☘️ 270 de milioane € pentru locuințe modulare destinate refugiaților ucraineni: investiție socială sau risipă guvernamentală?
Statul irlandez a cheltuit aproape 270 de milioane de euro pentru a construi locuințe modulare destinate refugiaților ucraineni, potrivit celor mai recente date furnizate de Ministerul Integrării. Deși oficialii afirmă că aceste unități oferă adăpost sigur pentru mii de persoane care fug din calea războiului și pot fi reutilizate în viitor pentru alte nevoi sociale, liderul partidului Aontú, Peadar Tóibín, consideră proiectul un exemplu flagrant de „risipă guvernamentală”.
Construcția acestor unități este coordonată de Office of Public Works (OPW) și Departamentul pentru Integrare, iar bugetul a crescut considerabil de la an la an:
- În 2022, în contextul declanșării invaziei Rusiei în Ucraina, au fost alocate 29 milioane €;
- În 2023, suma a explodat la 158,7 milioane €;
- În 2024, până în prezent, s-au mai adăugat 66 milioane €;
- Alte 15,2 milioane € sunt investite într-un program paralel pentru construirea rapidă a acestor locuințe.
Totalul investiției ajunge astfel la pragul de 270 de milioane €.
Critici privind raportul cost-eficiență
Deputatul Peadar Tóibín a reacționat vehement:
„Ni se spune că aceste locuințe modulare sunt soluții temporare, dar prețul pe unitate este mai mare decât cel necesar pentru construcția unei case de la zero. Avem peste 15.000 de oameni fără adăpost, iar Guvernul cheltuiește peste un miliard de euro pe cazare în hoteluri și facilități temporare pentru solicitanții de azil.”
El a subliniat că în Irlanda există:
- peste 4.000 de locuințe sociale goale;
- numeroase proprietăți vacante aflate în proprietatea HSE și OPW.
„Prețul uriaș pe unitate modulară este șocant. Departamentul trebuie să se asigure că banii publici sunt cheltuiți în mod responsabil și că numărul de unități construite justifică investiția totală,” a mai adăugat liderul Aontú.
Răspunsul autorităților: „Investiție de durată”
Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Integrare a explicat că:
„Costul este mai ridicat decât estimările inițiale din cauza urgenței proiectului și a complicațiilor apărute legate de amplasamente, acces și conexiuni la utilități. Însă locuințele construite sunt active ale statului, cu o durată de viață de 60 de ani.”
Acestea adăpostesc în prezent aproape 2.500 de refugiați ucraineni, iar în viitor pot fi convertite pentru a răspunde altor nevoi de locuire.
Solidaritate, dar și tensiuni
Ambasadoarea Ucrainei în Irlanda, Larysa Gerasko, a transmis un mesaj de recunoștință:
„Suntem profund recunoscători Guvernului irlandez și poporului irlandez. Ne-au primit cu brațele deschise. Mulți dintre concetățenii mei au găsit aici un al doilea cămin.”
Conform ambasadei, aproximativ 60.000 de refugiați ucraineni trăiesc în continuare în Irlanda – adică aproape jumătate din totalul celor 113.000 sosiți de la începutul războiului. Se estimează că jumătate dintre cei rămași s-au angajat în diverse domenii.
Totuși, aproximativ 40–50 de refugiați ucraineni continuă să ajungă săptămânal în Irlanda, ceea ce alimentează presiunea asupra serviciilor sociale și a infrastructurii de locuire.
Încotro se îndreaptă Irlanda?
Chiar dacă intențiile sunt umanitare și lăudabile, dezbaterea rămâne deschisă: reprezintă acest efort financiar un exemplu de solidaritate bine gestionată sau o dovadă de ineficiență guvernamentală într-un sistem deja afectat de criza locuințelor?
Pentru unii, locuințele modulare sunt un refugiu esențial. Pentru alții, ele sunt doar simbolul unei prioritizări greșite, într-un moment în care mii de cetățeni irlandezi dorm în adăposturi sau pe străzi.
☘️ Criza locuințelor din Irlanda alungă forța de muncă calificată: experții KPMG avertizează Guvernul că prețurile sunt „inaccesibile”
Irlanda riscă să piardă investitori și angajați calificați din cauza prețurilor ridicate la locuințe și a unui sistem fiscal lipsit de competitivitate, avertizează firma internațională de consultanță KPMG într-un document transmis Guvernului. Într-un context global marcat de tensiuni geopolitice și schimbări în peisajul fiscal internațional, experții consideră că Irlanda trebuie să își reconsidere urgent politicile de locuire și taxare, dacă dorește să rămână atractivă pentru talente și afaceri străine.
KPMG susține că lipsa de locuințe și creșterea explozivă a prețurilor au devenit obstacole majore în atragerea forței de muncă din afara țării. Într-un set de propuneri adresate miniștrilor Finanțelor și Cheltuielilor Publice, Paschal Donohoe și Jack Chambers, compania solicită o serie de reforme fiscale pentru a stimula oferta de locuințe și a facilita relocarea angajaților străini.
Printre recomandările cheie se numără:
- scutiri fiscale pentru dezvoltatorii care investesc anticipat în construcția de locuințe;
- reformarea taxei pe câștigurile de capital;
- modificări ale taxei pe terenurile rezidențiale;
- încurajarea conversiei clădirilor comerciale în spații rezidențiale;
- stimulente pentru angajatorii care construiesc și închiriază locuințe propriilor angajați;
- reintroducerea controlată a unor măsuri similare celor din fosta secțiune 23 (deduceri fiscale oferite în perioada „Celtic Tiger”).
Deși propunerea de reactivare a unor măsuri asemănătoare cu Secțiunea 23 a fost primită cu reticență de ministrul Donohoe – care a avertizat că astfel de politici au generat dezechilibre și dezvoltări speculative în trecut – KPMG consideră că o aplicare atent reglementată ar putea debloca investițiile în sectorul imobiliar.
Un alt element îngrijorător pentru potențialii angajați este contrastul puternic între generații în ceea ce privește accesul la proprietate. Conform cercetărilor citate de KPMG, aproape 80% dintre cei peste 40 de ani dețin o locuință, în timp ce doar 34% dintre cei sub 40 reușesc același lucru – una dintre cele mai mari diferențe din Europa de Vest.
Problemele nu se limitează la achiziția de locuințe. Și piața închirierilor se confruntă cu un deficit sever, în condițiile în care tot mai mulți proprietari ies din sistem. În acest sens, KPMG solicită reformarea impozitării veniturilor din chirii, considerând că aceasta este o măsură esențială pentru a stabiliza piața și a încuraja investițiile pe termen lung.
Compania subliniază și impactul negativ al noilor tarife comerciale impuse de președintele SUA, Donald Trump, care ar putea afecta sever sectoarele economice irlandeze și competitivitatea țării. „Toate războaiele comerciale se termină într-un fel sau altul, dar rareori fără consecințe serioase, iar de cele mai multe ori nu există câștigători,” avertizează Richard Cowley, specialist în taxe indirecte la KPMG.
În completarea reformelor legate de locuințe, KPMG propune și o serie de schimbări în sistemul fiscal general:
- crearea unui „birou pentru simplificarea taxelor”;
- modernizarea și clarificarea codului fiscal irlandez;
- extinderea creditelor de cercetare-dezvoltare;
- ridicarea pragului de impozitare marginală pe venit;
- stabilirea unui plafon pentru sumele supuse contribuțiilor PRSI (asigurări sociale).
„Succesul nostru în atragerea investițiilor va depinde în mare măsură de capacitatea de a atrage oameni calificați din întreaga lume,” se arată în document. „Pentru asta, avem nevoie de un regim fiscal personal competitiv, comparabil cu al altor state.”
În contextul în care Irlanda rămâne una dintre cele mai dinamice economii din Europa, dar și una dintre cele mai scumpe pentru traiul de zi cu zi, presiunea pentru reforme fiscale și imobiliare devine tot mai intensă. Propunerile KPMG nu doar evidențiază vulnerabilități structurale, ci și oferă un posibil plan de acțiune, menit să asigure echilibrul între atragerea investițiilor și bunăstarea cetățenilor.
☘️ Facturi de hotel de aproape 300.000 € pentru cazarea polițiștilor mobilizați la evenimente majore în Irlanda
An Garda Síochána a cheltuit aproape 300.000 € doar în prima jumătate a anului trecut pentru cazarea membrilor forței trimiși să asigure ordinea publică la evenimente de amploare în orașele irlandeze, dezvăluie datele recente privind achizițiile publice ale instituției. Suma ridică semne de întrebare despre eficiența cheltuielilor și presiunea pusă pe bugetul statului, în contextul în care evenimentele respective sunt adesea organizate de entități private.
Lanțul hotelier Staycity, specializat în apartamente hoteliere în Dublin, a fost principalul beneficiar, înregistrând o factură de peste 109.000 € pentru cazarea gardienilor care au lucrat în capitală. Cu tarife ce pot ajunge până la 200 € pe noapte, Staycity a fost preferat în special în lunile aprilie, mai și iunie – perioadă în care Dublin a găzduit numeroase evenimente de amploare, inclusiv finala Europa League.
Printre alte hoteluri frecvent utilizate s-au numărat Gresham Hotel de pe O’Connell Street – recent renovat și încărcat de istorie –, dar și lanțurile de patru stele Maldron și Clayton, deținute de grupul Dalata, care a încasat aproape 50.000 € pentru cazarea personalului Gardaí.
Facturile au continuat cu Clontarf Castle Hotel (28.463 €), Louis Fitzgerald Hotel Group (38.878 €) și CG Hotels Dublin Airport, care deține Radisson (34.219 €). În total, cele șase hoteluri și grupuri hoteliere au încasat 298.000 € în primele șase luni ale anului trecut pentru servicii de cazare oferite gardienilor.
Aceste sume au fost dezvăluite în cele mai recente ordine de achiziție emise de Gardaí – documente care listează toate bunurile și serviciile achiziționate ce depășesc pragul de 20.000 €. De remarcat că în lunile ianuarie, februarie și martie ale aceluiași an nu a fost înregistrată nicio astfel de cheltuială.
„Aceste costuri de cazare se referă la gardienii care au fost mobilizați pentru a asigura ordinea la un număr mare de evenimente majore în zona Dublin în 2024, cum ar fi finala Europa League,” a transmis Gardaí într-o declarație. „Pentru a face față cererii ridicate și a menține în același timp activitatea zilnică de poliție în capitală, au fost trimiși gardienii din afara regiunii Dublin, care necesitau cazare peste noapte. Acest lucru se face în consultare cu asociațiile Garda.”
Totuși, forța de ordine a precizat că aceste cheltuieli de cazare nu sunt incluse în facturile trimise pentru recuperarea costurilor de la organizatorii evenimentelor publice. Gardaí percepe tarife – de obicei o taxă fixă de 45 € pe oră – pentru serviciile prestate la evenimente private, cum ar fi concerte, festivaluri sau meciuri, dar cifrele recente arată că aproape 850.000 € sunt încă neîncasate pentru serviciile oferite în 2024 și în primul trimestru din 2025.
Un raport al Oficiului Auditorului și Controlorului General (C&AG) a criticat anul trecut Gardaí pentru slăbiciunile sistemului de facturare și colectare a sumelor datorate. Raportul a cerut o revizuire a tarifelor pentru a evita ca deficitul financiar să fie acoperit din bani publici.
În ciuda acestor probleme, Gardaí a încasat peste 6,8 milioane € într-un an din serviciile oferite la festivaluri și alte evenimente, conform statisticilor publicate anul trecut.
An Garda Síochána a refuzat să comenteze public numele hotelurilor utilizate, invocând motive de securitate. Totuși, amploarea sumelor implicate scoate în evidență o realitate mai puțin cunoscută: în culisele fiecărui mare eveniment din Irlanda, există o logistică masivă și costisitoare pentru menținerea ordinii – logistică plătită, cel puțin parțial, din buzunarul contribuabilului.
☘️ Cuplu ucrainean prins pe aeroportul din Dublin cu 340.000 € în bagaje, acuzat de spălare de bani
O femeie de afaceri ucraineană și soțul ei au fost arestați pe Aeroportul din Dublin, după ce au fost surprinși încercând să scoată ilegal din Irlanda suma de 340.000 € în numerar. Potrivit anchetatorilor, banii ar proveni din activități infracționale internaționale legate de spălare de bani și trafic de droguri. Instanța a refuzat eliberarea pe cauțiune, invocând riscul ca cei doi să părăsească țara și să compromită ancheta.
Iryna Bandarieva (69 de ani), agent de turism, și Ihor Shandar (60 de ani), au fost reținuți joi, în Terminalul 1, în urma unei operațiuni comune a Garda National Drugs and Organised Crime Bureau (GNDOCB) și a autorităților fiscale. Cuplul, care are o adresă de domiciliu în Kiev, Ucraina, dar care recent s-a mutat în Italia, a fost acuzat de infracțiuni de spălare de bani conform Secțiunii 7 din Legea Justiției Penale privind combaterea finanțării terorismului, lege ce prevede pedepse de până la 14 ani de închisoare.
În fața instanței din Dublin, Bandarieva și Shandar au negat acuzațiile, susținând prin intermediul unui traducător că suma reprezintă economiile lor de-o viață. „Avem documente care dovedesc sursa legală a banilor. Soțul meu și cu mine intenționăm să contestăm cazul în instanță,” a declarat Iryna Bandarieva, adăugând că erau în drum spre Cipru, unde urmau să achiziționeze o proprietate.
Însă Gardaí au susținut contrariul. Potrivit declarațiilor detectivei Kate Gilligan și ale detectivului Vincent Jaffray, cei doi au fost „prinși în flagrant”. În bagajul lui Shandar au fost descoperiți 170.000 € în bancnote de 50 €, împărțite în 17 pachete a câte 10.000 €, ascunse printre haine. În valiza Irynei Bandarieva au fost găsiți alți 167.000 €, iar în bagajul de mână au fost identificați 7.000 €.
Anchetatorii au mai precizat că pe telefoanele mobile ale celor doi au fost găsite informații relevante, inclusiv o fotografie care arată 34 de pachete de bani așezate pe un pat – imagine ce pare să corespundă exact cu suma confiscată.
Cuplul sosise în Irlanda cu o zi înainte, din Nice, Franța, și achitase o cazare cu un card bancar. Planul lor era să zboare spre Cipru și, după o escală de 12 ore, să ajungă în Milano. Aceste detalii au alimentat suspiciunile autorităților că cei doi ar fi implicați într-o rețea internațională de crimă organizată.
În timpul audierii, instanța a aflat că Shandar deținea două pașapoarte – unul internațional și unul pentru uz intern în Ucraina – însă avocatul apărării a explicat că acesta a primit permisiunea de a părăsi țara după împlinirea vârstei de 60 de ani și nu mai era eligibil pentru a fi recrutat în războiul cu Rusia.
Apărătoarea celor doi, Julianne Hayden, a pledat pentru eliberarea lor condiționată, susținând că aceștia nu au antecedente penale, au lucrat toată viața și sunt dispuși să colaboreze cu autoritățile. Bandarieva a afirmat că are o singură legitimație de călătorie, pe care o poate preda poliției, și că se angajează să semneze zilnic la o secție Garda. „Nu sunt Jason Bourne,” a spus avocata ironic, „ci o femeie simplă cu o viață decentă și transparentă.”
Judecătorul Anthony Halpin a recunoscut prezumția de nevinovăție de care beneficiază cei doi, însă a subliniat gravitatea acuzațiilor, lipsa de legături cu Irlanda și pericolul de a se sustrage justiției. Astfel, a decis menținerea lor în arest preventiv.
Li s-a acordat asistență juridică gratuită, iar următoarea înfățișare este programată pentru miercuri. Între timp, Gardaí trebuie să finalizeze dosarul și să obțină indicații de la Directorul Parchetului.
Acest caz tensionează și mai mult atenția autorităților asupra fluxurilor de bani suspecte care tranzitează spațiul european, iar întrebările legate de legăturile financiare internaționale devin tot mai presante.
☘️ Jaf cu cuțitul într-o farmacie din Dublin: bărbatul acuzat rămâne în arest preventiv din cauza riscului de compromitere a anchetei
Un bărbat de 48 de ani, suspectat că a jefuit o farmacie din sudul Dublinului amenințând personalul cu un cuțit, a fost refuzat la cererea de eliberare pe cauțiune, după ce Gardaí au susținut că există un risc major ca acesta să distrugă sau să ascundă probe importante.
Jonathan Leonard, fără adresă fixă, dar rezident temporar într-un hostel de pe Camden Place, a fost adus în fața Judecătoriei din Dún Laoghaire în legătură cu presupusul jaf armat comis pe 8 aprilie, la Ballybrack Medical Hall.
Potrivit declarației oferite de detectivul Garda Andrew Diamond, autoritățile se opun eliberării pe cauțiune în baza principiilor juridice „O’Callaghan”, invocând riscul ca suspectul să fugă, să comită alte infracțiuni sau să influențeze ancheta.
Conform acuzațiilor, Leonard ar fi pătruns în farmacie în jurul orei 17:30, cu puțin timp înainte de închidere. Purta haine închise la culoare, o jachetă groasă neagră, mănuși și un snood (bentiță pentru față), toate negre. În acel moment nu se aflau clienți înăuntru, iar cinci angajate se aflau la serviciu.
Leonard s-ar fi apropiat de tejghea, ar fi scos un cuțit pliabil și ar fi amenințat personalul, rostind replici agresive precum: „Deschide casa. Dă-mi banii, toți! Nu face vreo prostie. Am un cuțit. Nu apăsa niciun buton de panică.”
Incidentul a provocat o stare de frică intensă în rândul angajatelor, a subliniat detectivul.
Imaginile de pe camerele de supraveghere ar arăta suspectul părăsind farmacia și mergând de-a lungul Church Road, traversând satul Ballybrack și ajungând în Daleview Park, unde ar fi fost observat scoțând snood-ul.
Mai târziu în acea seară, Gardaí l-ar fi observat pe suspect intrând și ieșind dintr-un hostel din apropiere. La scurt timp după jaf, a fost recuperată o jachetă neagră care se presupune că fusese purtată de Leonard în timpul atacului, însă snood-ul, mănușile și cuțitul nu au fost încă găsite.
În buzunarele lui Leonard au fost descoperiți 420 €, majoritatea în bancnote mici de 5, 10 și 20 €, precum și mai multe monede de 2 €. Deși personalul farmaciei a estimat că din casă ar fi fost luați aproximativ 200 €, ancheta este în desfășurare pentru confirmarea exactă a sumei.
Tot în urma percheziției, Gardaí au descoperit trei pliculețe suspecte cu cocaină crack, o pipă și o sumă suplimentară de bani despre care se presupune că provine din jaf.
Leonard este acuzat în temeiul Secțiunii 14 din Legea Justiției Penale (pentru jaf) și al Secțiunii 3 din Legea privind abuzul de droguri.
Avocatul apărării, Michael O’Brien, a susținut că Leonard beneficiază de prezumția de nevinovăție și că orice îngrijorare exprimată de Gardaí ar putea fi abordată prin impunerea unor condiții stricte de cauțiune. Totuși, judecătorul John Brennan a respins cererea, invocând gravitatea faptelor, forța probelor video și identificarea vizuală, precum și riscul real ca suspectul să intervină asupra probelor încă nedescoperite, cum ar fi cuțitul și articolele vestimentare.
Instanța a fost informată că Gardaí pregătește un dosar pentru Directorul Parchetului.
Jonathan Leonard a fost plasat în arest preventiv și urmează să se prezinte din nou în fața instanței de la Cloverhill pe 15 aprilie, la ora 10:00.
☘️ Ucenicul prins într-o înșelătorie de 38.000 € are un an la dispoziție să restituie victimei suma de 5.000 €
Un tânăr electrician în formare, implicat într-o schemă frauduloasă de amploare, a fost audiat în fața instanței din Dún Laoghaire după ce și-a pus la dispoziție contul bancar de la An Post pentru a transfera bani proveniți dintr-o escrocherie digitală. Deși întreaga fraudă a însumat 38.000 €, responsabilitatea sa se leagă de o pierdere de 5.000 €, sumă pe care trebuie să o restituie în decurs de un an pentru a evita o sentință mai dură.
Cian Kavanagh, în vârstă de 22 de ani, domiciliat în Neilstown Gardens, Clondalkin, Dublin 22, a pledat vinovat pentru spălare de bani conform Secțiunii 7 din Legea Justiției Penale, în urma unor tranzacții desfășurate pe 22 iulie 2023.
Detalii prezentate în sala de judecată au arătat că implicarea lui Kavanagh nu a fost una simplă sau lipsită de motivație: amenințările care au vizat familia lui, în contextul unei datorii din droguri aparținând unei alte persoane, l-au împins să accepte ca banii furați să fie transferați prin contul său. Într-o încercare disperată de a proteja pe cei dragi, tânărul a deschis ușa unei rețele frauduloase care opera prin SMS-uri false.
Victima, păcălită să acceseze un link malițios, a pierdut astfel 5.000 € – sumă care nu a mai putut fi recuperată și pentru care Kavanagh este tras la răspundere directă. Gardaí (poliția irlandeză) a efectuat o percheziție la domiciliul său pe baza unui mandat, iar tânărul a recunoscut faptele fără rezerve.
Avocatul apărării a declarat că Kavanagh își asumă complet responsabilitatea și este dispus să înapoieze banii. În prezent, el lucrează ca ucenic electrician, câștigând aproximativ 300 € pe săptămână și locuiește împreună cu bunicul său – un detaliu care a completat tabloul unei vieți modeste, dar neîncărcate de antecedente penale.
Judecătorul Peter White a subliniat gravitatea situației, dar a decis că este „înțelept” să nu se pronunțe definitiv asupra cazului în acest moment. Acordându-i o șansă reală de reabilitare, instanța a amânat decizia pentru un an, stabilind ca termen data de 13 aprilie 2026. Dacă până atunci Kavanagh reușește să achite suma datorată, acest lucru ar putea influența pozitiv verdictul final. Cauțiunea a fost fixată simbolic, la 100 €, pe propria răspundere.
Cazul lui Kavanagh nu este doar despre o greșeală penală, ci reflectă și vulnerabilitatea tinerilor atrași, uneori forțat, în lumea interlopă – o lume în care loialitatea, frica și lipsa de alternative se pot transforma într-o capcană cu consecințe juridice serioase. Într-o societate tot mai digitalizată, unde fraudele online devin din ce în ce mai sofisticate, povestea lui Cian Kavanagh rămâne un semnal de alarmă atât pentru cetățeni, cât și pentru autorități.
