☘️ Un oraș mare are nevoie de o viziune mare. Iar Dublinul, spun tot mai mulți, are nevoie de un primar ales direct de cetățeni.
Aceasta este convingerea fermă a consilierei Catherine Stocker din cadrul Social Democrats, care lansează un apel direct către Guvernul Irlandei: e timpul ca oamenii din Dublin să decidă singuri cine le conduce orașul. Nu printr-un sistem în care adevărata putere se ascunde în spatele unor funcționari numiți, ci printr-o alegere directă, democratică, a unui primar general care să aibă și autoritate reală, nu doar un titlu decorativ.
Recomandarea nu vine doar dintr-o inițiativă individuală. O Adunare Cetățenească, formată din 80 de membri – de la consilieri locali la reprezentanți ai comunității, sub conducerea fostului antrenor GAA, Jim Gavin – a livrat un raport solid încă din ianuarie 2023. În centrul acelui raport: propunerea clară pentru un Lord Mayor ales direct, cu atribuții esențiale în domenii precum locuințele, transportul public, mediul, sănătatea comunitară și serviciile de urgență.
Mai mult, șase arii suplimentare – inclusiv educația și ordinea publică – ar putea fi transferate noii administrații în următorii 5-10 ani.
Guvernul promisese un plebiscit – un vot popular – prin care dublinienii să spună dacă vor un primar ales direct. Dar, după cum subliniază Cllr Stocker, „intenția a fost anunțată de multă vreme, însă fără a fi stabilită o dată concretă”. Între timp, orașul rămâne condus în mare parte de manageri nealeși, iar consilierii locali se simt adesea neputincioși.
„Ca și consilier local de șase ani, pot să spun sincer că atribuțiile mele sunt extrem de limitate”, spune Stocker. „Majoritatea deciziilor sunt luate de managementul orașului, nu de cei pe care oamenii i-au ales.”
Și asta, adaugă ea, provoacă frustrări uriașe în rândul cetățenilor: de la lipsa locuințelor accesibile și transportul aglomerat, până la lipsa unei direcții clare în probleme de cultură, poliție și mediu.
Pentru că, spre deosebire de alte orașe din Irlanda, Dublinul este capitala. E un oraș cu o populație imensă, industrie dezvoltată, o scenă culturală vibrantă, o economie care atrage zeci de mii de angajați și turiști anual. Dar, în ciuda acestor caracteristici unice, orașul este guvernat local exact ca o zonă rurală.
„Avem nevoie de cineva care să vină cu o viziune clară, care să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în oraș. Cineva pe care oamenii l-au ales direct și care poate fi tras la răspundere. Și dacă nu performează – poate fi schimbat”, afirmă consiliera.
Modelul există deja. Londra și Parisul, de exemplu, au primari aleși direct, cu puteri considerabile: de la urbanism și locuințe la transport și siguranță publică. Politici precum conceptul de „oraș de 15 minute” – în care toate serviciile esențiale se află la o distanță de mers pe jos – sunt promovate eficient tocmai datorită unei conduceri locale puternice și vizionare.
Stocker propune un sistem de selecție asemănător celui pentru candidații la președinție: cei care vor să candideze nu trebuie neapărat să fie aleși anterior, dar să aibă sprijin – fie prin nominalizări din partea autorităților locale, fie a altor reprezentanți aleși.
Și cel mai important: această propunere nu e despre un nume sau un partid, ci despre a da oamenilor puterea de a decide. „În acest moment, oamenii votează pentru consilieri locali cu speranța că vor avea o voce în orașul lor. Dar realitatea e că acea voce este adesea ignorată.”
Un exemplu clar este Planul de Transport al Dublinului – un proiect ambițios, susținut de Stocker, dar dezvoltat în întregime de managementul orașului și departamentul de trafic, fără consultări reale cu aleșii locali.
Stocker a înaintat o moțiune prin care cere ministrului pentru guvernare locală să stabilească o dată concretă pentru plebiscit. „Nu cerem decât ce li s-a oferit deja locuitorilor din Limerick în 2019, când aceștia au spus DA pentru un primar ales direct. De ce să nu aibă și Dublinul acea șansă?”
Într-un oraș în care arta, viața de noapte, mobilitatea și calitatea vieții sunt în declin, această schimbare ar putea fi exact impulsul de care capitala are nevoie.
Până atunci, Dublinul așteaptă. Așteaptă să-și poată alege liderul. Așteaptă o viziune. Și, mai presus de toate, așteaptă să-și recapete vocea.
☘️ Telefoane mini, droguri și drone: rețeaua din umbra închisorilor din Dublin, zguduită de o percheziție masivă
Într-o acțiune spectaculoasă desfășurată în mai multe puncte din Dublin, Gardaí au descoperit o rețea complexă de contrabandă care viza închisorile Wheatfield, Cloverhill și Mountjoy, unde mini-telefoane urmau să fie livrate… cu ajutorul dronelor.
În urma unei serii de percheziții coordonate, desfășurate în zonele Clondalkin, Ballyfermot, Coolock și Tallaght, dar și în mai multe celule din închisoarea Mountjoy, forțele de ordine au pus mâna pe o captură semnificativă de obiecte interzise. Ancheta este condusă de unitatea de criminalitate gravă DMR South, în colaborare cu echipa de intervenție a poliției din Dublin și Serviciul Penitenciar Irlandez.
Printre obiectele confiscate se numără mai multe telefoane miniaturale, ambalate atent în bandă izolatoare, gata să fie ridicate de drone și livrate deasupra zidurilor închisorii. Dispozitivele sunt extrem de mici, greu de detectat și reprezintă o problemă tot mai serioasă pentru administrațiile penitenciare din Irlanda.
Dar nu s-a oprit aici. Gardaí a mai găsit droguri în valoare totală de peste 25.000 de euro, printre care:
- Cannabis în valoare de aproximativ 17.000 de euro
- Cocaină estimată la 5.000 de euro
- Tablete (neprecizate) evaluate la 3.000 de euro
În plus, oamenii legii au descoperit:
- 22.000 de euro în numerar
- O dronă folosită probabil în operațiuni anterioare
- Un ceas de lux Rolex
- Mai multe telefoane mobile
- Documente financiare
- Arme artizanale improvizate
- Obiecte folosite pentru procesarea și ambalarea drogurilor: cântare de precizie, pungi, folii etc.
Ce atrage atenția în această anchetă este modul în care contrabanda este organizată: folosirea dronelor pentru a livra obiecte interzise în interiorul închisorilor reflectă o adaptare constantă a grupurilor infracționale, care caută metode din ce în ce mai sofisticate pentru a păcăli sistemul.
Aceste telefoane miniaturale, aparent banale, pot juca un rol uriaș în coordonarea traficului de droguri din interiorul celulelor, în intimidarea martorilor sau chiar în organizarea de noi infracțiuni din spatele gratiilor.
Gardaí a confirmat că investigațiile sunt în desfășurare și că urmează alte acțiuni similare. Ancheta se axează atât pe furnizorii din exterior, cât și pe posibili complici din interiorul sistemului penitenciar.
Această intervenție a scos la lumină, încă o dată, dimensiunea ascunsă a rețelelor criminale care operează în umbra închisorilor irlandeze. Și ridică semne serioase de îngrijorare privind securitatea instituțiilor penitenciare, dar și presiunile constante asupra autorităților de a ține pasul cu metodele tot mai inventive ale celor care sfidează legea.
Pentru moment, însă, Gardaí a reușit o lovitură importantă. Rămâne de văzut cât de adânc merge această rețea și cine, în cele din urmă, o coordonează.
☘️ Tânăr din Dublin scapă de închisoare după ce a scos un cutter într-o încercare de a calma un conflict într-un magazin Centra
Un tânăr de 23 de ani, care a produs un cuțit Stanley într-un magazin Centra în timp ce încerca – potrivit spuselor sale – să oprească o bătaie, și-a văzut pedeapsa cu închisoarea anulată în apel. Judecătoarea a considerat că intenția sa a fost de a acționa ca „pacificator” și că incidentul a fost izolat.
Luke McKee, cu domiciliul la St Catherine’s Foyer, Marrowbone Lane, Dublin 8, a pledat vinovat în fața instanței pentru că a produs o armă albă, conform secțiunii 11 din Legea armelor de foc și a armelor periculoase din 1990. Inițial, el a fost condamnat la nouă luni de închisoare, dintre care trei cu suspendare.
Totul s-a petrecut pe 1 decembrie 2022, într-un magazin Centra de pe Wicklow Street, în centrul Dublinului. McKee intrase în magazin împreună cu alți doi bărbați, și, după ce a cumpărat un sandviș de la deli, a ieșit. La scurt timp, unul dintre însoțitorii săi s-a luat la bătaie cu un angajat al magazinului.
Potrivit mărturiei oferite de Garda Cian O’Longaigh în fața Curții de Apel a Districtului, McKee s-a întors în magazin pentru a interveni în bătaie, plasându-se între angajat și celălalt bărbat. Însă, în timpul intervenției, chiar el a ajuns să se certe cu angajatul, moment în care a scos pentru scurt timp un cutter Stanley – o mișcare surprinsă de camerele de supraveghere.
Avocatul apărării, Daniel O’Connell BL, a explicat că tânărul avea asupra lui cutterul în mod legal, fiind muncitor în construcții, și că nu l-a folosit într-un mod agresiv. „Nu a extins lama, nu a fluturat cuțitul și nici nu a făcut vreo amenințare. A fost o reacție instinctivă, de teamă, în fața unui conflict în care a fost prins fără voia lui.”
De asemenea, apărătorul a adus în discuție contextul vulnerabil al tânărului. McKee era orfan, trăia într-un hostel pentru persoane fără adăpost și reușise, în ciuda tuturor dificultăților, să își finalizeze examenul de Leaving Certificate. La momentul incidentului, avea doar 19 ani. Din păcate, după producerea evenimentului, și-a pierdut locul de muncă și a fost evacuat din cazare, ajungând din nou în stradă.
Apărarea a susținut că o condamnare la închisoare i-ar fi distrus viitorul – mai ales acum, când este aproape de a finaliza un stagiu de ucenicie care i-ar putea asigura un loc de muncă stabil.
Judecătoarea Fiona O’Sullivan a fost de acord, considerând că fapta a fost un incident izolat, că tânărul a intervenit cu intenții bune și că referințele de la angajatorii săi au fost „pur și simplu excelente”. Ea a suspendat complet pedeapsa de 9 luni, sub condiția ca McKee să își păstreze buna purtare timp de 18 luni și să finalizeze un curs de gestionare a furiei.
O sumă de 300 de euro a fost deja plătită victimei altercației.
În final, judecătoarea a accentuat ideea că McKee nu a acționat cu intenție criminală, ci a fost prins într-o situație haotică și a reacționat pe fondul unui trecut dificil, învățat în medii în care supraviețuirea cere instincte rapide. Decizia oferă o a doua șansă unui tânăr care, în ciuda greutăților, încearcă să-și construiască o viață normală.
☘️ Ziua Națională „Slow Down” în Irlanda: Gardaí monitorizează intens traficul, peste 32.000 de amenzi pentru viteză în 2025
Astăzi, șoferii din întreaga țară sunt supravegheați atent de Gardaí în cadrul celei de-a doua ediții din acest an a Zilei Naționale „Slow Down” — o campanie menită să tragă un semnal de alarmă asupra pericolelor vitezei excesive la volan, în contextul creșterii numărului de pietoni și bicicliști pe drumuri, odată cu venirea primăverii.
Gardaí și Autoritatea pentru Siguranța Rutieră fac apel la responsabilitate
Într-o declarație oficială, An Garda Síochána a subliniat importanța dialogului în jurul siguranței rutiere:
„Înaintea acestei Zile Naționale Slow Down, îi rugăm pe oameni să discute cu cei din jur despre viteză, condus responsabil și cum putem contribui cu toții la siguranța celor de pe drumurile irlandeze.”
Avertismentul este clar: cu cât viteza este mai mare, cu atât consecințele unui impact sunt mai grave. Datele prezentate sunt cutremurătoare:
- 1 din 10 pietoni loviți de o mașină ce circulă cu 30 km/h își pierde viața.
- La 50 km/h, riscul de deces crește la 5 din 10 pietoni.
- Iar la 60 km/h, 9 din 10 pietoni loviți vor muri.
Un val de amenzi: peste 32.880 de notificări de penalizare doar în acest an
Până acum, în 2025, Gardaí a emis 32.880 de „Fixed Charge Notices” pentru viteză — o medie alarmantă de peste 335 de sancțiuni pe zi. Autoritățile spun că aceste cifre reflectă o cultură periculoasă a vitezei, pe care această campanie încearcă să o schimbe.
Supraveghere intensă pe toată durata zilei
Șeful Poliției Naționale Rutiere, comisara Jane Humphries, a declarat că inițiativa de 24 de ore nu este doar despre aplicarea legii, ci despre conștientizare:
„Îi încurajăm pe oameni să vorbească cu familia, prietenii, colegii, chiar vecinii — amintiți-le să încetinească, să conducă în siguranță și să nu fie distrași.”
Ziua Națională „Slow Down” vine într-un moment în care vremea mai caldă și zilele mai lungi încurajează activitatea pietonală și mersul pe bicicletă. În acest context, responsabilitatea șoferilor devine și mai importantă.
Un apel la empatie, nu doar la respectarea legii
Campania merge dincolo de radare și amenzi — este un apel la a ne gândi la ceilalți participanți la trafic, la copii care merg pe jos la școală, la bicicliști, la părinții care traversează strada cu cărucioare. Este o inițiativă care amintește că fiecare decizie de a încetini poate salva o viață.
☘️ Simon Harris, față în față cu secretarul american al Comerțului care a numit Irlanda „cea mai bună schemă fiscală”
Într-un moment tensionat pentru relațiile comerciale transatlantice, Tánaiste-ul Simon Harris se află la Washington DC pentru o întâlnire deosebit de delicată cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick — un critic vocal al politicilor fiscale irlandeze, care a descris luna trecută Irlanda drept „favorita mea în materie de scheme fiscale”.
Diplomație în mijlocul ironiilor și tarifelor
Vizita lui Harris are loc într-un context în care administrația Trump a introdus tarife reciproce împotriva zeci de țări, iar relațiile economice dintre UE și SUA sunt supuse unei presiuni sporite. Secretarul Lutnick, un personaj-cheie în planurile tarifare ale Casei Albe, a avut ieșiri controversate recent, afirmând într-un podcast:
„Toate companiile noastre mari de tehnologie și farmaceutice își mută proprietatea intelectuală în Irlanda pentru că este o jurisdicție cu impozite mici. Nu plătesc taxe la noi, ci la ei. Asta se va termina.”
Mai mult, pe rețelele sociale, Lutnick a acuzat Irlanda că are un excedent comercial „pe spinarea noastră”, sugerând că actualele raporturi economice sunt profund dezechilibrate în favoarea Dublinului.
400.000 de locuri de muncă și un mesaj clar din partea Irlandei
În ciuda acestor critici dure, Harris încearcă să mențină canalele de dialog deschise și să sublinieze importanța relației economice bilaterale. El a declarat că relațiile comerciale irlandezo-americane susțin aproximativ 400.000 de locuri de muncă și că este esențial să se caute o soluție negociată între SUA și UE privind tarifele comerciale.
„Suntem aici pentru a transmite mesajul că Uniunea Europeană este gata chiar acum să înceapă negocierile”, a spus Harris, adăugând că o echipă este deja pregătită să se deplaseze la Washington pentru a iniția discuțiile.
O vizită strategică cu multiple teme pe agendă
Pe lângă discuțiile comerciale, Simon Harris — care deține și portofoliul Afacerilor Externe — are programate întâlniri cu lideri politici și economici americani pe teme precum:
- Viitorul relațiilor comerciale transatlantice
- Războiul din Ucraina
- Situația din Orientul Mijlociu
- Problemele legate de procesul de pace din Irlanda de Nord
„Sprijinul SUA a fost esențial în ultimele decenii pentru pacea și reconcilierea de pe insula noastră. Este vital să continuăm acest angajament”, a declarat Harris, referindu-se la discuțiile pe care urmează să le aibă și cu oficiali britanici privind moștenirea conflictelor și combaterea paramilitarismului.
Un apel la calm și colaborare, în ciuda tensiunilor
Într-un context global instabil și plin de incertitudini, Harris insistă asupra nevoii de angajament bilateral direct cu SUA, prezentând Irlanda nu ca o „schemă fiscală”, ci ca un partener economic solid, predictibil și constructiv.
Deși remarcele lui Lutnick au creat valuri, Harris a ales să se concentreze pe diplomație: a avut deja o discuție telefonică cu acesta în urmă cu câteva săptămâni, pe care a descris-o ca „o oportunitate utilă de schimb de opinii”.
Urmează acum confruntarea directă — un test de echilibru între demnitate națională și pragmatism diplomatic, într-un moment în care viitorul economic al Europei în relație cu SUA este pus sub semnul întrebării.
☘️ Femeie din Dublin, condamnată după ce și-a terorizat vecinii timp de trei ani: „Copiii nu mai puteau să iasă în curte”
O femeie din Dublin a fost condamnată la închisoare după ce a supus o familie vecină unei campanii de hărțuire atât de intensă, încât copiii acesteia nu mai puteau să se joace în propria grădină. Erika Gould (39 de ani), din Kilmad Road Lower, Kilmacud, a pledat vinovată în fața Curții Penale din Dublin pentru hărțuirea unui cuplu pe parcursul a aproape trei ani – din iunie 2020 până în mai 2023.
Povestea terorii începe după ce familia s-a mutat într-o casă situată direct în spatele locuinței lui Gould, în 2010. Inițial, comportamentul ei bizar s-a manifestat prin țipete și amenințări strigate de la geam către curtea familiei, în timp ce copiii se jucau afară. Gould își agita telefonul mobil, sugerând că filma copiii.
Speriați, părinții au apelat la Gardaí și au montat o gardă de vegetație și camere CCTV pentru a-și proteja intimitatea. Însă Gould a escaladat rapid comportamentul: s-a dus beată și agresivă la ușa lor, amenințând că le va da foc casei și făcând remarci alarmante despre copiii lor.
Ulterior, a aruncat sticle goale și bețe în curtea vecinilor și a continuat să-i insulte și să-i amenințe. După o scurtă perioadă petrecută în închisoare în 2021, Gould și-a reluat hărțuirea telefonic, lăsând mesaje vocale înfricoșătoare.
Un mesaj redat în instanță arăta obsesia ei: „E (numele soției) afară, pune rufe la uscat? Sper să nu se împiedice…”
În aprilie 2022, când familia a instalat un castel gonflabil pentru copii în grădină, Gould a început să țipe la ei, forțând părinții să îl dezumfle și să aducă copiii înapoi în casă. În anul următor, a apelat în mod fals la pompieri pentru a chema echipajul la adresa lor.
Detectivul Garda Steven Dunican a spus că părinții nu înțelegeau de ce deveniseră ținta acestui comportament abuziv. În timp, plângerile izolate au conturat un tipar clar de hărțuire, iar ancheta a dus în cele din urmă la trimiterea lui Gould în instanță.
Cazierul acesteia este extrem de încărcat: 209 condamnări anterioare, inclusiv pentru agresiune, amenințări cu moartea, distrugeri și comportament violent în secții de poliție (19 condamnări doar pentru astfel de incidente). În februarie 2024, a primit două luni de detenție pentru hărțuirea propriei surori și pentru agresarea mamei sale.
Apărarea, reprezentată de Cathal McGreal BL, a argumentat că faptele lui Gould sunt strâns legate de o afecțiune psihiatrică severă: tulburare de personalitate instabilă emoțional (cunoscută anterior drept borderline). Un raport psihologic recent evidențiază gravitatea diagnosticului și faptul că tratamentul adecvat nu poate fi oferit în închisoare.
Avocatul a descris-o ca provenind dintr-un „mediu bun”, dar marcată de traume extreme în copilărie, inclusiv abuzuri suferite din partea fratelui ei, diagnosticat cu schizofrenie. Izolată de familie, prieteni și comunitate, Gould a pierdut orice rețea de sprijin.
Judecătorul Martin Nolan a recunoscut dificultățile psihice profunde ale inculpatei, dar a subliniat că faptele ei au fost „extrem de tulburătoare” pentru familia afectată. El a pronunțat o sentință de trei ani de închisoare, dar a suspendat ultimii doi ani și jumătate, cu condiția ca Gould:
- să se afle sub supravegherea Serviciilor de Probațiune
- să respecte condiții stricte la eliberare
- să nu revină în contact cu victimele
Un episod dramatic care arată cât de adânc pot merge traumele netratate, și cum, în lipsa unui sprijin adecvat, viața unei persoane se poate transforma într-un ciclu continuu de violență și autodistrugere – afectând nu doar propria-i existență, ci și pe cei nevinovați din jur.
