☘️ Creșterea partajării parolelor și a utilizării dispozitivelor ilegale determină scăderea plăților pentru serviciile de streaming în Irlanda
Un nou sondaj național arată că sute de mii de persoane din Irlanda au renunțat să mai plătească pentru serviciile de streaming video online, din cauza partajării parolelor, utilizării dispozitivelor ilegale și a sensibilității la prețuri. Studiul, realizat de Censuswide pentru Pure Telecom, dezvăluie că, deși 96% dintre irlandezi folosesc acum servicii de streaming video, doar 78% dintre aceștia plătesc efectiv pentru aceste servicii.
Conform sondajului, această tendință a redus cheltuielile anuale pentru streaming în Irlanda, de la 1,3 miliarde de euro la 1,1 miliarde de euro. Servicii precum Netflix și Disney Plus au implementat recent restricții noi asupra partajării parolelor, încercând să impună condițiile care limitează utilizarea conturilor la o singură gospodărie.
Totuși, sondajul arată că aproximativ 615.000 de adulți din Irlanda beneficiază de partajarea gratuită a parolelor, folosind conturile altora pentru a viziona conținut fără a plăti. Dintre aceștia, două treimi utilizează Netflix și Disney Plus, încălcând regulile de utilizare ale acestor platforme.
Ca urmare, cercetarea indică faptul că un adult irlandez plătește acum, în medie, pentru 1,5 servicii de streaming, în scădere față de 2,4 servicii anul trecut. Studiul realizat de Pure Telecom arată că 37% dintre adulți și-au anulat una sau mai multe abonamente la serviciile de streaming video în ultimele 12 luni.
Dintre cei care au renunțat la abonamente, 45% au motivat decizia prin costurile ridicate, iar 28% au declarat că nu au fost mulțumiți de conținutul disponibil. Aproximativ unul din cinci a renunțat la un serviciu în favoarea altuia, iar același procent a menționat că a anulat abonamentul după ce perioada gratuită sau cu reducere s-a încheiat.
„Ne așteptam ca, prin această cercetare, să descoperim că cheltuielile pentru streaming în Irlanda au crescut din nou,” a declarat Paul Connell, CEO al Pure Telecom. „În schimb, am constatat că, pe măsură ce ne apropiem de 100% din populație care folosește servicii de streaming, oamenii devin mai precauți în privința serviciilor pe care sunt dispuși să le plătească și a numărului acestora.”
În același timp, utilizarea „cutiilor ilegale” (dispozitive care oferă acces gratuit la filme, emisiuni TV și sporturi) a atins cote înalte în Irlanda. Potrivit unui sondaj național realizat de Ireland Thinks pentru Sunday Independent, numărul dispozitivelor de streaming ilegale din locuințele irlandezilor s-a dublat în ultimii cinci ani, ajungând la aproape 400.000.
Aproximativ 22% din gospodăriile irlandeze folosesc acum unul dintre aceste dispozitive, care sunt adesea activate prin gadgeturi legitime, precum Amazon Fire Stick. Conform legislației irlandeze, utilizarea unui astfel de dispozitiv ilegal acasă reprezintă o infracțiune ce poate fi sancționată cu amendă și urmărire penală.
Cu toate acestea, organizațiile de protecție a drepturilor de autor și Gardaí și-au concentrat eforturile pe vânzătorii de dispozitive și fluxuri ilegale, fără a avea planuri de a viza utilizatorii individuali. Această abordare contrastează cu cea din Marea Britanie, unde autoritățile au efectuat vizite la domiciliu pentru a avertiza utilizatorii de „cutii ilegale”.
Săptămâna trecută, un bărbat din Derry a fost condamnat la doi ani de închisoare de către Curtea Coroanei din Omagh pentru furnizarea de abonamente ilegale la servicii de streaming.
☘️ Criză în Sinn Féin: Demisia deputatului Brian Stanley și acuzații grave ajung în atenția autorităților
Partidul Sinn Féin se confruntă cu o nouă criză, după ce liderul Mary Lou McDonald a anunțat că problema care a dus la demisia deputatului Brian Stanley a fost transmisă Gardaí. Deputatul din Laois-Offaly a anunțat brusc demisia sa sâmbătă, acuzând că a fost victima unui „tribunal improvizat” în urma unei plângeri depuse împotriva lui.
Într-o declarație făcută publică ieri, McDonald a explicat că, în urma unui proces disciplinar intern, cazul a fost înaintat autorităților după demisia lui Stanley. Conform liderului Sinn Féin, plângerea a fost depusă la sfârșitul lunii iulie, declanșând procedurile interne ale partidului și formarea unui comitet disciplinar.
După anunțul demisiei lui Stanley, s-a cerut consultanță juridică suplimentară, iar cazul a fost trimis către An Garda Síochána pentru o investigație mai amplă.
Această situație reprezintă o nouă provocare pentru Mary Lou McDonald, care săptămâna aceasta va face declarații în Dáil privind modul în care a gestionat cazul fostului ofițer de presă al partidului, Michael McMonagle, condamnat pentru infracțiuni sexuale împotriva copiilor.
În plus, recent s-a aflat că un alt membru vechi al Sinn Féin a demisionat după ce a trimis mesaje inadecvate unui adolescent, însă această demisie nu are legătură cu plecarea lui Stanley.
Într-un interviu pentru Virgin Media News, McDonald a calificat inițiala plângere împotriva lui Stanley drept „gravă” și a menționat că, pe parcursul investigației, a apărut o „contraplângere”, la fel de serioasă. În ciuda investigațiilor preliminare, Stanley a decis să se retragă din procesul disciplinar și să demisioneze din funcție.
„Nu fac nicio acuzație de natură penală împotriva nimănui,” a subliniat McDonald, „însă, dintr-o precauție extremă, am decis să transferăm acest caz către Gardaí pentru o anchetă completă.”
McDonald a contestat cu tărie afirmația lui Stanley că ar fi fost supus unui „tribunal improvizat”. „Procedurile din Sinn Féin sunt independente și foarte riguroase”, a spus ea.
Demisia lui Stanley a generat critici și din partea altor partide politice. James O’Connor, membru al Fianna Fáil și al Comitetului pentru Conturi Publice (PAC), a ridicat semne de întrebare cu privire la faptul că Sinn Féin l-a menținut pe Stanley în funcția de președinte al PAC, în ciuda gravității plângerilor împotriva sa.
Ministrul Justiției, Helen McEntee, a declarat că demisia lui Stanley reprezintă o nouă dovadă că Sinn Féin „nu este pregătit să guverneze”. McEntee a reamintit un incident din trecut, când Máiría Cahill a cerut ajutorul partidului după ce a fost violată și a fost supusă unui „tribunal improvizat”.
„Avem acum un alt membru care vorbește despre tribunale improvizate,” a spus McEntee. „Este clar că acest partid nu are structurile necesare pentru a guverna.”
☘️ Creștere masivă a arestărilor pentru spălare de bani, în contextul intensificării luptei Gardaí împotriva bandelor de droguri și a fraudatorilor
Arestările pentru spălare de bani în Republica Irlanda au crescut semnificativ de la începutul acestui an, depășind deja nivelurile record atinse în perioada pandemiei, când infracțiunile bazate pe înșelătorii au explodat. Până la sfârșitul anului 2024, numărul total de arestări este de așteptat să atingă un nou record.
Conform datelor obținute de *The Irish Times*, numărul de arestări efectuate în primele nouă luni ale acestui an este egal cu cel din întregul an trecut. Estimările indică faptul că numărul total de arestări pentru spălare de bani va ajunge între 650 și 700 până la finalul anului, o creștere de 10 ori față de 2018.
Surse din Gardaí au explicat că această creștere a arestărilor se datorează schimbării naturii infracțiunilor și concentrării mai intense a autorităților pe identificarea și investigarea spălării de bani. În timp ce anterior principalul obiectiv al anchetelor legate de traficul de droguri era capturarea drogurilor și armelor, acum acestea includ o atenție sporită asupra operațiunilor de spălare de bani.
„Unele dintre aceste grupări au sisteme sofisticate de gestionare a banilor,” a declarat o sursă din Gardaí. „Am descoperit structuri separate de spălare a banilor în cadrul unora dintre bandele mari, care se ocupă exclusiv de spălarea banilor și de scoaterea lor din țară.”
Un alt factor important în această creștere a investigațiilor privind spălarea de bani îl reprezintă explozia înșelătoriilor cibernetice și numărul mare de persoane care permit utilizarea conturilor lor bancare de către bande criminale. Printre acestea se numără și gruparea internațională Black Axe, un sindicat de fraudă și spălare de bani originar din Nigeria, care recrutează „cărăuși” – persoane dispuse să își ofere conturile bancare pentru a primi bani proveniți din fraude internaționale în schimbul promisiunii unor câștiguri financiare.
Orice încercare de a legitima sau „curăța” banii proveniți din activități ilegale, chiar și transferuri simple între conturi bancare sau între jurisdicții pentru a ascunde originea acestora, este considerată spălare de bani.
Până săptămâna trecută, Gardaí realizase 508 arestări pentru spălare de bani, același număr ca în întregul an 2023. Dacă tendința continuă, se așteaptă ca numărul să ajungă între 650 și 700 până la sfârșitul anului, depășind recordul anterior de 516 arestări din 2021, un an marcat de o creștere semnificativă a activităților de înșelătorie în timpul pandemiei.
Pentru a ilustra amploarea fenomenului, în 2017 au fost efectuate doar 53 de arestări pentru spălare de bani, iar numărul a crescut treptat, ajungând la 84 în 2019 și apoi la 295 în 2020. În ultimii trei ani, numărul de arestări a depășit 500 anual, accelerând brusc în 2024.
Gardaí a explicat că această creștere este rezultatul intensificării utilizării secțiunii 11 din *Criminal Justice (Money Laundering and Terrorist Financing) Act 2010*. Această lege permite acuzarea unei persoane pentru spălare de bani chiar și în absența dovezilor unei „infracțiuni generatoare”, atâta timp cât există „convingerea rezonabilă” că banii sau bunurile suspectului provin din surse ilegale și depășesc mijloacele sale financiare legale.
În ultimii ani, Biroul Național de Criminalitate Economică al Gardaí a desfășurat programe de formare și conștientizare pentru membrii forțelor de ordine din întreaga țară, oferind cursuri anuale pentru a-i ajuta să identifice și să investigheze cazuri de spălare de bani.
☘️ Consiliile din Dublin se confruntă cu un deficit de 10 milioane de euro din cauza creșterii costurilor pentru serviciile de adăpostire a persoanelor fără locuință
Cele patru autorități locale din Dublin se confruntă cu un deficit bugetar de peste 10 milioane de euro din cauza creșterii rapide a costurilor pentru furnizarea de servicii pentru persoanele fără adăpost. Directorul executiv al Consiliului Municipal Dublin, Richard Shakespeare, a trimis o solicitare către Departamentul Locuințelor pentru o „intervenție imediată”, având în vedere urgența acestei situații prioritare, înainte de aprobarea bugetului consiliului, programată pentru luna viitoare.
Serviciile pentru persoanele fără adăpost sunt gestionate de cele patru autorități locale din Dublin prin intermediul *Dublin Region Homeless Executive*. Departamentul Locuințelor susține că acoperă „până la 90%” din costurile acestor servicii, însă autoritățile locale trebuie să acopere diferența din propriile bugete. Cu creșteri anuale semnificative ale costurilor pentru aceste servicii, contribuțiile necesare din partea consiliilor au crescut considerabil.
„Costurile de furnizare a serviciilor pentru persoanele fără adăpost continuă să crească din cauza numărului tot mai mare de persoane care se prezintă fără locuință,” se arată într-un document de informare bugetară pentru consilierii municipali.
De mai mulți ani, cele patru autorități locale din Dublin au contribuit anual cu 21,98 milioane de euro pentru serviciile de cazare destinate persoanelor fără adăpost. Totuși, în 2023, cheltuielile au crescut, lăsând un deficit de 3,3 milioane de euro, conform documentului. Consiliul municipal a estimat că, până la sfârșitul acestui an, cheltuielile pentru persoanele fără adăpost vor crește, necesitând o contribuție de 30 de milioane de euro din partea autorităților locale, ceea ce va duce la un deficit de peste 10 milioane de euro.
„Se preconizează că deficitul pentru 2025 va fi și mai mare decât excesul proiectat de 10 milioane de euro pentru 2024.”
Această situație financiară va fi monitorizată constant în 2025, iar există un angajament de a furniza orice finanțare suplimentară necesară, la fel cum s-a întâmplat și în 2024.
Conform cifrelor recente emise de Departamentul Locuințelor, peste 14.486 de persoane trăiesc în prezent în adăposturi temporare, ceea ce reprezintă o creștere de 14% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 10.481 se află în Dublin, oraș care gestionează 72% dintre adulții care se confruntă cu lipsa unui adăpost la nivel național.
Consiliul a subliniat că „problema persoanelor fără adăpost este una națională, gestionată la nivel local”, și a cerut ca povara costurilor suplimentare să fie suportată de Departamentul Locuințelor, pentru a reduce impactul asupra bugetelor autorităților locale din Dublin.
Un purtător de cuvânt al departamentului a confirmat că acoperă până la 90% din cheltuielile „justificate” pentru serviciile de adăpost și a precizat că în *Bugetul 2025* s-au alocat 303 milioane de euro pentru furnizarea acestor servicii, o creștere de 25% față de alocarea de 242 milioane de euro din 2024.
☘️ Centrul de Criză pentru Victimele Violului din Dublin lansează o campanie pentru conștientizare prin panouri publicitare
Campania Signs of Hope (Semne de Speranță), lansată de Dublin Rape Crisis Centre (DRCC), are scopul de a sensibiliza publicul și a încuraja supraviețuitorii violenței sexuale să caute sprijin. Mesaje puternice, scrise de mână de opt persoane care au beneficiat de serviciile centrului, vor fi afișate pe panouri publicitare în Dublin în săptămânile următoare.
Bláthnaid Raleigh, una dintre supraviețuitoarele care participă la campanie, transmite un mesaj de curaj tuturor celor care încă nu au cerut ajutor după ce au suferit violență sexuală: „Ești mai curajos decât ai fi crezut vreodată.” Aceste cuvinte, scrise în propriul său scris de mână, vor apărea pe panourile publicitare în cadrul campaniei.
Bláthnaid, al cărei agresor, Jonathan Moran, a fost condamnat în iulie 2023 pentru violarea ei în Galway în 2019, a declarat că, deși a avut sprijinul familiei și a accesat serviciile oferite de centrul de criză imediat după agresiune, procesul de recuperare a fost „extrem de singuratic.” Totuși, sprijinul primit i-a oferit o forță interioară neașteptată, ajutând-o să treacă prin procesul de vindecare și pe cel legal.
După ce a renunțat la anonimat, Bláthnaid a fost contactată de multe persoane care și-au împărtășit propriile experiențe de abuz sexual. „În timpul și după procesul agresorului meu, am fost impresionată de numărul de oameni care mi-au împărtășit ce li s-a întâmplat. Mulți dintre ei mi-au spus că nu au simțit că pot vorbi cu prietenii sau familia, și asta a rezonat profund cu mine, pentru că și eu am avut perioade în care nu puteam discuta despre ceea ce mi se întâmpla.”
Hannah, o altă participantă la campanie, în vârstă de 28 de ani, a fost victima abuzului sexual în copilărie și a violului conjugal. A cerut sprijinul DRCC abia anul trecut, când nu a mai putut suporta durerea pe care o purta. „Nu am recunoscut pe deplin ce mi s-a întâmplat ca fiind abuz. Nu știam ce înseamnă consimțământul,” a spus ea.
Cu ajutorul consilierilor, Hannah a învățat să recunoască și să numească experiențele prin care a trecut și să se reconecteze cu propriul corp și emoțiile sale. Mesajul ei scris de mână, „Nu ești singur,” are ca scop să încurajeze persoanele care suferă în tăcere să ceară ajutor.
Ambele femei se descriu acum ca fiind „mult mai bine”. Hannah se simte „empowered, mult mai puternică, mai pozitivă și plină de speranță.”
Linia națională de urgență DRCC, disponibilă 24 de ore: 1800 77 88 88.
☘️ Proiect pilot pentru naționalizarea serviciilor de îngrijire a copiilor, estimat la 53 de milioane de euro
Un proiect pilot menit să stabilească costurile unui sistem public de educație și îngrijire a copiilor mici, în care taxele plătite de părinți ar fi limitate la 50 de euro pe săptămână, a fost evaluat de Departamentul pentru Copii, Egalitate, Dizabilități, Integrare și Tineret la 53 de milioane de euro.
Proiectul pilot, dezvoltat ca răspuns la o cerere din partea unui partid politic care își formulează propria politică în domeniul îngrijirii copiilor, va deservi 6.000 de copii dintr-o gamă variată de servicii, care să reflecte diversitatea sectorului actual.
Recent, o alianță formată din 30 de organizații, inclusiv Consiliul Național al Femeilor, a solicitat demararea unui proiect pilot care ar putea reprezenta un pas important către un sistem complet public de îngrijire a copiilor.
Există numeroase opinii cu privire la modul în care un astfel de sistem ar trebui să funcționeze și cât de mult ar trebui guvernul să fie responsabil direct pentru angajarea personalului sau furnizarea serviciilor.
Departamentul a avertizat că preluarea serviciilor de la sectorul privat ar necesita investiții de capital de mare amploare. O variantă mai probabilă pare a fi un sistem cu finanțare și reglementare crescută a furnizorilor existenți, combinată cu furnizarea directă a unor servicii în zone deficitare.
O unitate specială înființată în departament lucrează la o serie de opțiuni care ar putea fi prezentate următorului guvern, cu scopul de a introduce un sistem public complet. Această unitate a fost înființată în ianuarie, în urma unei recomandări făcute de un grup de experți în 2021, care a subliniat necesitatea explorării opțiunilor pentru un sistem finanțat public.
Grupul de experți a recomandat ca, „pe termen mediu, ministrul să mandateze departamentul să analizeze dacă un element de furnizare publică ar trebui introdus alături de furnizarea privată.” Lucrările în această direcție continuă.
Guvernul va cheltui aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru îngrijirea copiilor prin diverse programe de finanțare în 2024, beneficiind aproape 200.000 de familii de subvențiile acordate în cadrul National Childcare Scheme, care sunt plătite direct către serviciile alese de părinți. Acest număr este estimat să crească la 216.000 în 2025.
Trei partide de opoziție – Sinn Féin, Labour și Social Democrats – au propus politici care ar plafona taxele pentru îngrijirea copiilor la 200-250 de euro pe lună, o reducere de 80% față de ceea ce plătesc unii părinți în prezent.
Biroul Bugetar Parlamentar a estimat că propunerile Sinn Féin, care includ și bonele înregistrate la Tusla, ar costa suplimentar 327 de milioane de euro în primul an complet de implementare, deși nivelul de incertitudine al acestor proiecții a fost descris ca fiind „ridicat”, având în vedere complexitatea calculelor.
Departamentul a acumulat date de la serviciile care primesc sprijin prin schema sa de Finanțare de Bază (Core Funding), estimând că salariile celor peste 30.000 de lucrători din sector se ridică la 1,041 miliarde de euro, cu salariile reprezentând 68% din costurile totale.
Costurile totale de operare ale operatorilor privați cu scop lucrativ, care constituie 75% din sector, sunt estimate la 1,28 miliarde de euro. Per ansamblu, 69% din veniturile operatorilor provin acum de la guvern, iar 30% din taxele plătite de părinți.
Reprezentanții părinților, furnizorii și experții academici sugerează că finanțarea sectorului ar trebui să depășească 4 miliarde de euro pentru ca standardele de servicii din Irlanda să fie comparabile cu cele din țările lider în acest domeniu.
☘️ Opt persoane implicate în ancheta conflictului din Drogheda, acuzate de infracțiuni legate de droguri și spălare de bani
Opt persoane, dintre care șapte femei și un bărbat, urmează să fie prezentate astăzi în fața Tribunalului Districtual Drogheda, fiind acuzate de infracțiuni legate de droguri și spălare de bani, în cadrul anchetei desfășurate asupra conflictului violent din Drogheda.
Arestările au fost efectuate în cadrul Operațiunii Stratus, o inițiativă a Gardaí de a destructura grupările de crimă organizată implicate în acest conflict. Persoanele arestate, originare din Drogheda, Meath și Dublin, au vârste cuprinse între 26 și 38 de ani și sunt acuzate de diverse infracțiuni, inclusiv deținerea de droguri pentru vânzare sau distribuție, importul de droguri, facilitarea activităților unei grupări criminale și spălarea de bani.
Conflictul din Drogheda a implicat peste două sute de persoane, în special membri ai două bande rivale, și a condus la o serie de acte de violență, inclusiv atacuri, răpiri, incendieri cu bombe incendiare și patru crime, printre care și uciderea brutală a lui Keane Mulready-Woods, un adolescent de 17 ani.
Keane Mulready-Woods a fost ucis și dezmembrat într-o casă din Drogheda, iar rămășițele sale au fost găsite ulterior în Dublin și Louth.
Operațiunea Stratus, lansată de Gardaí în urmă cu patru ani, a avut ca scop dezmembrarea celor două grupări de crimă organizată, prin distrugerea rețelelor lor de trafic de droguri, arme și bani. De la începerea operațiunii, liderii celor două bande au fost fie uciși, fie încarcerați sau au fugit în străinătate.
Mai multe figuri importante și asociați ai acestor grupări au fost de asemenea condamnați și încarcerați. Printre aceștia se numără Paul Crosby, condamnat la zece ani de închisoare pentru facilitarea crimei adolescentului, Gerard ‘Rocky’ Cruise, condamnat la șapte ani, și Gerard ‘Ged’ McKenna, condamnat pentru curățarea casei în care a fost ucis Keane Mulready-Woods.
Unul dintre liderii bandei, Robbie Lawlor, a fost împușcat mortal în Belfast acum patru ani, iar rivalul său, Cornelius Price, a murit anul trecut într-un spital din Țara Galilor. Doi alți lideri de bande, frați, s-au refugiat în Dubai și Thailanda, dar Gardaí susțin că aceștia continuă să își finanțeze stilul de viață prin traficul de droguri către Irlanda, colaborând cu asociați și membri ai bandei din țară.
