☘️ Promisiuni amânate și facturi tot mai mari: Guvernul ezită să impună standarde minime de eficiență energetică pentru locuințele închiriate
Deși a promis că va impune standarde minime BER (Building Energy Rating) pentru locuințele închiriate începând cu acest an, Guvernul pare să fi pus frână planurilor sale, stârnind îngrijorare în rândul activiștilor pentru climă și al chiriașilor afectați de facturi uriașe la energie și condiții locative precare.
Inițiativa făcea parte din planul Housing for All, care prevedea implementarea unui standard energetic minim pentru proprietățile închiriate, „acolo unde este fezabil”, începând din 2025. Cu toate acestea, implementarea efectivă trebuia să debuteze încă din primul trimestru al acestui an. Acum, însă, Departamentul pentru Locuințe susține că „nu s-a luat încă nicio decizie” în acest sens.
Între timp, responsabilitatea pare să fie pasată între instituții. Întrebat dacă se desfășoară vreo analiză privind fezabilitatea măsurilor, Departamentul Locuințelor a redirecționat întrebările către Departamentul Mediului, care la rândul său a invocat granturile și subvențiile deja existente pentru renovare – dar a confirmat, din nou, că nu există o decizie oficială privind introducerea unui standard minim BER.
Pentru activiștii climatici și ONG-urile de mediu, această lipsă de acțiune reprezintă o problemă urgentă. Monica Vidal, reprezentantă a rețelei europene Climate Action Network (CAN), atrage atenția că milioane de persoane, mai ales tineri și familii cu venituri mici, sunt forțați să rămână chiriași din cauza blocajelor de pe piața imobiliară.
„Chiriașii nu au niciun control asupra izolării termice, a instalațiilor de încălzire sau a renovărilor majore. Și tot ei sunt cei care plătesc cel mai mult — la propriu — pentru lipsa acestor investiții. Se luptă cu frigul, umezeala și facturile enorme, fără să poată face nimic concret pentru a schimba situația”, a spus Monica Vidal.
Datele Comisiei pentru Locuințe confirmă că o bună parte din stocul locativ destinat închirierii se află într-o stare precară. Aproape 9% dintre aceste proprietăți au un rating sub E, iar planurile climatice naționale sunt și mai ambițioase — se dorește ca până în 2030, peste 500.000 de locuințe să atingă nivelul B de eficiență energetică.
Totuși, în cazul locuințelor închiriate, procesul este cu atât mai dificil. Proprietarii sunt reticenți să investească în îmbunătățiri, deoarece nu se bucură direct de confortul sporit sau de reducerea costurilor lunare. Mai mult, există temeri că impunerea unor standarde BER minime i-ar putea determina pe unii proprietari să scoată locuințele de pe piață sau să crească chiriile.
Guvernul admite că este necesar un „echilibru delicat” între îmbunătățirea eficienței energetice și păstrarea ofertei de locuințe accesibile. Dar pentru chiriași, fiecare iarnă într-un apartament rece înseamnă o iarnă în care acel echilibru este deja pierdut.
Monica Vidal oferă exemple concrete despre ce funcționează – și ce nu – în Europa. În Germania, legea permite proprietarilor să transfere până la 8% anual din costurile renovării asupra chiriașului, inclusiv în cazul lucrărilor de eficiență energetică. Rezultatul? Chiriașii ajung să plătească și mai mult.
Franța, în schimb, a adoptat o abordare mai echitabilă: din 2023, proprietarii clădirilor cu rating energetic G sau F nu mai au voie să mărească chiria între două contracte dacă nu au făcut lucrări de îmbunătățire energetică. Astfel, se evită scenariile în care chiriașii sunt loviți simultan de costuri mari și locuințe ineficiente.
În Irlanda, sistemul permite ca proprietarii din Rent Pressure Zones să majoreze chiriile între contracte doar dacă fac renovări. Însă raportul Comisiei pentru Locuințe arată că foarte puțini au folosit această excepție, ceea ce sugerează o lipsă de motivație reală.
Institutul Economic și Social (ESRI) a publicat în februarie o analiză care estimează că ar fi nevoie de între 7 și 8 miliarde de euro pentru a aduce cele circa 250.000 de locuințe închiriate cu rating sub B la standardul B2. O sumă considerabilă, dar nu imposibilă într-o țară angajată față de obiectivele climatice europene.
În paralel, legislația UE obligă Irlanda să prezinte până la sfârșitul acestui an un Plan Național de Renovare a Clădirilor, măcar într-o formă de draft. Acesta ar trebui să includă, potrivit activiștilor, un dialog real și extins cu toți actorii implicați: autorități locale, societate civilă, sindicate, specialiști din construcții și, mai ales, chiriașii înșiși.
În final, Monica Vidal reamintește că problema nu este doar despre climă, ci și despre demnitate și dreptate socială. „Chiriașii din Irlanda, în special cei tineri și cu venituri modeste, sunt prinși într-o dublă criză — cea a costului vieții și cea a locuirii. Ajutându-i să-și reducă facturile și să nu suporte costuri suplimentare, le oferim o gură de aer și poate chiar șansa de a economisi pentru un viitor în care vor avea propria locuință.”
În timp ce autoritățile cântăresc impactul economic și politic al reformelor, mii de oameni își pun în continuare șosete în plus în casele lor reci și așteaptă ca promisiunile făcute cu atâta încredere să se transforme, în sfârșit, în acțiune.
☘️ A urmărit-o printre ziduri sfinte și a lovit-o pentru un rucsac gol: jaf brutal în Dublin
O poveste tulburătoare a ieșit la lumină într-o sală de judecată din Blanchardstown, unde un bărbat de 26 de ani este acuzat că a agresat violent o femeie în timp ce aceasta traversa curtea unei biserici din vestul Dublinului. Fapta s-ar fi petrecut anul trecut, de Ziua Îndrăgostiților, dar impactul emoțional și gravitatea atacului persistă și astăzi.
Potrivit detaliilor prezentate în fața instanței, Jordan Tuohy ar fi urmărit victima dintr-un autobuz în Clondalkin până în apropierea Bisericii „Immaculate Conception”, unde ar fi profitat de izolare și de liniștea aparentă a locului pentru a acționa. Atacul a fost rapid și violent: femeia ar fi fost lovită cu pumnii și picioarele, apoi trântită la pământ și deposedată de rucsacul ei — un obiect fără nicio valoare materială, dar cu o încărcătură simbolică profundă.
Garda Maria Callaghan, care a prezentat cazul în instanță, a relatat că femeia a fost lovită în zona trunchiului și genunchiată, însă, în mod surprinzător, nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Cu toate acestea, șocul și brutalitatea momentului au lăsat urme greu de cuantificat.
Inițial, procurorii au sugerat că dosarul ar putea fi judecat la nivelul instanței de district. Însă judecătorul David McHugh a fost categoric: gravitatea acuzației de jaf comis cu violență depășește limitele acestei instanțe. Prin urmare, procesul a fost amânat pentru o dată ulterioară, în așteptarea unei decizii oficiale din partea Directorului Parchetului Public (DPP), care va hotărî instanța competentă pentru continuarea procesului.
Jordan Tuohy, care locuiește pe Old Church Avenue din Clondalkin, rămâne în atenția autorităților, iar comunitatea privește cu îngrijorare acest caz ce aduce în discuție nu doar siguranța pe străzile orașului, ci și vulnerabilitatea femeilor în spații aparent protejate.
Povestea se transformă astfel într-un semnal de alarmă: chiar și locurile care inspiră liniște și reflecție pot deveni, într-o clipă, fundalul unui act de o cruzime șocantă.
☘️ Educatoare judecată pentru implicare într-o fraudă cu ajutoare sociale, scapă de cazier după restituirea banilor
O educatoare din Dublin a scăpat de o condamnare penală, deși a fost implicată într-o fraudă cu plăți sociale în valoare de peste 1.300 de euro. Femeia a recunoscut că a cheltuit banii care i-au fost virați în mod fraudulos în contul bancar, dar a susținut că nu a întrebat niciodată de unde provin aceștia — o atitudine descrisă de instanță drept „neglijență gravă”.
Irene Suguitan, în vârstă de 36 de ani, mamă a trei copii și angajată într-o grădiniță Montessori, a fost acuzată de spălare de bani, mai exact de deținerea de fonduri obținute prin infracțiune. Cu toate acestea, judecătorul Mark O’Connell a decis să închidă dosarul fără înregistrarea unei condamnări, după ce femeia a restituit întreaga sumă și a donat 500 de euro către un club pentru tineret din centrul orașului.
Între 17 ianuarie și 4 aprilie 2023, contul lui Suguitan a primit zece plăți săptămânale în valoare totală de 1.393 de euro, bani care ar fi trebuit să ajungă la un beneficiar real de ajutor de șomaj. Autoritățile au constatat că cineva a accesat online contul acestuia din urmă și a modificat detaliile bancare, redirecționând astfel fondurile către contul educatoarei.
Instanța a fost informată că Suguitan nu a făcut niciun demers pentru a afla de ce primea acești bani și nu a contactat niciodată Departamentul Protecției Sociale pentru a clarifica situația. Ba mai mult, a cheltuit suma fără să ridice întrebări.
Când a fost interogată de Garda, femeia a recunoscut că deținea contul în cauză, însă a negat că ar fi fost ea cea care a schimbat datele bancare în sistemul informatic al beneficiarului de ajutor social.
Avocatul apărării a susținut în fața instanței că Suguitan „nu a fost autorul principal al fraudei”, dar că a beneficiat de pe urma banilor și a dat dovadă de o gravă lipsă de responsabilitate în gestionarea situației. Deși nu știa că urmează să primească acești bani, a ales să îi folosească fără a verifica proveniența lor.
Instanța a luat în considerare faptul că femeia nu are antecedente penale, că a cooperat cu autoritățile și că a returnat suma integrală Departamentului Protecției Sociale. De asemenea, faptul că a făcut o donație de 500 de euro către un club de tineret din centrul Dublinului a contat în decizia finală.
Chiar dacă a decis să nu o condamne, judecătorul Mark O’Connell a subliniat gravitatea faptelor: „A fost parte dintr-o fraudă semnificativă”. Totuși, în contextul în care banii au fost recuperați, iar fapta nu a fost recurentă, instanța a ales să ofere o a doua șansă.
Suguitan, originară din Filipine, este căsătorită și lucrează într-un mediu care implică verificări stricte de integritate — grădiniță și activități Montessori. Acum, cu dosarul închis și fără cazier, își poate continua activitatea profesională, dar povestea ei rămâne un avertisment cu privire la riscurile asumării unei poziții pasive în fața ilegalităților.
Deși femeia nu a fost acuzată de inițierea fraudei, lipsa oricărei întrebări privind sumele primite în cont arată cât de ușor pot fi exploatate sistemele de ajutor social. Cazul aduce în discuție atât vulnerabilitatea sistemelor digitale ale statului, cât și nevoia de mai multă educație financiară și legală în rândul cetățenilor care se trezesc în fața unor „oportunități” neclare.
În final, acest dosar nu a fost despre o rețea de crimă organizată sau despre un jaf spectaculos. A fost despre neatenție, oportunism și consecințele unei alegeri aparent minore, care ar fi putut costa o carieră și o reputație.
☘️ Irlandez de 38 de ani, împușcat mortal de poliția britanică după ce a alergat spre ofițeri cu un cuțit în mână
Un bărbat originar din Irlanda, în vârstă de 38 de ani, a fost împușcat mortal de poliția britanică în fața gării Milton Keynes, după ce a fost observat cu un cuțit în mână și a alergat spre ofițerii înarmați. Incidentul, care a avut loc marți în jurul orei prânzului, este acum sub investigația Independent Office for Police Conduct (IOPC), care a confirmat identitatea victimei: David Joyce, născut în Co Galway, dar rezident în Milton Keynes.
Potrivit autorităților, poliția a fost alertată în jurul orei 12:55 cu privire la un bărbat suspect, care ar fi fost înarmat. Când au sosit la fața locului, ofițerii au dat peste un bărbat alb, înarmat însă nu cu o armă de foc, ci cu un cuțit. Conform relatărilor oficiale, acesta s-a repezit spre ei, moment în care unul dintre polițiști a tras un singur foc de armă de la mică distanță.
Ofițerii i-au acordat prim-ajutor imediat, însă David Joyce a murit la fața locului. O autopsie efectuată în dimineața următoare a confirmat că decesul a fost provocat de o rană unică prin împușcare în abdomen. Familia bărbatului a fost notificată, iar identificarea oficială a avut loc după examinarea medico-legală.
IOPC a început o investigație amplă asupra împrejurărilor în care s-a produs împușcătura, examinând imagini de pe camerele de corp ale polițiștilor implicați și înregistrări CCTV din zonă. Toți ofițerii prezenți la fața locului sunt tratați, deocamdată, ca martori.
Derrick Campbell, directorul IOPC, a declarat:
„Ne exprimăm compasiunea față de familia și prietenii acestui bărbat și față de toți cei afectați de acest incident tragic. Înțelegem îngrijorarea comunității și lucrăm pentru a obține răspunsuri clare și rapide.”
El a mai adăugat că ancheta va include mărturii de la martorii oculari, iar IOPC solicită publicului orice informații sau filmări din timpul incidentului. „Vom contacta familia victimei și vom menține o legătură constantă cu aceștia pe parcursul investigației”, a mai spus Campbell.
Locuitorii din apartamentele de deasupra gării au fost martorii involuntari ai scenei. Un bărbat de 70 de ani, Alan Brockbank, a povestit că a auzit „un zgomot puternic, ca și cum ar fi căzut ceva greu”. Nu a realizat inițial că era vorba despre o împușcătură.
„Apoi, în zece minute, totul s-a umplut de poliție și ambulanțe. Puteam vedea persoana întinsă pe jos, încercau să îl resusciteze”, a spus el. Un alt locatar, care a dorit să rămână anonim, a spus că a recunoscut imediat sunetul drept o împușcătură, „pentru că a fost extrem de puternic”.
Un purtător de cuvânt al Departamentului irlandez pentru Afaceri Externe a confirmat că autoritățile irlandeze cunosc cazul și oferă asistență consulară familiei. Așa cum este procedura în astfel de cazuri, nu s-au oferit detalii suplimentare.
Incidentul, petrecut în fața unei gări aglomerate, a stârnit numeroase întrebări legate de proporționalitatea răspunsului forțelor de ordine. Deși Joyce avea asupra sa un cuțit și a alergat spre polițiști, unele voci din comunitate se întreabă dacă un singur foc de armă era suficient, dar și dacă el putea fi imobilizat prin alte metode. Deocamdată, ancheta este în desfășurare și se așteaptă concluziile finale ale IOPC.
☘️ Criză comercială în desfășurare: Simon Harris, la Luxemburg pentru o reuniune de urgență a miniștrilor UE pe tema tarifelor impuse de Trump
Europa caută un răspuns unitar în fața unei noi escaladări comerciale, după ce președintele american Donald Trump a anunțat săptămâna trecută impunerea unui tarif vamal de 20% pentru toate bunurile din Uniunea Europeană, măsură ce ar urma să intre în vigoare miercuri. În acest context, Tánaiste Simon Harris participă astăzi, la Luxemburg, la o întâlnire de urgență a miniștrilor europeni ai comerțului, convocată pentru a discuta implicațiile și direcțiile de acțiune.
Scopul reuniunii este acela de a permite miniștrilor să facă schimb de opinii și să contureze o poziție comună în fața unei potențiale crize comerciale majore între UE și SUA.
Simon Harris, care este și ministru pentru Comerț, a declarat că va reitera sprijinul neclintit al Irlandei pentru unitatea europeană și că va susține necesitatea unui răspuns ferm și echilibrat, cu accent pe menținerea dialogului.
„Un război comercial nu servește intereselor nimănui. Deși este regretabil că s-a ajuns în acest punct, trebuie să păstrăm deschise canalele de comunicare. Încă este timp pentru o înțelegere negociată”, a afirmat Harris, făcând apel la calm și diplomație.
Noua taxă vamală anunțată de președintele Trump vine în continuarea unor măsuri similare luate anterior, vizând aluminiul, oțelul și, recent, toate autovehiculele importate. Miniștrii europeni încearcă acum să decidă dacă vor răspunde cu contramăsuri sau dacă vor insista pe o soluție negociată.
Pe lângă relațiile comerciale cu SUA, pe agenda discuțiilor de la Luxemburg se află și situația relațiilor comerciale UE–China, în special în contextul tensiunilor crescânde pe scena globală.
Referindu-se la relația cu Beijingul, Harris a declarat:
„Nu trebuie să ne izolăm de China. Dimpotrivă, este nevoie de dialog și implicare activă, inclusiv pentru a-i transmite clar îngrijorările noastre cu privire la practicile economice netransparente și lipsa concurenței loiale.”
El a reamintit că a discutat aceste aspecte la întâlnirea avută în februarie cu ministrul chinez de externe, Wang Yi.
Tot în această săptămână, Simon Harris se va deplasa la Washington D.C., unde este programat să aibă o întrevedere cu secretarul american al comerțului, Howard Lutnick. Întâlnirea are loc miercuri și are ca scop reafirmarea relației strategice dintre Irlanda și Statele Unite, precum și susținerea unei abordări constructive în contextul tensiunilor actuale.
Ministrul de Finanțe Paschal Donohoe a declarat, într-un interviu la RTÉ Radio, că demersul lui Harris vine să complementeze eforturile diplomatice ale Uniunii Europene și să întărească poziția Irlandei ca partener de încredere.
Lutnick a fost anterior critic la adresa politicilor fiscale ale Irlandei, acuzând țara că menține un excedent comercial în defavoarea economiei americane. Cu toate acestea, Harris a avut recent o conversație telefonică cu oficialul american, pe care a descris-o drept „o ocazie utilă de schimb de opinii”.
Pe măsură ce termenul-limită se apropie, Uniunea Europeană trebuie să aleagă între reacție și reținere. Irlanda, cu legături solide atât cu Bruxelles-ul, cât și cu Washingtonul, poate juca un rol-cheie în temperarea tensiunilor.
Pentru Simon Harris, miza este dublă: să contribuie la o strategie europeană coerentă și, în același timp, să protejeze interesele Irlandei într-un context geopolitic tot mai imprevizibil.
☘️ O companie norvegiană de consultanță în energie creează 200 de locuri de muncă în Irlanda: un pas major spre tranziția energetică durabilă
Irlanda marchează un nou succes în atragerea investițiilor internaționale verzi, după ce compania norvegiană DNV, specializată în consultanță energetică și evaluări de risc, a anunțat că va crea 200 de noi locuri de muncă în întreaga țară în următorii doi ani. Decizia vine la scurt timp după ce DNV a achiziționat firma dublină Enviroguide Consulting în iulie 2023, o mutare care consolidează prezența sa pe piața irlandeză.
De la navigație cu vele la sustenabilitate digitală
Cu o istorie de peste 160 de ani, DNV a fost fondată inițial la Oslo pentru a verifica gradul de navigabilitate al navelor din lemn cu vele. Astăzi, este o forță globală în domenii precum siguranța maritimă, consultanța energetică, lanțuri de aprovizionare, securitatea cibernetică, siguranța alimentară și îmbunătățirea serviciilor medicale.
Compania oferă servicii pentru peste 100.000 de clienți din 100 de țări și are în prezent 15.000 de angajați, dintre care 5.500 doar în divizia sa dedicată sistemelor energetice. Prin integrarea Enviroguide, DNV va putea aduce know-how-ul său internațional și expertiza locală într-un mix care sprijină tranziția Irlandei către un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon.
Locuri de muncă verzi în toată țara
Din cele 200 de posturi anunțate, aproximativ 80 vor fi în Cork, restul fiind distribuite la nivel național. Domeniile vizate includ:
- Știința mediului și inginerie
- Ecologie și biodiversitate
- Consultanță în energie și evaluarea riscurilor
Această diversitate reflectă ambiția companiei de a aborda provocările climatice din multiple unghiuri, oferind soluții integrate pentru guverne și industrie.
Taoiseach: „O dovadă de încredere în forța de muncă irlandeză”
Prim-ministrul Micheál Martin a salutat decizia companiei norvegiene, declarând că reprezintă „o dovadă de încredere în forța noastră de muncă calificată și în angajamentul nostru față de sustenabilitate”.
„Faptul că DNV a ales Irlanda pentru extinderea operațiunilor sale arată că suntem percepuți ca un lider european în tranziția energetică verde”, a adăugat el.
Expertiză irlandeză cu impact global
Hari Vamadevan, directorul regional DNV pentru Marea Britanie și Irlanda, a subliniat importanța biroului din Irlanda în cadrul misiunii globale a companiei:
„Prin expertiza noastră locală, contribuim direct la obiectivele Acordului de la Paris și sprijinim industriile și guvernele în tranziția către un sistem energetic profund decarbonizat.”
La rândul său, Janet O’Shea, directoarea operațională a DNV în Irlanda, a anunțat că Enviroguide va fi rebranduit complet sub numele DNV, consolidând integrarea completă a echipei irlandeze în structura globală. „Expertiza noastră în biodiversitate și protecția mediului va completa perfect serviciile oferite de DNV la nivel internațional”, a spus ea.
Un angajament solid pentru cercetare și inovație
DNV investește anual 5% din veniturile sale în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a promova siguranța și sustenabilitatea. În 2024, compania a raportat o creștere a veniturilor de 10,7%, semn al unei cereri în creștere pentru serviciile sale.
În Irlanda, planurile DNV se aliniază cu obiectivele naționale de decarbonizare: compania își propune să accelereze adoptarea surselor de energie regenerabilă, să îmbunătățească eficiența energetică și să utilizeze inteligența artificială și digitalizarea pentru a optimiza performanța sectorului energetic.
Irlanda, un magnet pentru investiții sustenabile
Michael Lohan, CEO al IDA Ireland, a evidențiat faptul că investițiile ca cea realizată de DNV sunt esențiale pentru viziunea Irlandei asupra unui viitor sustenabil: „Susținem investițiile care pun în prim-plan dezvoltarea durabilă. Extinderea DNV este o dovadă că Irlanda rămâne un centru atractiv pentru companii inovatoare și responsabile față de mediu.”
Cu acest pas, Irlanda nu doar că adaugă noi locuri de muncă pe harta economică a țării, ci își consolidează rolul ca actor-cheie în tranziția energetică europeană. Iar pentru profesioniștii din domeniile de mediu, inginerie sau consultanță, anunțul DNV deschide uși spre o carieră cu impact real, într-un context global aflat în plină transformare.
