Știri Irlanda 24 decembrie Informatia IRL
Știri Irlanda 24 decembrie Informatia IRL

☘️ Mii de familii în adăposturi de urgență de peste doi ani

Sute de familii din Dublin trăiesc în adăposturi de urgență de mai bine de doi ani, conform datelor furnizate de Dublin Regional Homeless Executive (DRHE). În octombrie, numărul persoanelor fără adăpost a atins niveluri record, cu un total de 14.966 de persoane utilizând serviciile de cazare de urgență, dintre care 4.645 de copii din 2.161 de familii.

Din cei 10.321 de adulți aflați în această situație, 7.388 erau în Dublin, ceea ce confirmă gravitatea crizei din capitală.

„Este imposibil să negăm cât de gravă este situația, în special în Dublin, unde se concentrează 70% din cazurile de lipsă de adăpost la nivel național,” a declarat Mary Hayes, director al DRHE.

Conform statisticilor DRHE, la sfârșitul lunii octombrie, 376 de familii locuiau în adăposturi de urgență de peste doi ani, ceea ce reprezintă un sfert din cele 1.512 familii aflate în astfel de situații în Dublin. De asemenea, 3.448 de copii trăiau în adăposturi de urgență, cu 388 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut.

Deși majoritatea familiilor (56%) rămân în adăposturi mai puțin de un an, numărul celor care intră în sistemul de urgență continuă să depășească pe cel al celor care ies. În medie, 81 de familii noi solicită cazare de urgență în fiecare lună, în timp ce doar 58 de familii reușesc să obțină o locuință permanentă.

Pentru a răspunde crizei, guvernul a introdus în 2017 conceptul de „family hubs”, centre destinate să ofere stabilitate temporară familiilor fără adăpost. Cu toate acestea, 37 de astfel de hub-uri sunt încă operaționale, multe familii rămânând acolo mult mai mult decât se intenționa inițial.

Mary Hayes a explicat că, de la preluarea funcției de director, a prioritizat trecerea de la utilizarea hotelurilor comerciale la spații de cazare de urgență private, stabile și contractate, cu standarde stricte.

„În trecut, ne bazam pe cazare comercială nesigură, noapte de noapte. Acum avem standarde, inspecții independente și contracte clare pentru spațiile de cazare private,” a subliniat aceasta.

În ciuda acestor eforturi, costurile rămân uriașe. În 2023, DRHE a cheltuit 226,2 milioane de euro pentru cazarea de urgență, o soluție pe care Hayes o consideră „cea mai proastă utilizare posibilă a fondurilor.”

Principala cauză a lipsei de adăpost în Dublin o reprezintă notificările de evacuare, în special cele cauzate de vânzarea locuințelor de către proprietari. „Criza nu mai este despre circumstanțe personale, ci despre lipsa de ofertă pe piața imobiliară,” a explicat Hayes.

Aceasta a cerut guvernului să continue inițiativele de tip „Housing First”, care au demonstrat succes în reintegrarea persoanelor fără adăpost cronice, oferindu-le sprijinul necesar pentru a rămâne în locuințe permanente.

În pragul sărbătorilor, organizațiile non-guvernamentale fac eforturi suplimentare pentru a aduce bucurie familiilor aflate în adăposturi.

„ONG-urile sunt excepționale în a crea o atmosferă prietenoasă pentru copii, chiar și în aceste circumstanțe dificile,” a declarat Hayes.

De asemenea, familiile care doresc să petreacă Crăciunul alături de rudele lor beneficiază de sprijin logistic din partea DRHE pentru a face acest lucru posibil.

În timp ce autoritățile și comunitatea încearcă să aducă o rază de speranță, criza locuințelor rămâne o problemă presantă, cu un impact profund asupra familiilor și copiilor afectați.

☘️ Arhiepiscopul Dublinului avertizează asupra pericolelor pentru democrație și criza vocațiilor preoțești

Arhiepiscopul Dublinului, Dermot Farrell, a avertizat că fără o democrație vibrantă, „forțele întunecate” pot exploata nemulțumirile și pot transforma dezbaterile dintre oponenți într-o „luptă împotriva inamicilor”. Declarațiile au fost făcute în contextul pregătirilor pentru liturghiile de Crăciun, una dintre cele mai aglomerate perioade din an pentru biserici și parohii.

Într-un interviu pentru Irish Independent, Dr. Farrell a subliniat necesitatea unui sistem de guvernare capabil să servească binele comun, să răspundă nevoilor populației și să asigure demnitatea fiecărei persoane. El a adăugat că o democrație sănătoasă presupune cetățeni dispuși să accepte verdictul alegătorilor și să conviețuiască în ciuda diferențelor politice.

Comentând despre participarea redusă la alegeri, Arhiepiscopul a avertizat asupra pericolelor alienării și deziluziei față de procesul democratic. „Nimeni nu poate rămâne indiferent față de nivelurile scăzute de participare. Este esențial să fim atenți la semnalele de nemulțumire și dezamăgire față de democrație,” a declarat el.

Dr. Farrell a evitat să comenteze pe marginea aproape-alegerii lui Gerry ‘The Monk’ Hutch, dar a recunoscut că rezultatele alegerilor oferă „motive serioase de reflecție”.

Arhiepiscopul a identificat lipsa de adăpost ca fiind „cel mai evident și tulburător aspect” al crizei locuințelor din Dublin. El a subliniat că soluția necesită o creștere a stocului de locuințe de toate tipurile și o reacție coordonată din partea autorităților publice.

În acest sens, Dublin Diocese contribuie prin inițiative directe, cum ar fi un hub de cazare familială administrat de organizația Crosscare, folosind fostele spații ale Institutului Mater Dei.

„De-a lungul anilor, parohiile și comunitățile religioase au pus la dispoziție terenuri neutilizate pentru dezvoltarea de locuințe,” a spus el. „Ne așteptăm ca pe măsură ce parohiile evaluează nevoile lor pentru misiune, să identifice oportunități suplimentare pentru sprijinirea crizei locuințelor.”

Cu o scădere estimată de 70% a numărului de preoți până în 2044, Dr. Farrell a recunoscut că această tendință reprezintă o „provocare pastorală semnificativă”. Începând cu 2020, doar doi preoți au fost hirotoniți în cea mai mare dioceză a Irlandei.

El a atribuit dificultățile de a urma o vocație preoțească atât contextului istoric, cât și influențelor culturii populare actuale. Totuși, a subliniat aprecierea profundă a comunității pentru preoții activi și a îndemnat Biserica să devină „mai intenționată” în sprijinirea vocațiilor.

„Rugăciunea pentru vocații trebuie să continue, dar trebuie să promovăm și un cadru de co-responsabilitate în slujirea creștină, implicând toți cei botezați,” a explicat el.

Arhiepiscopul a fost încurajat de numărul mare de laici care au preluat roluri administrative și pastorale în parohii, precum și de creșterea numărului de diaconi permanenți. „Aceste evoluții nu diminuează în niciun fel importanța unică a preoției,” a precizat el.

Dr. Farrell a concluzionat că, deși schimbările sunt rapide și provocările semnificative, există „multe motive de speranță”. Cu sprijinul comunității și al inițiativelor locale, Arhiepiscopul crede că Biserica din Dublin poate continua să-și dezvolte misiunea și să răspundă nevoilor pastorale ale vremurilor moderne.

☘️ Mii de angajați din spitale se confruntă cu agresiuni: un fenomen alarmant în sistemul de sănătate din Irlanda

Aproximativ 100 de agresiuni asupra angajaților din spitale sunt raportate lunar în sistemul de sănătate din Irlanda (HSE), însă sindicatele susțin că situația reală este mult mai gravă.

Conform sistemului intern de management al incidentelor (NIMS) al HSE, până la mijlocul lunii decembrie au fost raportate 1.210 agresiuni de diverse severități, dintre care două au fost clasificate drept „majore”. Acestea includ răni grave sau incapacitate de lungă durată, precum pierderea unui membru, necesitând tratament medical sau consiliere.

Totuși, sindicatele care reprezintă medicii și asistentele atrag atenția că aceste cifre sunt subestimate. Phil Ní Sheaghda, reprezentanta Organizației Irlandeze a Asistentelor și Moașelor (INMO), a declarat că statisticile HSE nu includ incidentele din unitățile aflate sub regimul Secțiunii 38 și că datele obținute prin cereri de acces la informații arată o realitate mult mai dură.

„Peste 2.345 de asistente și moașe au fost agresate verbal, fizic sau sexual doar în primele opt luni ale anului. Practic, cel puțin 11 angajate din aceste categorii sunt agresate în fiecare zi,” a explicat Ní Sheaghda.

Condițiile de muncă, cum ar fi secțiile supraaglomerate și subfinanțate, creează o atmosferă tensionată, sporind riscul de agresiuni. Ní Sheaghda a subliniat că asistentele și moașele, care interacționează cel mai des cu pacienții, sunt adesea ținta frustrărilor legate de timpii lungi de așteptare și condițiile precare.

„Spitalele nu sunt doar locuri de tratament, ci și locuri de muncă. Este esențial să știm ce măsuri sunt implementate pentru protejarea personalului, în special într-un sector dominat de femei. Angajatorii au responsabilitatea de a asigura un mediu sigur de lucru, însă cu supraaglomerarea persistentă și blocajele în recrutare, acest lucru devine imposibil,” a adăugat aceasta.

Dr. Mick Molloy, din Consiliul Consultanților al Organizației Medicale Irlandeze, a indicat mai mulți factori care contribuie la agresiuni, inclusiv starea mentală a pacienților. „Multe incidente nu sunt intenționate, însă, din perspectiva personalului, este frustrant că puține cazuri duc la condamnări,” a explicat el.

De asemenea, lipsa raportării este o problemă. „Unii nu completează documentele necesare pentru că nu cred că vor avea un rezultat. În unele spitale, nu primești feedback despre ce a însemnat completarea acelui formular. Este o problemă legată de resurse și de urmărirea cazurilor. Condamnările sunt extrem de rare.”

Un purtător de cuvânt al HSE a declarat că siguranța angajaților și pacienților este o prioritate. „HSE este dedicat creării unui mediu sigur atât pentru angajați, cât și pentru pacienți. Organizația continuă să încurajeze raportarea incidentelor, acest lucru fiind prevăzut în politicile sale privind siguranța și gestionarea agresiunilor.”

Statisticile HSE arată că 81,74% dintre incidentele raportate sunt considerate neglijabile, 13,80% minore, 4,30% moderate, iar 0,16% majore. Nu au fost raportate incidente extreme, care ar include decesul sau dizabilitățile permanente.

☘️ Rețelele de trafic de droguri din Irlanda trimit cocaină în Australia pentru profituri uriașe

Cocaina este trimisă din Irlanda în Australia în pachete mici, rețelele de crimă organizată profitând de prețurile ridicate de pe piața australiană, potrivit unui oficial de top din domeniul vamal.

Michael Gilligan, șeful vămilor de pe Aeroportul din Dublin, a declarat că echipele multi-instituționale consideră că traficul de droguri este direcționat strategic pentru a exploata această piață profitabilă.

„Rețelele de crimă organizată implicate în comerțul cu droguri de aici au contacte și informații detaliate despre piețele internaționale, inclusiv despre ce tip de droguri sunt cerute în fiecare regiune,” a explicat Gilligan.

Potrivit autorităților, drogurile ajung în Australia „prin orice mijloace disponibile”, având la bază o coordonare internațională intensă între vameșii irlandezi și agențiile europene pentru a opri traficul care începe din America de Sud și ajunge în Europa sau alte piețe globale.

Gilligan a atras atenția asupra unei tendințe observate recent în America de Sud, unde prețurile cocainei și ale cannabisului sunt similare per gram sau kilogram. „Există o relație de tip barter între Europa și America de Sud: pentru fiecare kilogram de cocaină trimis, plata este făcută sub formă de cannabis,” a explicat oficialul.

Statistici alarmante privind capturile de droguri în Irlanda

Datele recente de la Revenue arată că, până la 30 noiembrie anul acesta, au avut loc 9.541 de capturi de droguri în Irlanda, cu o valoare totală estimată la 203,6 milioane de euro, reprezentând 53.192 de kilograme de substanțe interzise.

În luna septembrie, doar pe Aeroportul din Dublin, autoritățile au confiscat droguri în valoare de 40 de milioane de euro, cannabisul fiind principalul drog de contrabandă.

Autoritățile irlandeze colaborează strâns cu Gardaí și Centrul de Analiză și Operațiuni Maritime pentru Narcotice (MAOC (N)) din Portugalia, ca parte a unui efort european de a opri importul de cocaină din America de Sud.

„Există o rută bine stabilită: drogurile sunt transportate din America de Sud spre Africa de Vest și apoi ajung în Irlanda și restul Europei,” a spus Gilligan. „Toate țările implicate își concentrează eforturile pe colectarea de informații care sunt apoi utilizate într-o strategie internațională.”

☘️ Autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc din Irlanda colaborează cu băncile pentru măsuri de protecție a consumatorilor

Autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc din Irlanda lucrează cu principalele bănci din țară pentru a introduce o opțiune voluntară de blocare a utilizării cardurilor de credit și debit pentru activități de jocuri de noroc. Aceasta reprezintă o măsură esențială pentru protecția consumatorilor, conform Anne-Marie Caulfield, director executiv desemnat al Autorității de Reglementare a Jocurilor de Noroc (GRA).

„Cercetările realizate de ESRI arată că persoanele care se confruntă cu probleme legate de jocurile de noroc cheltuiesc, în medie, 1.000 de euro pe lună,” a declarat Caulfield.

Bănci precum AIB și EBS au implementat deja opțiuni de blocare voluntară pentru tranzacțiile legate de jocurile de noroc, în timp ce Revolut oferă clienților posibilitatea de a bloca activitățile de acest tip direct din contul lor. Autoritatea lucrează, de asemenea, cu Federația Bancară și de Plăți din Irlanda pentru a extinde această funcție la toate băncile importante.

După adoptarea legislației necesare de către Oireachtas înainte de dizolvarea Dáil pentru alegerile generale din noiembrie, autoritatea a început să recruteze personal pentru poziții de conducere. Legislația, promovată de Ministrul de Stat pentru Justiție, James Browne, include măsuri precum:

  • Restricții asupra publicității jocurilor de noroc;
  • Un registru național de excludere;
  • Crearea unui fond social pentru combaterea problemelor legate de jocurile de noroc.

Companiile de jocuri de noroc care încalcă legea riscă amenzi de până la 20 de milioane de euro sau 10% din cifra lor de afaceri.

Un alt domeniu de progres este educația, unde tematica jocurilor de noroc a fost introdusă în programa SPHE pentru ciclurile gimnazial și liceal. De asemenea, autoritatea colaborează cu serviciile de adicții ale HSE pentru a dezvolta campanii comune care să educe părinții despre riscurile jocurilor de noroc pentru copii.

Un proiect pilot este în derulare împreună cu HSE pentru a oferi tratamente specifice problemelor de jocuri de noroc. Autoritatea a avut deja întâlniri cu peste 200 de părți interesate și planifică să integreze perspectivele celor afectați direct de aceste probleme.

Cercetările ESRI arată că expunerea la jocuri de noroc înainte de vârsta de 18 ani dublează probabilitatea apariției problemelor de jocuri de noroc la maturitate. De asemenea, un copil al cărui părinte practică jocuri de noroc are un risc mai mare de a dezvolta acest comportament.

„Aceste date subliniază importanța măsurilor de reglementare pentru a minimiza riscurile legate de jocurile de noroc în rândul copiilor, fie prin reducerea expunerii directe, fie prin protejarea adulților de problemele asociate,” se precizează în raportul autorității.

Se lucrează la crearea unui registru național de excludere a persoanelor din activitățile de jocuri de noroc. Orice operator licențiat care permite unei persoane înscrise în acest registru să participe la jocuri de noroc riscă amenzi substanțiale și până la cinci ani de închisoare. Autoritatea este în proces de achiziționare a serviciilor IT necesare pentru implementarea acestui sistem.

☘️ Bărbat arestat în urma accidentului mortal în Co Limerick

Un bărbat în vârstă de 40 de ani a fost arestat de gardaí în legătură cu o anchetă privind un accident mortal de tip „hit-and-run” care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute în County Limerick.

Marguerita Sheridan, în vârstă de 21 de ani, a fost lovită de o dubă sâmbătă, puțin după prânz, în zona Bank Place din Rathkeale. Șoferul vehiculului a părăsit locul accidentului fără a oferi ajutor sau a alerta serviciile de urgență.

Tânăra a fost transportată de urgență la Spitalul Universitar Limerick, unde, din păcate, a decedat ulterior.

Suspectul reținut se află în custodia poliției la o secție de gardaí din Co Limerick. În plus, o dubă suspectată că ar fi fost implicată în incident a fost recuperată de autorități și va fi supusă unei examinări tehnice detaliate.

Gardaí au lansat un apel public pentru identificarea martorilor care ar putea oferi informații relevante despre incident. Persoanele care au fost în zona Rathkeale între orele 11:30 și 13:00 sâmbătă, în special cele care dețin imagini de pe camere video, sunt rugate să contacteze secția de poliție Rathkeale la numărul 069-63222, linia confidențială Garda la 1800-666111 sau orice altă secție de poliție.

Un examen post-mortem asupra corpului tinerei Marguerita Sheridan a fost realizat ieri de medicul legist al statului. Gardaí au precizat că rezultatele nu vor fi făcute publice momentan, din motive legate de desfășurarea anchetei.

Niall Collins, deputat Fianna Fáil, a vorbit despre impactul tragic pe care acest incident l-a avut asupra comunității din Rathkeale, într-o intervenție la RTÉ’s News at One.

„Ar fi o subestimare să spun că întreaga comunitate este profund îndurerată de ceea ce i s-a întâmplat Margueritei, mai ales în această perioadă a anului”, a declarat el.

Collins a adăugat că Marguerita și familia sa erau bine cunoscuți în Rathkeale, locuind în oraș de generații întregi. „Din păcate, Rathkeale ajunge din nou în centrul atenției pentru toate motivele greșite”, a spus acesta.

Deputatul și-a exprimat îngrijorarea că incidentul ar putea escalada tensiunile din zonă. „Fac apel la calm din partea tuturor. Nu există nicio îndoială că tensiunile au crescut după acest eveniment cumplit de sâmbătă”, a avertizat el.

Comunitatea din Rathkeale continuă să-și exprime solidaritatea cu familia îndoliată, în timp ce autoritățile își intensifică eforturile pentru a aduce justiția în acest caz tragic.