☘️ Irlandezi expulzați din Germania pentru susținerea Palestinei
Într-un Berlin care cândva părea simbolul libertății de exprimare și al toleranței, doi activiști irlandezi descoperă brusc o altă față a capitalei germane — una în care loialitățile politice par să cântărească mai mult decât drepturile fundamentale. Shane O’Brien și Roberta Murray, doi tineri cetățeni irlandezi stabiliți în Germania, au primit recent ordine de expulzare, într-un context tensionat în care autoritățile germane par tot mai puțin dispuse să tolereze voci critice la adresa conflictului din Gaza.
Shane, un inginer software din Meath, vorbește fluent germana și a lucrat atât la Berlin, cât și la München. Roberta, o artistă din Sligo, s-a mutat în capitala germană în 2022, unde a fost profund marcată de experiențele și poveștile comunității palestiniene din cartierul său. Cei doi nu au fost condamnați pentru nicio infracțiune. Cu toate acestea, statul german a decis că simpla lor participare la proteste pro-palestiniene le invalidează dreptul de a rămâne în țară.
Pentru Murray, activitatea de protest nu este o noutate. A fost arestată de patru sau cinci ori, după cum povestește, de fiecare dată pentru motive pe care le consideră absurde – o dată pentru că purta un tricou cu mesaj, altă dată pentru că a rostit lozinca „From the river to the sea”, slogan devenit tot mai controversat în discursul occidental. O’Brien, la rândul său, a fost acuzat că a numit un polițist „fascist”, dar a fost achitat.
Avocatul lor, Alexander Gorski, afirmă fără ocolișuri: „Este o manevră preluată din manualul dreptei radicale. Așa vedem și în Germania, și în SUA: atunci când nu poți să reduci la tăcere criticii prin justiție, le ataci statutul de rezidenți.” Gorski compară cazul cu cel al lui Mahmoud Khalil, student palestinian din Columbia University, reținut în New York și expus riscului de deportare din motive similare.
În Germania, legea permite emiterea unui ordin de expulzare fără a fi necesară o condamnare penală. Cu toate acestea, vocea unor juriști importanți, precum Thomas Oberhauser, președintele Asociației Barourilor din Germania, avertizează: „Dacă expulzările au loc doar din motive politice, suntem pe un teritoriu extrem de periculos.”
În centrul justificării autorităților germane apare un termen greu de tradus: Staatsräson. Este vorba despre un concept politic, echivalent cu „rațiunea de stat”, invocat adesea pentru a justifica sprijinul necondiționat al Germaniei față de Israel. Angela Merkel l-a făcut celebru în 2008, într-un discurs ținut în Knesset, când a declarat că „securitatea Israelului este rațiunea de stat a Germaniei”. Astăzi, acest concept este folosit pentru a justifica limitarea libertății de exprimare și represalii împotriva activiștilor pro-palestinieni.
Acest context ideologic, împletit cu presiunile electorale și ascensiunea partidului de extremă dreapta AfD, a condus la o politică dură împotriva imigrației. În campania electorală de anul trecut, Olaf Scholz apărea pe coperta revistei Der Spiegel cu declarația: „Trebuie să deportăm mai des și mai repede.” Rezultatul alegerilor a confirmat virajul spre dreapta: AfD a devenit a doua forță politică în Bundestag.
Pentru Shane și Roberta, realitatea acestor alegeri a căpătat un chip personal. Roberta a spus recent că nu are niciun plan de a reveni în Irlanda: „Cred cu tărie că vom învinge. Nu cred că această decizie va rezista în instanță.” Shane, vizibil afectat de ceea ce consideră o reacție disproporționată a autorităților, a mărturisit: „Iluzia mea despre Berlin s-a prăbușit. Aici e viața mea. Dar felul în care se răspunde genocidului m-a șocat.”
Din interiorul Senatului din Berlin, există și voci care contestă legalitatea deciziei. Ofițeri ai imigrației și-au exprimat îngrijorarea că retragerea dreptului la liberă circulație pentru cetățeni UE ar putea fi nelegală. Cu toate acestea, un oficial din Senat, Christian Oestmann, a insistat că „libera circulație nu mai poate fi justificată în numele ordinii publice, indiferent de existența unei condamnări penale.”
Este greu de ignorat sentimentul că acești tineri activiști sunt folosiți ca experimente sociale, așa cum a formulat Gorski. Dacă autoritățile reușesc să-i alunge, precedentul va fi clar: în Germania de azi, solidaritatea cu Palestina poate costa nu doar o amendă sau o arestare temporară — ci chiar dreptul de a trăi acolo.
Într-o Europă tot mai polarizată, în care vocile disidente sunt tot mai ușor etichetate ca amenințări la adresa ordinii, povestea acestor doi irlandezi devine mai mult decât un simplu conflict birocratic. E un semnal de alarmă. Un test al valorilor democratice. Și o întrebare incomodă: Cât de departe e dispusă o democrație să meargă pentru a-și apăra „rațiunea de stat”?
☘️ „Teroare la ușă: Povestea bărbatului căruia i s-a greșit adresa… de două ori”
Nathan Lieghio, un locuitor din Dundalk, trăiește cu urmele adânci ale unei greșeli pe care Gardaí o recunoaște… dar nu o asumă pe deplin. Într-o dimineață rece de februarie 2021, ușa casei sale a fost zguduită de soneria apăsată cu insistență. Când a deschis, s-a trezit față în față cu o unitate de intervenție armată. Unul dintre gardaí ar fi îndreptat un pistol direct spre el, iar în câteva secunde, Nathan a fost scos în grădina din față și percheziționat – deși nu făcuse absolut nimic.
Potrivit plângerii oficiale, Lieghio era acasă, într-o dimineață obișnuită, când totul s-a transformat într-un coșmar. Însoțit de vecini care priveau uluiți, bărbatul a fost ținut cu mâinile sus, percheziționat și reținut câteva minute. A fost nevoie de acel timp până când gardaí și-au dat seama că… greșiseră adresa. Persoanele înarmați cu săbii, descriși ca fiind violenți, se aflau, de fapt, în altă parte.
Ce este și mai tulburător e că această greșeală s-a repetat. La 14 luni după incidentul armat, în aprilie 2022, în miez de noapte, în jurul orei 1:00, Nathan a auzit din nou voci la ușă și sunete specifice radio-urilor poliției. A înlemnit. De data aceasta n-a mai deschis – a înghețat, retrăind frica din copilărie, când fusese implicat într-un accident rutier. Partenera lui a sunat imediat la secția de poliție din Dundalk, unde i s-a spus, sec, că „s-au dus din nou la adresa greșită”.
În prezent, Nathan Lieghio a deschis proces împotriva comisarului Gardaí, Drew Harris, pentru o serie întreagă de capete de acuzare, inclusiv agresiune, defăimare, încălcare a proprietății, arestare ilegală și neglijență. Acesta cere despăgubiri nu doar pentru daune fizice sau emoționale, ci și pentru felul în care autoritățile i-au tratat plângerea. Deși a apelat la GSOC (Comisia de Supraveghere a Poliției), intervenția locală promisă nu s-a materializat niciodată cum trebuie, iar ancheta a fost, în opinia lui, superficială și lipsită de interes real.
Mai grav, în instanță, gardaí au contestat tot: spun că nu i-au îndreptat arma spre față, că nu a fost agresat, că nu a fost reținut ilegal și că niciun vecin nu ar fi văzut ce s-a întâmplat. Afirmă că intervenția a fost legală, justificată și proporțională, având în vedere raportul inițial despre indivizi mascați și violenți. Ei recunosc că adresa era greșită, dar susțin că Lieghio a fost informat și că acțiunea a fost făcută cu bună-credință.
În același timp, echipa de avocați ai poliției subliniază că o eventuală hotărâre în favoarea reclamantului, fără un proces complet, ar putea submina încrederea publicului în forțele de ordine. Ei resping inclusiv acuzația de defăimare, pe motiv că a fost depusă prea târziu – peste termenul legal de un an.
Într-o audiere privind probele, vicepreședintele Curții Supreme, John Glennon, a catalogat a doua vizită greșită drept „bizară” și a remarcat o lipsă evidentă de grijă din partea gardaí. Acesta a dat termen 12 săptămâni pentru ca poliția să furnizeze toate documentele relevante către Nathan.
Cazul Lieghio ridică întrebări profunde despre cum se face aplicarea legii în Irlanda, despre cât de ușor poate fi cineva etichetat greșit și cât de greu este să obții dreptate când în fața ta stă un sistem care refuză să-și recunoască greșelile. Rămâne de văzut ce va decide instanța – dar pentru Nathan, trauma deja există, iar încrederea într-o simplă bătaie la ușă s-a pierdut pentru totdeauna.
☘️ Un bărbat din Dublin, prins cu patru bombe artizanale în dubă, primește peste șase ani de închisoare
Dublin, martie 2024. Într-un parc comercial aglomerat de pe Fonthill Road, în mijlocul unei zile obișnuite, o simplă patrulă a Gardaí s-a transformat într-o intervenție de proporții. Totul a început cu un miros puternic de cannabis care plutea în aer. A fost suficient pentru ca ochii unui agent să se îndrepte către o dubă parcată neregulamentar. La volan: Les Byrne, 49 de ani, un bărbat din Clondalkin care, până de curând, își vedea liniștit de viață.
Când Garda Aaron Murphy s-a apropiat de vehicul, comportamentul vizibil agitat al șoferului a atras imediat atenția. Byrne nu a opus rezistență, ba chiar a cooperat. Dar ceea ce părea o simplă verificare avea să devină o descoperire explozivă – la propriu. În spatele dubei, printre dezordine și obiecte vechi, un detaliu a sărit în ochi: o sacoșă curată de la Sainsbury’s. Înăuntru – patru bombe artizanale complet funcționale, cu fitiluri atașate. Zona a fost securizată de urgență, iar echipele speciale au neutralizat dispozitivele.
Les Byrne a fost arestat pe loc și a pledat vinovat în fața Curții Penale din Dublin pentru posesie și controlul acestor dispozitive explozive. A fost condamnat la șase ani și trei luni de închisoare, deși judecătorul Martin Nolan a precizat că pedeapsa inițială avută în vedere era de zece ani. Factorii care au contribuit la reducerea sentinței: cooperarea acuzatului, recunoașterea vinovăției și faptul că, în ciuda celor 24 de condamnări anterioare, Byrne avea responsabilități familiale și o istorie de muncă.
Dar povestea merge mai departe decât un simplu caz de posesie ilegală. Investigațiile au dezvăluit că Byrne era doar o rotiță mică într-o mașinărie mult mai periculoasă: un conflict violent între două grupuri de crimă organizată. Gardaí cred că bombele erau parte din arsenalul acestui război din umbră, care în ultimele luni a escaladat în incendieri, intimidări și atacuri asupra locuințelor.
Analiza telefonului lui Byrne a scos la iveală o rețea de mesaje în care acesta primea instrucțiuni de la un individ aflat deja în închisoare. În ciuda rolului său minor, judecătorul a subliniat că „cineva trebuie să transporte și să păstreze aceste obiecte”, iar responsabilitatea nu poate fi ignorată.
Apărarea a încercat să contureze un portret uman al inculpatului: un bărbat care, deși nu lipsit de greșeli în trecut, încercase să stea departe de probleme în ultimii ani. Avocatul său a insistat că Byrne a fost manipulat de persoane cu influență locală – indivizi care știu să apese exact butoanele potrivite pentru a obține ce vor. Mai mult, a prezentat mesajele text în care Byrne, după ce și-a dat seama de gravitatea situației, a început să înjure persoana care i-a dat bombele și a încercat în mod repetat să scape de ele.
Totuși, pentru instanță, pericolul adus de acele patru bombe, într-o zonă plină de magazine și pietoni, a cântărit greu. „Chiar dacă a făcut-o pentru o sumă mică de bani – doar 500 de euro – a fost o decizie conștientă, luată de un bărbat matur”, a declarat judecătorul Nolan.
Cazul lui Les Byrne pune în lumină nu doar fragilitatea limitelor dintre influență și responsabilitate, dar și modul în care oameni aparent obișnuiți pot deveni, peste noapte, pioni într-un joc criminal mult mai mare. El rămâne, pentru moment, după gratii – dar întrebările legate de cine conduce cu adevărat aceste rețele din umbră și cât de adânc pătrund în societate rămân încă fără răspuns.
☘️ Teroare în inima Dublinului: un bărbat acuzat că a amenințat o femeie cu viol și șantaj pentru 5.500 de euro
Un caz șocant zguduie capitala Irlandei, după ce un tânăr de 25 de ani, Thomas McAuley, din Shamrock Terrace, North Strand, Dublin 1, a fost acuzat de șantaj și alte infracțiuni grave, printre care amenințări cu viol, vătămare corporală și încarcerare forțată. În centrul acuzațiilor se află o serie de declarații halucinante, în care bărbatul ar fi cerut 5.500 de euro de la o femeie din nordul Dublinului, amenințând-o cu fapte de o cruzime extremă dacă nu se conforma cererii.
Potrivit acuzațiilor prezentate la Dublin District Court, McAuley i-ar fi spus femeii că o va “trage într-o dubă, o va viola, îi va rupe bazinul, apoi o va închide într-o remorcă pentru cai până când va obține ce își dorește.” Amenințările, descrise ca fiind deosebit de violente și înfricoșătoare, au fost formulate în data de 22 martie, iar anchetatorii consideră că intențiile sale nu erau doar vorbe în vânt.
În fața judecătorului David McHugh, McAuley nu a făcut nicio declarație și a ales să nu solicite eliberarea pe cauțiune în acest moment. A fost reprezentat de avocatul Conor Ruane, iar după o scurtă pauză în ședința de judecată pentru consultări între apărător și client, s-a confirmat că nu va exista deocamdată o cerere oficială de eliberare provizorie.
Pe lângă acuzația principală de șantaj, tânărul se mai confruntă și cu o acuzație de amenințare cu moartea sau cu provocarea de răni grave, precum și cu două infracțiuni separate ce ar fi avut loc cu o zi înainte. În data de 21 martie, McAuley ar fi furat haine în valoare de 50 de euro de la un bărbat dintr-o altă zonă a centrului Dublinului și l-ar fi agresat fizic, cu intenția clară de a-i provoca răni.
Garda Darragh O’Connor, care a fost prezent în instanță, a anunțat că se va opune unei eventuale cereri de eliberare pe cauțiune, semnalând gravitatea acuzațiilor. Cu toate acestea, audierea în vederea stabilirii cauțiunii nu a mai avut loc, întrucât McAuley nu a dorit să facă o solicitare în acest sens.
Având în vedere că este beneficiar al unei forme de ajutor social – mai exact, o alocație pentru îngrijitori – judecătorul a aprobat cererea de asistență juridică gratuită.
Pentru moment, instanța nu a discutat detalii privind probele acuzării, întrucât accentul s-a pus pe decizia referitoare la cauțiune. De asemenea, nu s-a precizat dacă procesul va continua în Dublin District Court sau dacă va fi transferat la Circuit Court, care dispune de puteri de sancționare mai extinse.
Următoarea înfățișare a lui Thomas McAuley este programată pentru săptămâna viitoare la Cloverhill District Court. Cazul atrage un val de îngrijorare în rândul comunității din Dublin, ridicând întrebări serioase despre siguranța în oraș și despre nevoia unui răspuns prompt din partea autorităților în fața unor fapte de o asemenea gravitate.
☘️ Doi bărbați reținuți pe Aeroportul din Dublin fără pașapoarte susțin că sunt tată și fiu din Afganistan
Doi bărbați care afirmă că sunt tată și fiu, proveniți din Afganistan, au fost arestați pe Aeroportul din Dublin după ce au aterizat din Oslo, Norvegia, fără a deține pașapoarte sau alte documente de călătorie. Cazul a atras atenția autorităților și ridică numeroase semne de întrebare legate de rutele migrației ilegale și identitatea reală a celor implicați.
Incidentul a avut loc vineri după-amiază, în jurul orei 16:00, în Terminalul 1 al aeroportului, atunci când ofițerii Biroului Național de Imigrație (GNIB) au fost alertați de Unitatea de Management a Frontierei că un pasager din Oslo nu deținea documente valide de intrare. Bărbatul în cauză era Mitesh Singh, în vârstă de 18 ani. Ulterior, GNIB l-a identificat și pe Pal Singh, un bărbat de 67 de ani care susține că este tatăl tânărului. Ambii au fost reținuți și au fost prezentați sâmbătă în fața Judecătorului David McHugh, la Tribunalul Districtual din Dublin.
Potrivit acuzațiilor oficiale, cei doi nu au domiciliu stabil în Irlanda și sunt cercetați conform secțiunii 11 din Legea Imigrației, pentru că nu au putut furniza pașapoarte valabile sau alte acte echivalente care să le confirme identitatea. În mod curios, ambii sunt înregistrați cu aceeași dată de naștere – o coincidență care, pentru autorități, alimentează suspiciuni suplimentare. Dacă vor fi găsiți vinovați, cei doi riscă o pedeapsă de până la 12 luni de închisoare.
La audiere, detectivul John Henry a declarat că Pal Singh a reacționat la acuzație spunând simplu: „Am nevoie doar de ajutor”. Tânărul Mitesh Singh nu a oferit niciun răspuns, potrivit colegului său, detectivul Yang Meng. Pentru a le facilita înțelegerea procedurilor legale, autoritățile au pus la dispoziție un interpret vorbitor de pashto, limba maternă a celor doi.
Deși au fost reprezentați de avocatul apărării Kevin McCrave, niciunul dintre inculpați nu a dorit să ia cuvântul în instanță. Avocatul a confirmat că, pentru moment, nu se solicită eliberarea pe cauțiune. Judecătorul McHugh a aprobat asistență juridică din oficiu, a dispus ca cei doi să primească îngrijire medicală în detenție și a stabilit ca aceștia să fie aduși din nou în fața instanței săptămâna viitoare.
Cazul ridică numeroase semne de întrebare: sunt Pal și Mitesh Singh într-adevăr rude sau această relație presupusă este doar o poveste menită să înduioșeze autoritățile? Lipsa documentelor valide, identitatea comună, vârstele care par să nu corespundă cu aparențele și tăcerea lor în instanță alimentează un mister care rămâne, cel puțin deocamdată, nedezlegat.
Într-un context european tot mai tensionat în privința migrației și securității la frontieră, acest incident readuce în atenție vulnerabilitățile sistemului de control și dificultățile de identificare a persoanelor care ajung în spațiul Schengen fără acte. Rămâne de văzut dacă autoritățile irlandeze vor reuși să descopere cine sunt cu adevărat acești doi indivizi și care le este povestea reală.
☘️ De la pensie la dobânzi: cinci moduri prin care tarifele lui Donald Trump te pot afecta direct
Te gândești să te retragi din activitate și să te bucuri liniștit de economiile strânse cu grijă într-un fond de pensii? Sau poate cochetezi cu ideea unei cereri în căsătorie? Indiferent unde te situezi în viață, măsurile comerciale anunțate de fostul președinte american Donald Trump ar putea avea un impact direct asupra buzunarului tău — chiar dacă locuiești la mii de kilometri distanță de Washington.
Iată cinci moduri concrete în care noile tarife propuse de Trump pot influența viața ta de zi cu zi, de la pensii și prețuri la bijuterii și credite ipotecare.
1. Pensia, sub presiune
Pentru cei care se apropie de vârsta pensionării, ultimele zile de pe piețele financiare au fost un duș rece. Scăderile bruște ale acțiunilor au zdruncinat valoarea conturilor de pensii, iar unii consultanți financiari estimează pierderi de până la 10% în 2025.
Oliver Moloney, director de investiții la firma de consultanță Fordel, avertizează că volatilitatea va continua să afecteze conturile de pensii, iar cei aflați aproape de retragere ar trebui să-și revizuiască portofoliile. În schimb, cei care mai au cel puțin cinci ani până la pensie ar putea privi acest episod ca pe o fluctuație temporară.
Dar lecția e clară: orice mișcare geopolitică majoră poate afecta serios planurile financiare pe termen lung.
2. Prețurile produselor: între scăderi și scumpiri
Deși tarifele vamale sunt, în general, o veste proastă pentru economie, unii analiști văd o rază de speranță: o posibilă scădere a prețurilor unor bunuri în Europa.
Cum SUA reprezintă aproximativ 20% din totalul exporturilor UE, o reducere bruscă a cererii americane ar putea duce la un exces de stocuri pe piața europeană. În teorie, asta ar însemna o abundență de produse — de la electrocasnice la haine — care ar putea fi vândute mai ieftin pe continent, inclusiv în Irlanda.
Țări ca China, Vietnam sau India, care obișnuiau să trimită masiv marfă spre SUA, s-ar putea orienta acum spre Europa. Rezultatul? Un val de produse ieftine în rafturi.
Totuși, nu toată lumea este optimistă. Moloney avertizează că, cel puțin pe termen scurt, costurile suplimentare ale afacerilor vor duce la creșterea inflației, până ce companiile își vor reorganiza lanțurile de aprovizionare.
3. Aurul iubirii: inelele de logodnă se scumpesc
Dacă plănuiai să îngenunchezi în fața persoanei iubite și să scoți din buzunar un inel de aur, poate ar fi momentul să te grăbești. Prețul aurului a explodat în ultimele săptămâni, depășind pragul de 3.000 de dolari uncia (aproape 2.750 euro).
Pe fondul incertitudinilor generate de retorica economică a lui Trump, mulți investitori s-au refugiat în active considerate „de siguranță”, iar aurul, tradițional, este printre cele mai populare.
Interesant este că, în mod istoric, o uncie de aur valora cam cât un costum bărbătesc croit pe comandă. La prețurile de azi, croitorii ar putea avea un boom neașteptat…
4. Locuințe și dobânzi: ce va face BCE?
Mulți proprietari de locuințe care se apropie de finalul contractelor cu dobândă fixă așteaptă cu sufletul la gură următoarea întâlnire a Băncii Centrale Europene, programată pentru 16 aprilie. După șapte reduceri consecutive ale dobânzilor, vine o nouă tăiere sau se oprește seria?
Tonul e tot mai ambiguu. Președinta BCE, Christine Lagarde, a sugerat recent că un posibil război comercial cu SUA complică estimările privind economia europeană. Pe de altă parte, Robert Holzmann, membru influent al Consiliului Guvernator, a declarat că nu vede motive pentru o nouă reducere, întrucât inflația se apropie deja de ținta de 2%.
Ce înseamnă asta pentru tine? Dacă dobânzile rămân sus, cei care își reînnoiesc împrumuturile vor plăti mai mult. De asemenea, piața imobiliară ar putea frâna, pe măsură ce tot mai puțini își permit să se mute sau să cumpere.
5. Cheltuielile statului: visul fiscal al Irlandei, în pericol
Dar poate cea mai mare amenințare vine din zona fiscală. Dacă multinaționalele americane încep să părăsească Irlanda ca urmare a tarifelor impuse de Trump, veniturile record din impozitul pe profit — care au alimentat bugetele generoase din ultimii ani — ar putea seca.
Premierul Micheál Martin a recunoscut deja că bugetul de anul viitor ar putea suferi reduceri „semnificative” din cauza reacțiilor economice generate de aceste politici comerciale.
Consiliul Consultativ Fiscal din Irlanda avertiza încă din decembrie că dependența excesivă de veniturile companiilor americane este riscantă și a recomandat guvernului să trateze acest tip de venituri „așa cum Norvegia tratează petrolul” — ca pe o resursă volatilă, ce trebuie economisită, nu cheltuită cu ușurință.
Acum rămâne de văzut cât de „finite” sunt, în realitate, aceste încasări fiscale.
Tarifele impuse de Trump nu sunt doar o chestiune de geopolitică sau economie la nivel înalt. Ele se traduc în realități concrete pentru milioane de europeni: pensii diminuate, credite mai scumpe, prețuri instabile și incertitudini fiscale. De la inelul de logodnă la viitorul economiei naționale, fiecare detaliu poate fi influențat.
Și tocmai de aceea, lumea întreagă privește cu îngrijorare spre următorul pas al fostului președinte american — un pas care s-ar putea simți până în buzunarul tău.
