☘️ O româncă a încercat să „fenteze” examenul teoretic: o altă persoană s-a prezentat în locul ei
O mamă a doi copii a obținut în mod fraudulos un permis provizoriu de conducere după ce a încercat să păcălească sistemul, permițând altei persoane să susțină examenul teoretic în locul ei.
Maria Stan, în vârstă de 25 de ani, domiciliată pe Brackenwood Drive, Balbriggan (Co. Dublin), a fost prezentă în fața instanței din Dublin unde a pledat vinovată la acuzația de inducere în eroare a unui angajat al Serviciului Național de Permise Auto (NDLS), pentru a obține un permis de conducere.
Potrivit declarațiilor prezentate în instanță, incidentul a avut loc la biroul NDLS din Omni Shopping Centre, Santry, pe 13 noiembrie 2019. Maria Stan a depus o cerere de permis care conținea o declarație falsă conform căreia ar fi promovat personal examenul teoretic obligatoriu.
Ancheta a arătat ulterior că o altă persoană se prezentase în locul ei la test. Permisul a fost returnat de bunăvoie de către acuzată odată ce frauda a fost descoperită.
Avocatul apărării, Oscar Banahan, a explicat că Maria Stan avea cunoștințe limitate de limba engleză, ceea ce ar fi contribuit la un posibil „deficit de comunicare”, și că aceste circumstanțe au dus la situația „delicată” în care s-a aflat.
Între timp, femeia și-a luat examenul pe cont propriu și a obținut un permis de conducere valid.
Judecătoarea Susan Fay a decis să amâne pronunțarea până pe 9 octombrie, precizând că va aplica Legea privind Probațiunea — o soluție care permite evitarea unui cazier judiciar — dacă Maria Stan va face o donație caritabilă în valoare de 500 de euro.
Astfel, femeia ar putea scăpa fără condamnare penală, cu condiția să contribuie cu suma cerută către o cauză socială, un gest menit să reflecte recunoașterea greșelii și dorința de reparare.
☘️ A apărut la ușa unei locuințe cu un cuțit de pâine: bărbat acuzat că a amenințat, a distrus o cameră video și a urinat într-o secție de Garda
Un bărbat de 34 de ani este acuzat că s-a înarmat cu un cuțit de pâine și s-a prezentat la ușa unei case din Dublin, unde ar fi strigat amenințări și ar fi smuls camera video de la sonerie. După ce a fost arestat, bărbatul ar fi devenit violent și în secția de Garda, unde ar fi scuipat și urinat pe podea, potrivit autorităților.
Thomas Murphy, curier de meserie și locuitor al străzii St Agnes Road din Crumlin, a fost adus în fața Tribunalului Districtual din Dublin, unde judecătoarea Paula Murphy a refuzat eliberarea pe cauțiune și a dispus menținerea sa în arest până la emiterea unei decizii din partea Parchetului (DPP).
Murphy este acuzat de posesie de armă albă cu intenția de a răni, intimida sau imobiliza, incidentul având loc pe strada Somerville Green din Walkinstown. Pe lângă asta, este acuzat de distrugerea unei camere video de tip Ring, precum și de distrugeri asupra mașinii mamei sale, parcată la domiciliul familiei.
În plus, bărbatul este acuzat de comportament violent și distrugere în incinta secției de Garda din Crumlin, unde ar fi scuipat pe vizeta celulei și ar fi urinat pe jos.
Potrivit declarațiilor oferite de Garda Eoin Hayes, pe 17 iulie Murphy ar fi acționat „haotic”, luând un cuțit mare, zimțat, din locuința sa. Ar fi lovit cu piciorul portiera din stânga a mașinii mamei, apoi s-a deplasat către locuința de pe Somerville Green, unde presupusul destinatar al amenințărilor nu era acasă în acel moment – „ceea ce a fost un noroc”, a precizat garda.
În continuare, acuzatul ar fi început să strige amenințări, a smuls camera video de la ușă, iar mai târziu a fost localizat într-un fast-food din apropiere, Victoria Takeaway, unde cuțitul se afla pe tejghea, în apropierea lui. La arestare, ar fi devenit agresiv și în incinta secției de Garda, unde s-a manifestat violent și lipsit de control.
Avocata apărării, Margaret McEvilly, a cerut eliberarea pe cauțiune, susținând că nu există dovezi directe că acuzatul ar fi avut cuțitul în posesie sau că ar fi intenționat să facă rău. Aceasta a subliniat că Murphy beneficiază de prezumția de nevinovăție și este dornic să revină la muncă. În plus, ar fi dispus să se mute la o altă adresă și să nu mai ia contact cu mama sa.
Instanța a decis menținerea lui Thomas Murphy în arest preventiv, în așteptarea concluziilor Parchetului.
☘️ Irlanda, alături de alte 27 de state, cere încetarea imediată a războiului din Gaza, în timp ce forțele israeliene avansează în Deir al-Balah
Irlanda s-a alăturat unui apel internațional puternic pentru încetarea ostilităților în Gaza, exprimând îngrijorare profundă față de suferința civililor palestinieni și intensificarea atacurilor militare israeliene. Într-o declarație comună semnată de miniștri de externe din 28 de țări, printre care se numără și Irlanda, se solicită un armistițiu imediat, ridicarea restricțiilor asupra ajutoarelor umanitare și eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas.
Tánaiste-ul Simon Harris a transmis că „suferința civililor din Gaza a atins noi adâncimi” și că Irlanda este pregătită să adopte noi măsuri pentru a susține pacea în regiune. Documentul semnat subliniază că Israelul trebuie să respecte obligațiile dreptului internațional umanitar, iar modelul actual de distribuție a ajutoarelor este „periculos, instabil și degradant pentru demnitatea umană”.
Declarația condamnă uciderea civililor care încercau să obțină hrană și apă – peste 800 de palestinieni ar fi fost omorâți în astfel de circumstanțe. Totodată, miniștrii au respins ferm orice propunere de mutare forțată a populației palestiniene în „orașe umanitare”, pe care o consideră o încălcare gravă a legislației internaționale.
Între timp, armata israeliană a intrat pentru prima dată în orașul Deir al-Balah, din centrul Fâșiei Gaza – o zonă unde se crede că s-ar afla numeroși ostatici. Familiile acestora și-au exprimat îngrijorarea, cerând explicații autorităților israeliene pentru riscurile generate de aceste acțiuni. Tancurile au pătruns în oraș la doar două ore după ce au fost distribuite ordine de evacuare, iar martorii au raportat distrugerea unor clădiri cu ajutorul buldozerelor și blindatelor.
Organizații internaționale, inclusiv Programul Alimentar Mondial (WFP), acuză forțele israeliene că au tras asupra civililor care se aflau lângă convoaie de ajutoare. Conform martorilor și surselor medicale, atacul a provocat zeci de morți. Ministerul Sănătății din Gaza a descris incidentul ca fiind unul dintre cele mai grave din războiul în curs.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a denunțat atacuri asupra clădirilor în care se aflau angajați și familiile acestora. Se raportează că femei și copii au fost reținuți de forțele israeliene în timpul raidurilor. ONU avertizează că 87,8% din teritoriul Gaza se află acum sub ordine de evacuare sau în zone militare, lăsând 2,1 milioane de persoane strămutate într-un spațiu fragmentat de doar 12%, unde infrastructura și serviciile esențiale sunt aproape inexistente.
Războiul a provocat până acum peste 59.000 de morți și 142.000 de răniți în Gaza. Conflictul rămâne departe de o rezolvare, iar apelurile internaționale pentru pace devin tot mai urgente pe măsură ce criza umanitară se adâncește.
Irlanda își reafirmă sprijinul pentru o soluție diplomatică, cerând un armistițiu real, respectarea drepturilor omului și un viitor sigur pentru ambele părți – israelieni și palestinieni deopotrivă.
☘️ Ministru cere investigație privind profiturile lanțurilor de supermarketuri, în contextul creșterii prețurilor la alimente
Junior-ministrul pentru IMM-uri, Alan Dillon, a cerut Comisiei pentru Concurență și Protecția Consumatorilor (CCPC) să investigheze profitabilitatea lanțurilor de supermarketuri și eventualele bariere care împiedică intrarea de noi jucători – precum Asda (Marea Britanie) sau Carrefour (Franța) – pe piața irlandeză. Demersul are loc într-un moment în care inflația alimentară crește de două ori mai rapid decât inflația generală.
Creștere accentuată a prețurilor
În ultimii patru ani, prețurile alimentelor au crescut cu peste 30%, ceea ce a însemnat un cost adițional de circa 3.000 € pe an pentru multe familii. Un kilogram de unt a devenit cu mai mult de 1 € mai scump doar în ultima lună, iar lactatele, carnea, pâinea și brânzeturile au înregistrat creșteri semnificative.
Ce investighează CCPC?
Alan Dillon a solicitat actualizarea unui raport inițial privind piața de retail alimentar, publicat în iunie 2023. Raportul „State of Competition”, lansat recent, analizează cât de concentrată este piața, nivelul de control exercitat de cei mai mari jucători și posibile piedici în calea apariției unor supermarketuri independente. Investigația va analiza majorările de preț (mark-up), oferind informații despre marjele de profit ale retailerilor și influența asupra prețurilor finale.
Concurența este esențială și pentru prețuri corecte, și pentru că le oferă consumatorilor mai multe opțiuni. Și ministerul, și CCPC vor să identifice dacă există bariere care blochează accesul de noi competitori și să decidă dacă retailerii mari ocupă o poziție prea dominantă.
„Consumatorii irlandezi merită mai multă alegere, mai multă concurență și transparență. Ca ministru, sunt hotărât să fac acest lucru posibil”, a spus Alan Dillon.
CCPC urmează să publice o analiză detaliată a sectorului de retail alimentar în cadrul proiectului „State of Competition”, care va scoate la lumină barierele la intrare și poate va conduce la recomandări legislative sau de reglementare. Impactul asupra prețurilor rămâne obiectivul principal al demersului.
☘️ Raport ESRI: Atitudinile față de imigrație sunt mai negative în zonele defavorizate din Irlanda
Persoanele care trăiesc în comunități socio-economic defavorizate din Irlanda tind să aibă atitudini mai puțin pozitive față de imigrație, potrivit unui nou raport publicat de Institutul de Cercetare Economică și Socială (ESRI).
Raportul analizează perioada 2011–2022, când Irlanda a înregistrat un flux crescut de imigranți. Autorii au constatat că în zonele marcate de sărăcie și lipsuri, populația autohtonă are tendința de a manifesta o percepție mai negativă față de imigranți. Cu toate acestea, studiul nu a identificat o legătură directă între atitudinile anti-imigrație și lipsa de locuințe sau de servicii de sănătate la nivel local.
Totuși, cercetătorii au remarcat o îngrijorare generală privind presiunea asupra serviciilor publice din Irlanda, ceea ce ar putea influența percepțiile.
Disproporționalitatea geografică: Zonele unde imigranții locuiesc în „clustere” sunt mai predispuse la atitudini negative față de imigrație, comparativ cu regiunile unde sunt distribuiți mai uniform. Mediul rural: Persoanele care locuiesc în zone rurale sunt, în medie, mai sceptice față de imigrație. Integrarea socială: Contactul social pozitiv, cum ar fi vecinătatea, implicarea în școli și grupuri comunitare, contribuie la relații mai bune între localnici și imigranți.
Autoarea principală, Frances McGinnity, subliniază că politicile viitoare ar trebui să încurajeze contactul social între imigranți și localnici. „Aceste relații pot contribui semnificativ la coeziunea comunităților și la reducerea tensiunilor,” a spus ea.
Coautorul Keire Murphy a adăugat că factori precum nivelul de sărăcie din comunitate pot influența semnificativ atitudinile față de imigrație, ceea ce arată cât de important este contextul social și economic.
Raportul oferă perspective importante pentru dezvoltarea unor politici care vizează nu doar integrarea imigranților, ci și întărirea coeziunii sociale în comunitățile vulnerabile. Mai multă interacțiune și susținere reciprocă pot reduce percepțiile negative și pot contribui la un climat social mai echilibrat în Irlanda.
☘️ Guvernul Irlandei urmează să prezinte planurile de investiții în infrastructură pentru 2026–2030
Astăzi, guvernul irlandez va prezenta detaliile actualizate ale Planului Național de Dezvoltare, incluzând un pachet de 100 miliarde de euro destinat investițiilor majore în infrastructură pe următorii cinci ani. Totodată, va fi lansată și Declarația Economică de Vară, care va detalia alocările bugetare prevăzute pentru posibile reduceri de taxe în 2026.
?️ Principalele linii de investiții
?Locuințe, energie, apă și transport: cele mai mari sume vor fi direcționate către construirea locuințelor și integrarea conexiunilor de apă și energie.
?Finanțare adițională de circa 30 miliarde euro va proveni din venituri neplanificate, cum ar fi suma obținută din taxa impusă Apple și din vânzarea de acțiuni AIB.
?ESB Networks și Uisce Éireann (compania de apă) vor beneficia de o finanțare serioasă pentru a extinde serviciile.
?Apărare și transport: bugetul de apărare va fi întărit, cu investiții în radar, sonar și echipament de protecție pentru trupele irlandeze. De asemenea, metroul urban din Dublin (Metrolink) va primi finanțare suplimentară.
? Declarația Economică de Vară
Aceasta va clarifica modul în care guvernul intenționează să echilibreze colectarea taxelor și cheltuielile publice. Este așteptată includerea facilităților fiscale, cum ar fi reducerea TVA-ului în sectorul turismului și ospitalității — o promisiune din programul de guvernare.
Ministrul Finanțelor, Paschal Donohoe, a fost precaut în abordarea bugetară, având în vedere riscurile externe, cum ar fi potențiale tarifări din partea SUA. El a declarat că:
„Economia noastră, fiind mică și deschisă, este vulnerabilă la șocuri externe. De aceea este esențial să avem resurse suficiente pentru a menține investițiile în infrastructură, chiar și în perioade economice dificile.”
?️ Priorități bugetare
Guvernul estimează creșterea cheltuielilor capital și de funcționare în sectoare esențiale precum sănătatea, educația și protecția socială. Mai mult, vor continua investițiile în Fondul pentru Infrastructură, Climă și Natură și în initiativa „Future Ireland Fund”.
Irlanda își consolidează strategia de investiții în infrastructură și servicii publice pentru perioada 2026–2030, cu un buget record de 100 miliarde de euro. Planul vizează, de asemenea, echilibrarea sustenabilă a afluxului de capital și a gestionării riscurilor externe, alături de promisiunea unor măsuri fiscale ce să susțină redresarea economică și bunăstarea tradițională.
