☘️ Pauză în escaladarea tarifelor, dar tensiunile comerciale persistă: Irlanda cere clarificări din partea administrației Trump
Declarațiile președintelui Donald Trump privind o pauză de 90 de zile în aplicarea noilor tarife vamale majorate au fost întâmpinate cu o ușoară ușurare în Irlanda, dar și cu rezerve serioase. Deși decizia temporară pare să fi oferit un respiro în tensiunile transatlantice, menținerea unei taxe de 10% pe anumite produse este considerată de guvernul irlandez „departe de a fi o veste bună”.
Simon Harris, Tánaiste (viceprim-ministru) și ministru al Comerțului din Irlanda, a discutat această evoluție într-un interviu acordat RTÉ, după o întâlnire „substanțială și oportună” cu secretarul pentru Comerț al SUA, Howard Lutnick. Harris a subliniat că, în ciuda pauzei, sunt necesare „clarificări și implicare suplimentară” pentru a evita ca relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA să se deterioreze și mai mult.
Această schimbare bruscă de direcție a președintelui Trump a venit la mai puțin de 24 de ore după intrarea în vigoare a unor tarife vamale semnificativ mai mari pentru importurile din zeci de țări. Măsurile au zdruncinat piețele internaționale, au crescut riscul unei recesiuni și au declanșat reacții dure din partea UE și Chinei.
10% – o taxă încă prea mare
„Tarifele de 10% nu sunt bune. De fapt, tarifele în sine sunt o idee proastă”, a declarat Harris. În ciuda tonului relativ optimist privind deschiderea SUA către negocieri, el a atras atenția că taxele actuale pot afecta sever industrii-cheie pentru Irlanda – în special sectorul farmaceutic și cel auto, asupra cărora încă planează incertitudinea privind posibile majorări suplimentare.
În cadrul întâlnirii cu Lutnick, s-a discutat în detaliu despre importanța cooperării în domeniul farmaceutic, Harris prezentând „rolul reciproc benefic” pe care acest sector îl joacă în economiile Irlandei și SUA. Ulterior, el a informat și Comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, cu privire la ultimele poziții americane.
O perioadă-limită: 90 de zile pentru compromis?
Întrebat dacă pauza de 90 de zile este suficientă pentru a ajunge la un acord cu administrația Trump, Harris a fost rezervat: „Nouăzeci de zile reprezintă o perioadă semnificativă, dar dacă va fi suficientă rămâne de văzut.” El a pledat pentru un dialog matur și echilibrat între toate părțile implicate, adăugând că Irlanda va rămâne „o voce a calmului și a raționalității” în cadrul UE.
Relația transatlantică la răscruce
Într-un ton serios, Harris a amintit că nu este vorba despre o dispută teoretică sau un „joc politic abstract”, ci despre locuri de muncă reale și investiții cruciale pentru economia Irlandei. „Prioritatea absolută a Guvernului este protejarea locurilor de muncă și a investițiilor și colaborarea la nivel european pentru a atenua efectele acestor tensiuni comerciale.”
El a subliniat și valoarea relației economice dintre SUA și UE – estimată la peste 1,6 trilioane de euro anual –, o miză prea mare pentru a fi ignorată sau tratată superficial.
Comentarii acide din partea oficialului american
În contrast cu tonul diplomat al lui Harris, Howard Lutnick, secretarul american pentru Comerț, este cunoscut pentru comentarii controversate. Recent, într-un podcast, a numit Irlanda „preferata lui în materie de scheme fiscale”, făcând referire la faptul că multe companii tehnologice și farmaceutice americane își mută proprietatea intelectuală în Irlanda datorită regimului fiscal avantajos. „Nu ne plătesc nouă, îi plătesc pe ei – și asta se va termina”, a declarat Lutnick.
Pe rețelele sociale, el a continuat într-un ton critic, spunând că este „absurd ca Irlanda, dintre toate țările, să aibă excedent comercial în raport cu SUA”.
Diplomație sau conflict?
În ciuda diferențelor de ton și viziune, Harris a rămas optimist în ceea ce privește posibilitatea unui dialog real și eficient: „Orice negociere implică bună-credință din partea ambelor părți. Mesajul meu este clar: să încetăm să ne vorbim de pe maluri opuse ale Atlanticului și să începem să construim punți reale.”
Timpul, însă, curge rapid, iar miza este uriașă. Următoarele 90 de zile ar putea defini cursul relațiilor comerciale dintre Europa și America pentru anii următori.
☘️ Concedierile tăcute devin noua armă a companiilor în fața incertitudinilor economice
Într-un climat tot mai instabil din punct de vedere economic, companiile încep să renunțe la angajați fără a face valuri. Nu mai este vorba despre anunțuri bruște de restructurări sau despre concedieri colective care atrag titluri în presă. Noua tendință care prinde contur în mediul corporatist este cea a „concedierilor tăcute” – o strategie discretă, dar eficientă, prin care firmele își reduc personalul fără a recurge la metodele tradiționale.
Raportul trimestrial publicat de Morgan McKinley Ireland scoate la iveală această practică din ce în ce mai răspândită, mai ales în contextul incertitudinilor globale generate de tarifele comerciale impuse de Donald Trump și de impactul accelerat al inteligenței artificiale asupra modului în care companiile își structurează echipele.
Trayc Keevans, director de investiții străine în cadrul Morgan McKinley, explică acest fenomen: „Este vorba despre renunțarea discretă la angajați – contracte care nu mai sunt reînnoite, poziții eliminate fără zgomot, roluri comasate în tăcere sau decizii de a nu înlocui angajați care au plecat voluntar.” Toate acestea se întâmplă în spatele ușilor închise, fără comunicări oficiale, fără panică, dar cu efecte reale asupra angajaților și asupra pieței muncii.
O realitate mascată de statistici liniștitoare
În mod paradoxal, aceste schimbări nu sunt reflectate imediat în cifrele oficiale. Rata șomajului a scăzut recent în Irlanda până la 3,9%, de la 4,5% la finalul anului trecut. În același timp, numărul de joburi profesionale disponibile a crescut cu 2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar față de trimestrul anterior, avansul este de 7%. Cu toate acestea, numărul celor aflați în căutarea unui loc de muncă a crescut cu 16% în ultimele 12 luni, semnalând o tensiune invizibilă în spatele optimismului aparent.
Raportul sugerează că, deși piața muncii rezistă bine pe ansamblu, această reziliență ar putea fi pusă curând la încercare, mai ales dacă tarifele americane încep să afecteze lanțurile globale de aprovizionare.
Industria farma și logistica, în linia întâi a schimbărilor
În primele trei luni ale anului, angajările în domeniul lanțurilor de aprovizionare și achizițiilor au scăzut ușor, în special ca urmare a repatrierii unor operațiuni în Statele Unite. Companiile din sectorul științelor vieții încep să reevalueze modul în care își gestionează logistica și costurile, în special în contextul noilor tarife comerciale care ar putea afecta fluxul internațional de bunuri.
Angajații din aceste domenii – în special cei cu roluri senior – sunt printre cei mai afectați. „Mulți dintre acești profesioniști, deși extrem de calificați, petrec acum perioade mai lungi în afara pieței muncii decât ar fi fost cazul în ciclurile economice anterioare”, explică Keevans. „Companiile nu mai caută neapărat înlocuiri directe, ci sunt mai degrabă concentrate pe transformări organizaționale și digitalizare.”
Inteligența artificială complică procesul de recrutare
Un alt fenomen care capătă amploare este folosirea IA pentru redactarea sau „înfrumusețarea” CV-urilor. Din ce în ce mai mulți candidați apelează la instrumente AI pentru a-și construi un profil profesional impecabil pe hârtie. Dar în realitate, mulți dintre aceștia nu reușesc să confirme competențele afișate atunci când ajung în fața angajatorului. „Vedem tot mai des discrepanțe între ceea ce scrie în CV și prestația reală a candidatului la interviu. Acest lucru pune presiune pe procesele de recrutare, în special pe etapa de validare a autenticității informațiilor”, atrage atenția Keevans.
Tehnologia, finanțele și construcțiile – excepțiile optimiste
Chiar dacă multe companii sunt prudente și optează pentru restructurări subtile, există și zone unde încrederea în viitorul apropiat se menține. Domenii precum tehnologia, serviciile financiare și construcțiile continuă să atragă talente și să genereze oportunități. Totuși, chiar și aici, angajatorii sunt mai atenți ca oricând la profilul complet al candidaților, punând accent pe capacitatea acestora de a se adapta la schimbări rapide, digitalizare și noi culturi organizaționale.
Diversitatea și incluziunea, repoziționate strategic
În paralel, raportul Morgan McKinley subliniază o discreta repoziționare a discursului despre diversitate, echitate și incluziune. Multe multinaționale au redus fără anunț formal bugetele sau chiar titlurile de post asociate acestor inițiative. Nu este vorba despre o renunțare totală la valorile DEI, ci mai degrabă despre o adaptare tăcută la prioritățile financiare ale momentului.
Un viitor al angajărilor fără certitudini
Ce ne rezervă următoarele luni? În absența unor clarificări pe scena economică globală, companiile par să migreze de la un model reactiv de angajare la unul mai strategic, pe termen lung. Un model în care restructurările nu se mai fac cu anunțuri dramatice, ci se simt treptat, în tăcere – iar piața muncii, deși aparent stabilă, se rescrie în surdină.
☘️ Copiii care așteaptă în zadar: Zeci de operații anulate din lipsă de paturi la terapie intensivă
De-a lungul ultimilor trei ani, sistemul medical irlandez a eșuat în fața unora dintre cei mai vulnerabili pacienți: copiii. Lipsa cronică de paturi în secțiile de terapie intensivă pediatrică a dus la anularea a nu mai puțin de 161 de intervenții chirurgicale, potrivit unor date recente. Un număr greu de ignorat, dar și mai greu de justificat pentru părinții care trăiesc, zi de zi, cu frica și îngrijorarea că propriul copil ar putea rata o șansă la vindecare.
Situația este concentrată în jurul celor două spitale principale dedicate copiilor din Dublin – Crumlin și Temple Street. Împreună, ele dispun de doar 32 de paturi pentru terapie intensivă pediatrică: 23 la Crumlin și 9 la Temple Street. Acestea sunt toate paturile disponibile pentru întreaga țară.
An de an, cifrele s-au adunat: în 2022, la Crumlin au fost anulate 41 de intervenții chirurgicale, numărul crescând dramatic la 67 în 2023, pentru ca anul trecut să fie raportate alte 40 de anulări. La Temple Street, deși situația pare mai stabilă, în 2022 au fost anulate 9 operații, urmate de 4 în 2023. În mod surprinzător, anul trecut nu s-au înregistrat anulări la acest spital – dar în lipsa unei extinderi reale a capacității, liniștea aceasta pare mai degrabă o excepție temporară.
Termenul oficial folosit de CHI (Children’s Health Ireland) pentru aceste anulări este „amânare”, însă în realitate, pentru părinții afectați, nu e vorba doar de o întârziere, ci de o schimbare profundă a traiectoriei vieții unui copil. În cele mai multe cazuri, intervențiile vizate sunt cardio-toracice – operații care tratează afecțiuni ale inimii și plămânilor. Doar în 2023, 32 de astfel de intervenții au fost amânate, iar în anul următor încă 27. Ortopedia a fost, cel puțin aparent, mai puțin afectată, deși în 2023 au fost raportate 10 amânări și în acest domeniu.
Toate aceste probleme vin într-un context deja tensionat pentru CHI. Recent, instituția a fost zguduită de un scandal major: un raport al HIQA (Health Information and Quality Authority) a dezvăluit că în timpul unor operații pentru scolioză, au fost folosite arcuri neautorizate, care s-au corodat în interiorul corpului copiilor. O acuzație gravă, care a dus la demisia președintelui consiliului de administrație, Dr. Jim Browne, și la valuri de furie și neîncredere din partea publicului.
Reacțiile din sfera politică nu au întârziat să apară. Deputatul Peadar Tóibín (Aontú) a declarat că este „absolut șocant” ca viețile copiilor să fie puse în pericol din cauza lipsei de paturi. „Este de neconceput că lipsa paturilor de terapie intensivă poate fi o scuză pentru anularea unor intervenții chirurgicale vitale. Ar trebui să fie adăugate urgent cel puțin cinci paturi în sistem”, a spus el, exprimând o opinie împărtășită de mulți părinți revoltați.
El a adăugat că părinții, atunci când merg cu copilul la spital, pornesc de la încrederea că medicii știu ce fac, că sunt cei mai competenți oameni în mâinile cărora și-ar putea lăsa viața copilului. Ceea ce au descoperit în realitate a fost o lipsă de transparență, o lipsă de resurse și, în unele cazuri, o lipsă de responsabilitate.
CHI, la rândul său, a declarat că anulările sunt „dezamăgitoare și perturbatoare” pentru familii și că, din păcate, sunt uneori inevitabile. Unitățile de terapie intensivă pediatrică deservesc nu doar Dublinul, ci toți copiii din Irlanda, iar în cazuri critice – cum este chirurgia cardiacă – prioritatea este oferită celor mai grav bolnavi. „Siguranța pacientului este prioritară. Deciziile se iau în funcție de urgența clinică, ceea ce poate însemna că unele intervenții planificate trebuie reprogramate”, a precizat instituția.
CHI a mai menționat că intervențiile pentru scolioză au, în continuare, „cea mai mare prioritate” în sălile de operație, în terapie intensivă și pe secțiile ortopedice. Totuși, acest angajament vine târziu pentru părinții ai căror copii au fost deja afectați de decizii și echipamente discutabile.
Soluția pe termen lung? Noul Spital Național pentru Copii, aflat în construcție, ar urma să includă o unitate de terapie intensivă pediatrică cu 20 de paturi. Dar chiar și așa, întrebarea rămâne: este suficient? Și mai ales – câți copii vor mai fi amânați până atunci?
☘️ Zeci de ucraineni evacuați din centrele de cazare ale statului irlandez după ce au lipsit fără aprobare: reguli mai dure, îngrijorare tot mai mare
Un număr de 86 de cetățeni ucraineni au fost evacuați din centrele de cazare oferite de statul irlandez, în decursul unui singur an, după ce au părăsit locuințele repartizate fără a avea permisiunea autorităților. Această decizie vine ca urmare a unei schimbări majore de politică, adoptată în octombrie 2023, care limitează strict absențele celor cazați în hoteluri și pensiuni din sistemul de adăpostire temporară pentru refugiați.
Noile reguli impun ca orice plecare mai lungă de o noapte să fie justificată și aprobată în prealabil de echipa specială a Departamentului de Integrare – „Ukraine Crisis Temporary Accommodation Team”. În lipsa unei aprobări, absența este considerată echivalentă cu o refuzare a cazării de urgență, ceea ce poate duce la pierderea definitivă a locului oferit.
Cifrele, obținute de RTÉ News printr-o solicitare oficială în baza legislației privind libertatea de informare, arată că prima notificare de tip „evacuare pentru refuz al cazării” a fost emisă abia în luna martie 2024, la aproape cinci luni după ce politica a fost modificată. Scrisoarea trimisă atunci menționa clar: „Prin urmare, Departamentul v-a eliberat de această cazare. Conform politicii actuale, nu vi se va mai oferi un alt loc de cazare.”
Din acel moment, scrisorile de acest tip au devenit o practică lunară: 8 în martie, 11 în aprilie, 9 în mai, 11 în iunie, 12 în iulie, 14 în august, 15 în septembrie, și 6 doar în primele 9 zile ale lunii octombrie – fix la un an de la intrarea în vigoare a noii politici. În total, 86 de persoane au fost astfel evacuate.
Oficialii susțin că politica urmărește să evite ca statul să plătească pentru paturi rămase goale, decât în cazuri excepționale. Totuși, în noiembrie 2023, mai multe organizații care sprijină refugiații ucraineni au atras atenția că aplicarea acestei reguli poate avea efecte dure, în special asupra celor care nu cunosc bine procedurile sau care se confruntă cu dificultăți personale.
Un reprezentant al Departamentului de Integrare a confirmat că evacuarea nu este automată în urma unei absențe neautorizate, dar echipa de gestionare a crizei își rezervă dreptul de a aplica politicile de refuz, ceea ce poate duce la pierderea definitivă a cazării.
Totodată, a fost precizat că, teoretic, este posibil ca o persoană să solicite retroactiv aprobarea unei absențe. Dar în lipsa unei comunicări clare și a unui mecanism ușor accesibil, această opțiune rămâne mai degrabă o excepție.
Emma Lane Spollen, coordonatoarea Forumului Societății Civile Ucrainene, a salutat faptul că aceste informații au fost făcute publice. Ea a subliniat gravitatea unei astfel de decizii: „A lua cuiva cazarea este un act extrem. Vorbim despre oameni vulnerabili, care ajung astfel în situații extrem de precare.”
Lane Spollen a cerut transparență totală în implementarea politicii: „Este esențial să avem o analiză detaliată a motivelor pentru care oamenii au fost evacuați și să știm în ce cazuri deciziile au fost contestate cu succes. Fără această claritate, riscăm să pierdem încrederea într-un sistem care ar trebui să protejeze, nu să penalizeze.”
Într-un climat în care criza umanitară rămâne prezentă, iar presiunile pe sistemele de asistență socială sunt în creștere, deciziile privind cazarea refugiaților nu mai pot fi privite doar din perspectivă birocratică. Este vorba despre vieți, despre stabilitate emoțională și despre încrederea într-o societate care a promis siguranță celor fugiți din calea războiului.
☘️ 81% dintre profesori nu au urmat niciodată cursuri anti-rasism, iar elevii nu-și regăsesc identitatea în clasă
Un studiu recent publicat de Yellow Flag Programme scoate la lumină o realitate inconfortabilă din școlile irlandeze: peste 80% dintre profesori nu au participat niciodată la cursuri de formare în domeniul educației interculturale sau al combaterii rasismului. Într-un context în care diversitatea etnică și culturală este tot mai prezentă în societate, școala pare să rămână în urmă.
Studiul, care a analizat răspunsurile a peste 3.400 de participanți – profesori, părinți și elevi din ciclul primar și postprimar – arată că un sfert dintre elevii de liceu consideră că identitatea lor etnică sau culturală nu se reflectă deloc în lecțiile sau materialele școlare. La nivel primar, 34% dintre elevi spun că își văd cultura și originea etnică celebrate în școală, dar restul nu resimt nicio reprezentare vizibilă.
Lipsa de pregătire a profesorilor – o barieră majoră
„Este esențial ca profesorii să fie sprijiniți prin formare adecvată pentru a putea răspunde situațiilor de rasism și pentru a integra educația interculturală în activitatea lor zilnică”, a subliniat Sian Mooney, coordonator al Yellow Flag Programme. El a cerut sprijin financiar din partea statului pentru a acoperi această nevoie urgentă de formare profesională în rândul cadrelor didactice.
Deși programul Yellow Flag a reușit să sprijine 136 de școli din întreaga țară în promovarea diversității și incluziunii, datele arată că amploarea fenomenului de excludere culturală este încă mare.
Un pas înainte: școli premiate pentru bune practici
În semn de recunoaștere pentru eforturile de a construi comunități școlare mai incluzive și mai conștiente de diversitate, șapte școli vor fi premiate în cadrul unei ceremonii organizate la Dublin. Printre acestea se numără:
- North Monastery Co-educational Secondary School din Cork
- Scoil Mhuire din Navan, Co Meath
- Powerstown Educate Together National School din Dublin
- St Stephen’s De La Salle Boys National School din Waterford
- Presentation Secondary School din Waterford
- Inver College din Carrickmacross, Co Monaghan
- Coláiste Chiaráin din Leixlip, Co Kildare
Ceremonia va fi deschisă de Ombudsmanul pentru Copii, dr. Niall Muldoon, care va evidenția importanța creării unui mediu educațional echitabil pentru toți copiii.
Vocea din clasă: schimbările sunt posibile
Izabela Kozuch, profesoară la Presentation Secondary School din Waterford, a vorbit despre impactul vizibil al implicării în program: „Materialele furnizate de Yellow Flag, alături de participarea la evenimente precum Luna Istoriei Negrilor, Luna Anti-Rasismului sau Săptămâna Culturii, au schimbat profund atmosfera din școală. Elevii se simt încurajați să vorbească deschis despre diversitate, iar asta contează enorm.”
Experiența acestor școli arată că transformarea este posibilă, dar că implicarea trebuie să vină din toate direcțiile: profesori, conducerea școlii, părinți și, nu în ultimul rând, decidenți politici.
Un semnal de alarmă
Faptul că majoritatea profesorilor nu au beneficiat niciodată de instruire în domeniul anti-rasismului este un semnal de alarmă. Într-o Irlandă tot mai multiculturală, școala ar trebui să reflecte această realitate – nu doar în decor, ci și în conținutul predat și în atitudinea față de diversitate.
Yellow Flag Programme trage un semnal clar: dacă vrem ca toți elevii să se simtă văzuți, respectați și incluși, atunci trebuie să investim în cei care le sunt zi de zi modele – profesorii.
☘️ Mafia în spatele gratiilor: Un interlop periculos din Dublin, acuzat că a orchestrat atacuri violente din închisoare
Un bărbat de 29 de ani, considerat unul dintre actorii principali într-un conflict sângeros între bande din vestul Dublinului, este anchetat pentru că ar fi coordonat zeci de atacuri violente din spatele gratiilor. Deși ispășește o pedeapsă în Mountjoy Prison pentru o răpire și tortură comise în 2023, autoritățile suspectează că acesta a continuat să tragă sforile unei rețele criminale active, cu ramificații periculoase în cartiere precum Ronanstown și Clondalkin.
Peste 40 de incidente sunt investigate de garda irlandeză, printre care se numără împușcături, atacuri cu cocktailuri Molotov, bătăi brutale și utilizarea de bombe artizanale. Marți, garda l-a arestat pe interlop chiar în celula sa, în cadrul unei anchete ample, în care a fost reținută și partenera lui, o femeie în jur de 20 de ani, bănuită că îl ajuta să transmită ordine în exterior.
Potrivit surselor din anchetă, bărbatul ar fi folosit telefoane mobile de contrabandă pentru a comunica cu membrii bandei, în timp ce partenera sa ar fi funcționat ca intermediar între el și „asociații” din afara închisorii. Unitatea sa de detenție a fost percheziționată, dar descinderi similare au avut loc și în celula ucigașului condamnat Cailean Crawford și în cea a unui traficant de droguri din Clondalkin, implicat într-o captură de 3 milioane de euro.
Bande rivale, atacuri neîntrerupte și o rețea tot mai complexă
Conflictul din vestul Dublinului a devenit atât de haotic, încât unii investigatori spun că este „un miracol că nu s-a soldat cu mai multe decese”. Interlopul aflat acum în custodie ar avea o datorie semnificativă față de una dintre cele mai mari rețele de trafic de droguri din Irlanda, cunoscută drept „The Family”, ceea ce i-ar fi influențat comportamentul infracțional.
„Deși e închis de câțiva ani, continuă să lanseze amenințări și să ordone atacuri fără ezitare”, a declarat o sursă. „Este un element toxic în sistemul penitenciar, cu legături solide în lumea crimei organizate.”
Acest individ nu este străin de violență: are aproape 80 de condamnări anterioare și a fost, la doar câțiva ani peste adolescență, membru al rețelei conduse de James ‘Nellie’ Walsh, înainte de a-și forma propriul grup infracțional.
Legături cu alte nume grele din lumea interlopă
Ancheta dezvăluie și conexiuni strânse cu alte figuri cunoscute. Suspectul este un apropiat al criminalului recidivist Scott Purdue (27), care a supraviețuit a două tentative de asasinat în cadrul aceluiași conflict inter-gang. În ciuda relației lor, suspectul a refuzat să depună mărturie în procesul legat de tentativa de omor asupra lui Purdue, rănit grav într-un atac cu armă de foc în decembrie 2019.
Procesul s-a încheiat recent cu condamnarea lui Dylan Gilligan (24), nepotul notoriului John Gilligan, unul dintre cei mai cunoscuți mafioți din Irlanda. Deși Dylan a negat implicarea, juriul l-a găsit vinovat pentru posesie de armă cu intenție. Sentința sa urmează să fie pronunțată în luna mai.
Dylan Gilligan a fost și el ținta unei presupuse tentative de omor, după ce a fost lovit de o mașină în Clondalkin – un atac considerat parte a aceluiași conflict interconectat.
Rețea de violență cu tentacule în mai multe orașe
Marți, într-o operațiune comună între Garda și Serviciul Penitenciar, au fost efectuate percheziții în locuințe din Clondalkin, Ballyfermot, Coolock și Tallaght. Rezultatele: droguri, sume mari de bani, telefoane miniaturale și chiar drone – toate descoperite în locații legate de aceleași grupuri criminale.
În paralel, alți doi bărbați au fost trimiși recent în fața instanței după ce au fost prinși cu bombe artizanale și o armă automată. Unul dintre ei a fost deja condamnat la peste șase ani de închisoare.
Un sistem asediat din interior
Ancheta scoate la iveală o realitate sumbră: rețelele criminale continuă să funcționeze nestingherite chiar și din interiorul penitenciarelor. Ordinele sunt transmise discret, cu ajutorul partenerelor, al telefoanelor ilegale sau al altor mijloace ingenioase. Garda pare hotărâtă să pună capăt acestor practici, dar amploarea și complexitatea conflictului ridică întrebări serioase despre cât de pregătit este sistemul pentru a le combate.
Vestul Dublinului rămâne o zonă marcată de tensiuni, iar autoritățile se confruntă cu o rețea criminală sofisticată, profund înrădăcinată, în care rolurile sunt fluide, iar loialitățile – adesea periculoase. Ceea ce este clar însă, este că linia dintre „în spatele gratiilor” și „pe străzile orașului” nu mai este, demult, una solidă.
