Top 5

Related Posts

Știri Irlanda ☘️ 30 martie 2025

☘️ Irlanda la răscruce: Războiul comercial global se apropie, iar viitorul economic e pus sub semnul întrebării

Cu doar câteva zile înaintea unei posibile escaladări majore a tensiunilor comerciale la nivel mondial, Taoiseach-ul Micheál Martin trage un semnal de alarmă: Irlanda intră pe un teren necunoscut, care ar putea schimba radical modelul economic actual. Totul depinde de anunțul președintelui american Donald Trump, programat pentru 2 aprilie, când este de așteptat să impună noi tarife asupra bunurilor europene.

„Trebuie să rămânem calmi și fermi. Se iau decizii extrem de importante acum,” a transmis Martin într-un mesaj adresat populației, la doar 72 de ore înainte de ceea ce unii numesc începutul unui nou război comercial global.

Guvernul irlandez, spune el, lucrează neîntrerupt pentru a pregăti un răspuns coerent și eficient, în speranța că Irlanda va putea traversa această perioadă dificilă fără a-și periclita echilibrul economic. Din păcate, incertitudinea a devenit „noul normal”, iar acest val de tensiuni internaționale amenință atât locurile de muncă, cât și stabilitatea bugetară a țării.

Întrebat dacă impactul ar putea fi mai grav decât criza financiară din 2008, Martin a fost prudent, dar sincer: „Fiecare epocă e diferită, dar dacă nu controlăm situația, da, există potențialul unei schimbări fundamentale. Nu e același tip de prăpastie ca în 2008, când băncile s-au prăbușit brusc. Acum s-ar putea întinde pe un an, doi, poate chiar trei.”

Totul atârnă de firul subțire al negocierilor. Deocamdată, piețele americane au reacționat negativ — vineri, bursele au suferit scăderi importante, din cauza îngrijorărilor privind stagflația (o combinație toxică de stagnare economică și inflație ridicată). Deși impactul direct asupra Europei rămâne incert, Martin spune că guvernul va urmări cu atenție evoluțiile.

Dar cel mai vulnerabil sector rămâne industria farmaceutică, în care SUA au investit peste 3 miliarde de euro în Irlanda. „Avem un capital uman uriaș implicat aici. Companiile americane nu își permit să piardă această bază. Dacă Trump insistă pe această cale, riscă să-și lovească propriile firme și să crească prețul medicamentelor,” a explicat Martin.

Donald Trump promovează data de 2 aprilie ca „Ziua Eliberării” a economiei americane, un moment simbolic în care speră să repoziționeze SUA în fruntea comerțului global. Dar liderii europeni, inclusiv Tánaiste-ul Simon Harris, se pregătesc pentru un conflict diplomatic major și o posibilă spirală de măsuri de retaliere.

Guvernul irlandez speră ca după anunțul de miercuri să existe un interval pentru negocieri, înainte ca UE să răspundă cu propriile tarife. „Aceasta este o situație care evoluează rapid. Turbulențele sunt iminente și nu știm ce ne rezervă viitorul,” a declarat o sursă guvernamentală.

Fostul Taoiseach Enda Kenny a intervenit și el în discuție, catalogând perioada actuală drept „imprevizibilă și periculoasă.” El a subliniat că Irlanda nu își poate permite să fie complacentă, în special în fața riscurilor care vizează tehnologia și farmaceutica.

CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary, nu și-a ascuns disprețul față de strategia lui Trump, pe care o consideră haotică și sortită eșecului. „Trump e imprevizibil – tarifele apar, dispar. Nu există o strategie clară. Și, în final, consumatorii sunt cei care plătesc prețul.”

„Primele victime vor fi clienții Walmart din America de Nord. Tarifele sunt un joc cu sumă zero. Dacă ar fi funcționat, nu ar fi fost abandonate în anii ’40 și ’50. Lumea a devenit mai prosperă tocmai datorită comerțului liber,” a adăugat el.

Micheál Martin a subliniat că obiectivul imediat este protejarea locurilor de muncă, în special în sectoarele strategice precum tehnologia și farmaceutica. Din 2020, primele zece companii din Irlanda — multe fiind multinaționale din tech — au contribuit cu peste jumătate din taxele pe profit colectate de stat.

„Avem mii de angajați în industria farmaceutică și mulți alții depind de efectele economice secundare. Veniturile aduse statului sunt considerabile, iar joburile sunt esențiale,” a spus Martin.

În același timp, guvernul vrea să accelereze investițiile în infrastructură — apă, energie, drumuri, transport public — pentru a asigura o fundație solidă în fața eventualelor șocuri externe. Totodată, va trebui adoptată o abordare atentă și chibzuită în ceea ce privește bugetul.

Martin a mai sugerat că Irlanda ar putea sprijini inițiative europene pentru canalizarea economiilor private în investiții pe continent. „Ar spori competitivitatea Europei. Sunt trilioane în economii care ajung în afara UE. E momentul să le păstrăm aici.”

În acest context, Guvernul intenționează să ratifice în sfârșit acordul comercial dintre UE și Canada — CETA — aflat în aplicare provizorie de ani de zile, dar blocat în Dáil. „E ridicol că nu l-am ratificat până acum. Acordurile comerciale cu țări similare sunt vitale și trebuie accelerate,” a afirmat premierul.

Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru comerț și originar din Co Clare, a transmis un mesaj clar: „Ne vom adresa laturii de negociator a lui Trump. Vom încerca să-i oferim acorduri win-win, dar dacă nu vrea să coopereze, avem pârghiile necesare pentru a riposta dur.”

UE se pregătește pentru un anunț în stil reality-show din partea lui Trump, fidel stilului său de comunicare, dar planurile europene vizează un răspuns echilibrat, care să provoace daune minime în interiorul Uniunii și impact maxim în SUA.

☘️ Scandal în inima Dublinului: Firmă de pază sancționată cu peste 60.000 € pentru „obiceiul constant” de a nu-și plăti angajații

O firmă de securitate care oferea servicii unor lanțuri de retail renumite din Dublin, precum Supervalu, Centra și Spar, a fost amendată cu peste 60.000 de euro după ce s-a dovedit că a avut o practică „persistentă” de neplată a salariilor către angajați. Verdictul a fost emis de Comisia pentru Relații de Muncă (Workplace Relations Commission – WRC), care a concluzionat că firma submina grav sistemul național de salarizare obligatorie din sectorul de securitate.

Compania în cauză, BGS Security Ltd, care operează sub numele comercial BGSS, a fost acuzată că și-a asigurat o poziție privilegiată pe piața din Dublin prin metode ilegale, în special prin refuzul de a-și plăti angajații, obținând astfel un avantaj semnificativ în fața concurenței care respectă legea.

Umarjon Muradov, fost angajat al BGSS și membru al Independent Workers’ Union (IWU), este cel de-al nouălea angajat care a obținut o decizie favorabilă împotriva firmei începând cu septembrie 2024. Însă el este primul care a invocat oficial neconformarea companiei cu Ordinul de Reglementare a Ocupării (ERO) – actul care stabilește condițiile minime obligatorii în acest sector.

Muradov a relatat în fața comisiei că a lucrat în mai multe locații Centra și Spar din centrul Dublinului, dar și într-un supermarket Supervalu dintr-o zonă rezidențială, unde a fost nevoit să lucreze ore lungi, singur, în fața unor situații dificile: comportamente agresive din partea unor persoane și chiar amenințări sau atacuri fizice.

Deși salariul minim pentru agenții de securitate a fost majorat în iulie 2024, printr-un ordin ministerial, de la 12,90 € la 14,50 € pe oră (peste salariul minim național), BGSS nu doar că nu a aplicat această majorare, dar nici măcar nu a plătit salarii apropiate de acest nivel. Muradov a primit doar 500 € pentru lunile iunie, iulie și august, deși lucrase ore în exces în fiecare dintre ele. De asemenea, nu a primit compensații pentru ore antisociale, concediu sau sărbători legale.

„Nu înțelegeam de ce o firmă care încalcă flagrant legea pare să nu se teamă deloc de autorități,” a declarat Muradov. „Am fost abordat pe stradă de oameni care mi-au spus că firma nu își plătește angajații. Nu i-am crezut – eram în Europa, unde legea trebuie respectată,” a adăugat el.

Reprezentantul sindical David Cotter a descris comportamentul firmei drept un tipar clar de exploatare: plata salariului în prima lună, apoi întârzieri sistematice și plăți parțiale, menite să forțeze angajații să renunțe. Practic, susține el, angajații ajungeau să lucreze gratuit, în timp ce BGSS încasa, probabil, sumele integrale de la clienți pentru serviciile respective.

Adjudecătorul David James Murphy a considerat că există suficiente dovezi pentru a confirma acuzațiile lui Muradov și ale sindicatului său. În plus față de cei 3.712 € pentru salariile restante, a acordat o compensație de 1.200 € pentru încălcarea Legii privind Termenii de Angajare. În total, a considerat că suma justă ar fi echivalentul a doi ani de salariu, adică 62.568 €, dar a redus acest total cu suma deja acordată și a stabilit ca firma să îi plătească lui Muradov încă 58.855 €.

Astfel, totalul compensației pentru Muradov ajunge la 63.767,84 € – o sumă care ridică totalul datoriilor judiciare ale BGSS din septembrie 2024 până în prezent la peste 90.000 €.

Sectorul de securitate este cunoscut ca fiind extrem de competitiv, iar costurile cu forța de muncă reprezintă cea mai mare povară pentru firme. Acest lucru, spun sindicatele, îi determină pe unii operatori să își asume riscuri legale și morale, exploatând angajații și ignorând reglementările.

Cazul BGSS ridică întrebări importante despre eficiența mecanismelor de control și aplicare a legii în Irlanda. Cum de a fost posibil ca o firmă care „nu plătește sistematic salarii” să funcționeze ani întregi cu contracte comerciale mari, în văzul autorităților?

Decizia din acest caz este un semnal clar că toleranța față de astfel de practici începe să scadă. Rămâne de văzut dacă va urma și o reacție coordonată la nivel legislativ și instituțional, care să protejeze mai eficient angajații și să prevină apariția unor astfel de situații în viitor.

☘️ Dublinul își întărește vigilența: patrule pietonale vizibile ale Gardaí, în zonele-cheie ale centrului orașului

După un an marcat de proteste, violențe stradale și o creștere alarmantă a infracționalității, Garda Síochána răspunde printr-o măsură fermă: lansarea unor patrule pietonale cu vizibilitate crescută, concentrate în punctele cele mai sensibile ale centrului Dublinului. Inițiativa este coordonată de Paul Cleary, adjunctul comisarului Garda responsabil pentru Regiunea Metropolitană Dublin — cea mai intens solicitată zonă pentru forțele de ordine din întreaga țară.

Această acțiune vine într-un moment critic pentru capitală, unde tensiunile sociale, criminalitatea organizată, traficul de droguri și furturile din magazine au devenit provocări majore pentru siguranța publică.

Noile patrule vor fi prezente în zone selectate pe baza datelor privind infracționalitatea colectate de Garda, dar și a feedback-ului primit de la comunități și afaceri locale. Aceste zone includ locuri afectate de proteste și revolte, cum ar fi Store Street și Pearse Street – două puncte fierbinți în timpul revoltelor din noiembrie 2023, dar și zone precum Coolock, marcate de episoade de violență în vara trecută.

„Prezența vizibilă a patrulelor Garda în centrul Dublinului va spori siguranța și va transmite un mesaj clar: orașul este un spațiu sigur, pentru locuit, vizitat, socializat și desfășurat activități comerciale,” a declarat un purtător de cuvânt al Gardaí.

Patrulele vor viza în mod special:

  • Tulburările de ordine publică
  • Comportamentul antisocial
  • Cerșetoria agresivă
  • Traficul de droguri la vedere
  • Furturile repetate din magazine

Ofițerii vor adopta o politică pro-arest față de infractorii recidiviști și vor formula obiecții ferme la eliberarea pe cauțiune, acolo unde este cazul.

În paralel cu intensificarea patrulelor, Garda beneficiază și de o infuzie de personal. 66 de noi recruți au fost detașați la secțiile Store Street și Pearse Street, oferind un sprijin concret pe teren. Aceștia vor contribui la consolidarea siguranței în zonele cele mai afectate de protestele violente din 2023.

Investițiile în securitate nu se opresc aici. După revoltele de anul trecut, Ministerul Justiției a alocat aproape 9 milioane de euro pentru echipamente de ordine publică, printre care:

  • Două vehicule de tip tun cu apă, achiziționate de la Poliția Irlandei de Nord pentru 1 milion de euro fiecare
  • Armură corporală nouă, în valoare de 2,7 milioane €
  • Combinezoane pentru intervenții la revolte – 392.000 €
  • Veste de protecție tip „flak jacket” – 281.000 €
  • Spray-uri de incapacitate cu putere crescută, inclusiv gaz CS și spray-uri cu piper – 325.000 €

În ciuda tonului ferm adoptat de Garda în privința tulburărilor publice, forțele de ordine subliniază că securitatea în Dublin nu este doar responsabilitatea lor. Autoritățile colaborează cu organizații din sectorul comunitar, voluntar și instituțional pentru a crea o strategie unitară de îmbunătățire a percepției publice și a realității din oraș.

„Dorim să proiectăm o imagine pozitivă a Dublinului și să construim o realitate în care toți cetățenii se simt în siguranță. O prezență polițienească activă și vizibilă este doar o parte din această ecuație,” a precizat Garda Síochána.

Implementarea patrulelor cu vizibilitate crescută reprezintă o schimbare de paradigmă în strategia de ordine publică a orașului Dublin. Într-un context marcat de incertitudini sociale și provocări crescânde, Garda transmite un mesaj clar: capitala nu va fi abandonată în fața haosului.

Cu o forță întărită, o abordare fermă și sprijin tehnic modern, Garda Síochána pare hotărâtă să rescrie regulile jocului și să redea încrederea publicului în siguranța spațiului urban. Rămâne de văzut dacă această ofensivă polițienească va reuși să recâștige controlul asupra unui oraș aflat la granița dintre haos și speranță.

☘️ Ziua Mamei în Europa: concedii materne, beneficii și provocări pentru părinți în UE

Cu ocazia Zilei Mamei, o întrebare capătă tot mai multă greutate în spațiul public: oferă Irlanda suficiente sprijin și protecție mamelor care își cresc copiii? Într-o Europă în care politicile de familie variază enorm de la o țară la alta, comparațiile devin inevitabile — iar diferențele, uneori, greu de ignorat.

În Irlanda, o mamă angajată are dreptul la 26 de săptămâni de concediu maternal plătit integral sau parțial, la care se pot adăuga până la 16 săptămâni de concediu fără plată. Pe lângă acestea, fiecare părinte beneficiază de 9 săptămâni de concediu parental, care trebuie folosit până când copilul împlinește doi ani.

În teorie, o mamă din Irlanda poate rămâne acasă cu bebelușul său pe tot parcursul primului an de viață. Însă totul depinde de găsirea unui loc într-o creșă – un proces care, pentru mulți părinți, începe chiar din momentul în care testul de sarcină arată două liniuțe.

În Germania, femeile pot beneficia de până la trei ani de concediu după naștere, cu garanția păstrării locului de muncă. În primul an, statul plătește 65% din salariu, dar nu mai mult de 1.800 € pe lună. După această perioadă, sprijinul scade, motiv pentru care multe femei aleg să revină la serviciu după 14 luni, adesea cu program redus — o alegere acceptată social și încurajată de legislație.

Julia Stolley, mamă a trei copii din Hamburg, recunoaște că acest sistem „face din Germania un loc bun pentru a crește un copil.” Totuși, spune că o perioadă mai lungă de concediu prenatal, în special pentru sarcini gemelare, ar fi extrem de utilă. În Germania, concediul prenatal începe obligatoriu cu 6 săptămâni înainte de naștere, comparativ cu doar 2 în Irlanda.

Pe partea de îngrijire, statul german oferă locuri în grădinițe subvenționate de la 12 luni în sus, iar părinții primesc 250 € lunar pentru fiecare copil până la 18 ani — aproape dublu față de cei 140 € acordați în Irlanda.

În Franța, mamele beneficiază de 16 săptămâni de concediu maternal plătit, cu posibilitatea de a transfera o parte din zilele prenatale către perioada postnatală. Există opțiunea unui an de concediu parental suplimentar, însă sprijinul financiar pentru acesta este aproape simbolic.

Nathalie Blanchard, profesoară din Baillet-en-France, a reușit să își prelungească concediul cu trei luni plătite modest, dar revenirea la muncă după doar cinci luni a fost un șoc emoțional: „Am plâns în seara dinainte,” mărturisește ea.

În Franța, tații au dreptul la 25 de zile de concediu paternal — considerabil mai mult decât cele 14 zile acordate în Irlanda. Însă serviciile de îngrijire a copiilor sunt extrem de solicitate, iar obținerea unui loc într-o creșă publică este dificilă. Familiile cu doi copii primesc puțin peste 150 € pe lună, însă primul copil nu aduce beneficii financiare.

Pe hârtie, Polonia pare una dintre cele mai generoase țări: 20 de săptămâni de concediu maternal plătit 100%, urmate de 32 de săptămâni plătite cu 70% din salariu. Însă în realitate, multe femei muncesc sub forme contractuale nesigure, fără protecție legală.

Olga Galecka, mamă a unui băiețel de opt luni, face parte din cei 2,4 milioane de polonezi cu contracte „de prestări servicii” – așa-numitele „contracte gunoi”. Fără un contract activ, Olga nu are, tehnic, un loc de muncă. Norocul ei a fost că angajatorul a fost „înțelegător” și a acceptat, verbal, să o primească înapoi mai târziu.

În ceea ce privește creșele, 75% dintre opțiuni sunt private, iar costurile variază între 200 și 500 € pe lună. Statul oferă 190 € lunar pentru fiecare copil, iar bunicii sau alte rude apropiate care au grijă de copii pot primi 360 € pe lună de la stat — o soluție utilizată frecvent în Polonia.

Scandinavia rămâne etalonul în materie de politici de familie. În Suedia, termenul „concediu parental” este preferat celui de „concediu maternal”, iar părinții primesc 480 de zile de concediu împărțite între ei, plătite cu 80% din salariu. Fiecare părinte trebuie să folosească cel puțin 90 de zile — o diferență colosală față de cele 14 zile de concediu paternal din Irlanda.

Părinții suedezi pot lua și concediu fără plată până când copilul împlinește 18 luni. Norvegia și Finlanda au, la rândul lor, sisteme flexibile și generoase, care includ cote dedicate exclusiv taților, încurajând împărțirea echitabilă a responsabilităților.

Irlanda se situează în zona medie a spectrului european — oferă o perioadă decentă de concediu maternal și un început bun pentru sprijinul parental. Însă fără o creștere a sprijinului pentru tați, o reconfigurare a sistemului de creșe și mai multă flexibilitate în muncă, părinții irlandezi sunt încă nevoiți să facă compromisuri majore în primii ani de viață ai copilului.

☘️ Femeie spitalizată după un atac cu cuțitul în Dublin

O femeie a fost transportată de urgență la spital în cursul nopții, în urma unui atac cu cuțitul petrecut în zona Ballyogan Square din Dublin, în primele ore ale dimineții.

Gardaí au fost alertați imediat după ora 2:00, iar la fața locului au găsit o femeie care suferise două plăgi în zona piciorului și trei în spate.

Victima se află în prezent în stare stabilă la Spitalul St Vincent’s din Dublin, unde primește îngrijiri medicale.

Autoritățile au lansat o anchetă și sunt în căutarea unui suspect de sex masculin, despre care se crede că o cunoștea pe victimă.

Investigațiile continuă, iar Gardaí le solicită celor care pot oferi informații relevante să se adreseze celei mai apropiate secții de poliție.

☘️ Conor McGregor, respins masiv de politicieni: 134 de membri ai Oireachtas refuză să-i susțină candidatura la președinție

Ambițiile politice ale lui Conor McGregor par să se lovească de un zid tot mai gros în arena publică irlandeză. Deși luptătorul MMA a anunțat public că intenționează să candideze pentru funcția de președinte al Irlandei, sprijinul din partea clasei politice lipsește aproape complet.

Potrivit unui sondaj realizat de Sky News, 134 dintre cei 234 de membri ai Oireachtas (Parlamentul irlandez – format din 174 de deputați și 60 de senatori) au declarat clar și răspicatnu îl vor nominaliza pe McGregor pentru cursa prezidențială.

Cum poți candida la președinție în Irlanda?

Criteriile pentru a intra oficial în cursa pentru Áras an Uachtaráin sunt simple: candidatul trebuie să fie cetățean irlandez cu vârsta de peste 35 de ani, și să obțină nominalizarea din partea a patru autorități locale sau a 20 de membri ai Oireachtas.

Până acum, toate semnalele indică faptul că McGregor nu va obține niciuna dintre aceste susțineri.

Retorică anti-imigrație și o vizită controversată la Casa Albă

McGregor și-a anunțat intenția de a candida pe o platformă anti-imigrație, iar cu ocazia Zilei Sfântului Patrick a fost primit la Casa Albă de către președintele Donald Trump. În cadrul vizitei, McGregor a lansat atacuri verbale la adresa Guvernului Irlandei, afirmând că acesta a „abandonat vocea poporului”.

Declarațiile sale au fost intens mediatizate în SUA, dar în Irlanda au provocat reacții vehemente. Mai mulți parlamentari din toate partidele au respins ferm orice asociere cu o candidatură a acestuia.

„Nu-mi pot imagina pe cineva mai nepotrivit”

Reacțiile politicienilor irlandezi variază de la ironie la îngrijorare:

  • Duncan Smith (Labour): „Nu-mi pot imagina pe cineva mai nepotrivit pentru o funcție publică.”
  • Garret Ahearn (Fine Gael): „Sincer, m-aș chinui să găsesc o persoană mai inadecvată pentru acest rol.”
  • Malcolm Byrne (Fianna Fáil): „Nu există dovezi că domnul McGregor are competențele necesare pentru această funcție.”
  • Cathal Crowe (Fianna Fáil): „N-are nicio șansă. S-a făcut de râs la Washington.”
  • Maeve O’Connell (Fine Gael): „Comportamentul său diviziv îl face complet nepotrivit pentru o funcție de un asemenea calibru.”

Nici autoritățile locale nu-l vor

Un alt sondaj, publicat de The Irish Times, a analizat posibilitatea ca McGregor să obțină sprijinul celor 949 de consilieri locali. Din cei 188 care au răspuns (aprox. 20%), doar unul a spus că ar lua în calcul susținerea lui McGregor, după ce îi va asculta argumentele. Este vorba despre Dónal Gilroy (Fianna Fáil) din Consiliul Județean Sligo.

Restul au fost categorici: nu îl vor susține.

Probleme legale care atârnă greu

Controversele din jurul lui McGregor nu se opresc la retorică. În noiembrie 2024, a fost găsit vinovat civil pentru agresiune sexuală asupra unei femei din Dublin, într-un hotel în 2018. Decizia este în apel. În plus, în Florida este vizat de un alt proces civil, fiind acuzat de o agresiune sexuală care ar fi avut loc în 2023, la un meci de baschet — acuzație pe care echipa sa juridică o neagă.

Spectacol mediatic sau ambiție reală?

Deși McGregor continuă să atragă atenția publicului și presei, tot mai mulți speculează că nu are o intenție reală de a ocupa Áras an Uachtaráin. Funcția de președinte, simbolică și apolitică, presupune un angajament pe șapte ani – o perioadă lungă și rigidă pentru cineva cu un stil de viață atât de instabil și imprevizibil.

Concluzie: o candidatură blocată înainte să înceapă

Deși îndeplinește criteriile de vârstă și cetățenie, Conor McGregor pare să fie complet izolat pe scena politică irlandeză. Fără sprijin din partea parlamentarilor și fără perspective reale în consiliile locale, șansele sale de a ajunge pe buletinul de vot sunt aproape inexistente.

Alegerile prezidențiale trebuie să aibă loc până în noiembrie 2025, dar pentru McGregor, visul de a ocupa cea mai înaltă funcție simbolică în stat pare, cel puțin pentru moment, mai degrabă o cascadorie publicitară decât un demers politic viabil.

Informația IRL
Informația IRLhttps://www.informatiairl.com
Grup de jurnaliști voluntari ce oferă informații zilnice comunității românilor din Irlanda

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Popular Articles