroanei” eliberate după doar 10 zile de la condamnare rămâne un simbol dureros al unei justiții sufocate de propriile limite. În ochii opiniei publice, fiecare astfel de eliberare nu face decât să erodeze încrederea în lege și ordine. Iar mulți se întreabă: cine urmează?
☘️ Chirie de lux, final amar: Cuplu din Dublin obligat să plătească peste 31.000 € după ce a refuzat trei majorări de chirie
Un cuplu care a locuit timp de un deceniu într-o casă în Donnybrook, una dintre cele mai râvnite zone din Dublin 4, a fost obligat să plătească peste 31.500 de euro în chirie restantă, după ce a ignorat trei notificări de majorare a chiriei. Deși au plătit lunar suma de aproape 4.000 de euro, refuzul lor de a accepta noile tarife, fără a contesta legal decizia, le-a adus o factură uriașă.
Margaret și Tim Murphy s-au mutat în locuința de pe Belmont Avenue în octombrie 2014, cu intenția de a rămâne doar câteva luni, în timp ce rezolvau problemele legate de o altă proprietate cumpărată. Însă planurile lor au fost date peste cap, iar șederea temporară s-a transformat într-un deceniu de locuire în chirie.
Contractul inițial presupunea o chirie lunară de 3.866 de euro și un depozit de 3.500 de euro, sumă returnată de proprietară după plecarea lor din locuință în octombrie anul trecut. De-a lungul anilor, proprietara, Sorka Kelly, a emis trei notificări de creștere a chiriei: în august 2018, august 2019 și iulie 2021, după ce a consultat specialiști privind nivelul pieței.
Deși chiriașii nu au plătit sumele majorate, nu au contestat legal aceste notificări în termenul legal de 28 de zile. Iar asta a făcut imposibilă contestarea lor retrospectivă în fața Residential Tenancies Board (RTB), instituția care reglementează relațiile dintre chiriași și proprietari în Irlanda.
În timpul audierilor din ianuarie, Tim Murphy a susținut că refuzul de a plăti chiria majorată a fost motivat de starea locuinței, menționând probleme persistente cu umezeala și instalațiile electrice. „Nu ne-am fi opus dacă reparațiile ar fi fost efectuate”, a declarat el în fața tribunalului. Cuplul a furnizat și corespondență în care reclamau problemele de întreținere.
Pe de altă parte, proprietara a afirmat că a trimis un zugrav la începutul anului 2020, dar că cei doi au refuzat lucrările. Mai mult, i-a caracterizat ca fiind „din ce în ce mai greu de abordat” și a spus că nu au manifestat prea mult respect față de ea. A subliniat că prețul chiriei a fost stabilit în funcție de zonă și dimensiunea casei, nu de starea acesteia.
Tribunalul RTB a decis că, în lipsa unei plângeri oficiale privind condițiile de locuit, nu poate lua în calcul starea casei ca justificare pentru neplata chiriei majorate. Astfel, cei doi au fost obligați să achite 31.522 de euro, în zece tranșe lunare de câte 3.152 de euro. Această sumă reflectă diferența acumulată între chiria plătită și chiria solicitată în perioada noiembrie 2018 – octombrie 2024.
Ironia este că, deși au locuit în casă timp de zece ani și au plătit în total câteva sute de mii de euro chirie, refuzul de a reacționa legal în timp util la notificările de majorare i-a lăsat fără apărare în fața sistemului. Tribunalul a numit „nefericită” lipsa de informare a celor doi privind drepturile lor.
Cazul scoate la lumină nu doar tensiunile crescânde dintre chiriași și proprietari în zonele premium ale Dublinului, ci și capcanele birocratice care pot transforma o dispută legată de reparații într-o datorie cu multe zerouri. Pentru Margaret și Tim Murphy, povestea unei chirii aparent stabile s-a încheiat cu o notă de plată amară și o lecție scumpă despre drepturile și obligațiile din contractele de închiriere.
☘️ „Take Care” – Un nou ghid pentru sprijinirea elevilor aflați în sistemul de protecție va fi lansat în școlile din Irlanda
Un nou instrument educațional menit să ofere sprijin concret elevilor care provin din sistemul de protecție a copilului va fi lansat oficial în școlile din Irlanda, ca parte a unei inițiative menite să reducă abandonul școlar și să creeze medii de învățare mai incluzive. Ghidul, intitulat simbolic Take Care, a fost dezvoltat cu implicarea directă a tinerilor care trăiesc sau au trăit în plasament, având vârste cuprinse între 14 și 26 de ani.
Organizația Empowering People in Care (EPIC), care militează pentru drepturile copiilor și tinerilor din sistemul de protecție, a anunțat că acest toolkit oferă profesorilor, directorilor și personalului școlar o serie de pași concreți pentru a sprijini elevii afectați de experiența instituționalizării. Scopul este clar: prevenirea abandonului școlar și încurajarea unui parcurs educațional stabil pentru acești copii, care adesea se confruntă cu provocări semnificative în afara mediului școlar.
Potrivit datelor furnizate de Central Statistics Office, aproape 28% dintre tinerii care au fost în plasament și care au început învățământul post-primar între 2013 și 2016 au abandonat școala înainte de a finaliza examenul Leaving Certificate. Prin comparație, rata abandonului școlar în rândul populației generale este de doar 8%. Acest decalaj dramatic evidențiază nevoia urgentă de intervenție țintită în sprijinul acestei categorii vulnerabile de elevi.
Ghidul Take Care nu este doar un set de recomandări, ci o unealtă practică și empatică, construită chiar de cei care au trecut prin sistem. El oferă perspective reale asupra barierelor cu care se confruntă tinerii în plasament și propune soluții pentru a le depăși în mod eficient.
„Copiii care sunt în sistemul de protecție deja se confruntă cu multe greutăți în afara școlii. Este greu să te concentrezi pe învățătură când ai alte probleme mai mari în viață. Avem nevoie de profesori care să înțeleagă asta, care să fie răbdători, flexibili și empatici. Asta își propune Take Care: să ajute școlile să construiască acel tip de sprijin de care noi avem nevoie”, a declarat Andrea Reilly, membră a Consiliului Tinerilor EPIC și una dintre tinerele care au contribuit la dezvoltarea ghidului.
Proiectul a fost finanțat de Tusla Education Support Service, reflectând angajamentul autorităților de a interveni concret în sprijinul tinerilor care riscă să fie marginalizați din cauza trecutului lor în sistemul de protecție.
Lansarea Take Care marchează un pas important spre o cultură educațională mai conștientă și mai responsabilă, în care elevii nu sunt doar statistici, ci persoane cu povești complexe, care au nevoie de susținere reală pentru a-și atinge potențialul. Prin această inițiativă, Irlanda își asumă un rol activ în reducerea inegalităților din educație, oferindu-le celor mai vulnerabili o șansă mai bună la un viitor stabil și luminos.
☘️ 200 € pe lună pentru îngrijirea copiilor? Ministrul avertizează: „Nu se va întâmpla peste noapte”
Promisiunea de a reduce costul lunar al îngrijirii copiilor la 200 de euro rămâne un obiectiv ferm al Guvernului irlandez, însă nu unul care va fi atins prea curând – avertizează ministrul pentru copii, Norma Foley. Deși angajamentul a fost făcut în campania electorală și inclus în Programul de Guvernare, Foley recunoaște că drumul până la această țintă este „lung și complex”.
Într-un interviu acordat publicației The Journal, ministrul a declarat că este „100% angajată” în atingerea obiectivului, dar a subliniat că această reformă majoră „nu se va produce peste noapte”.
„A fost foarte clar în Programul de Guvernare: vorbim despre întregul mandat al acestui Guvern. Dacă o putem face mai repede, o vom face, dar realitatea este că este un proces de durată”, a spus Foley.
De la promisiuni electorale la provocări reale
În alegerile de anul trecut, partidele principale – inclusiv Fianna Fáil și Fine Gael – au promis că vor reduce costul lunar al serviciilor de îngrijire a copiilor la maximum 200 de euro per copil. Acest angajament a fost reiterat în înțelegerea de guvernare cu Grupul Regional al Independenților.
Totuși, între ideal și realitate există o diferență notabilă. Întrebată dacă această reducere va fi o prioritate în Bugetul din acest an, Foley a răspuns sincer:
„Trebuie să fim realiști. Nu se poate face dintr-o dată. Există trei elemente esențiale: capacitatea sectorului, personalul și taxele pentru părinți.”
Ministrul a explicat că fără extinderea capacității, atragerea și păstrarea personalului calificat și asigurarea de locuri suficiente în creșe și grădinițe, reducerea efectivă a costurilor pentru părinți nu poate fi realizată.
Progrese și limite bugetare
Foley a amintit că, în ultimii ani, guvernele anterioare au reușit să reducă deja costurile cu 50% în medie – un progres semnificativ, în opinia sa. Totuși, pentru a ajunge la obiectivul de 200 de euro pe lună, este nevoie de investiții continue și echilibrate în toate cele trei direcții-cheie.
Pe partea de salarizare a personalului, guvernul a alocat 45 de milioane de euro în acest an pentru Comitetul Muncii Comune (Joint Labour Committee), care urmează să decidă dacă și cât va crește salariul angajaților din acest sector. Foley a spus că își dorește ca „fiecare cent din acești bani să fie folosit pentru personal și salarizare”.
În privința capacității, ministerul oferă fonduri importante pentru extinderea spațiilor existente și înființarea de noi centre de îngrijire. Se discută și despre reducerea poverii administrative asupra furnizorilor, pentru a-i sprijini să își mențină activitatea.
„Părinții își doresc personal bine pregătit, plătit corect. Își doresc locuri suficiente pentru copii. De aceea, trebuie să lucrez în paralel pe toate cele trei fronturi”, a adăugat Foley.
Situația din teren: prețurile cresc în continuare
În ciuda eforturilor declarate, date recente publicate de The Journal indică faptul că aproape unul din cinci furnizori de servicii de îngrijire din Irlanda a primit aprobare de la stat pentru a majora tarifele. Întrebată dacă acest lucru nu contrazice promisiunile guvernului, Foley a explicat că aceste ajustări de prețuri se bazează pe analiza comparativă a tarifelor practicate în zonele apropiate.
„A fost vorba despre alinierea cu costurile medii din aceeași zonă geografică. Nu este vorba despre o încălcare a angajamentului, ci despre adaptarea la realitățile pieței locale”, a spus ministrul.
În concluzie: o reformă necesară, dar dificil de implementat
Reducerea costurilor la 200 de euro pe lună pentru fiecare copil rămâne una dintre cele mai ambițioase promisiuni guvernamentale din ultimii ani. Dar, în ciuda consensului politic inițial, implementarea acestei măsuri este blocată de realități bugetare, logistice și de personal.
Norma Foley dă asigurări că munca este în desfășurare, dar trasează așteptări realiste: părinții mai au de așteptat. Până când sistemul va putea susține această reducere, sprijinul promis va rămâne mai mult o aspirație decât o realitate.
Până atunci, familiile din Irlanda vor continua să plătească unele dintre cele mai mari costuri pentru îngrijirea copiilor din Europa – cu speranța că schimbarea va veni, chiar dacă „nu peste noapte”.
