Un tată și fiul său, cetățeni români stabiliți în Irlanda, au pierdut apelul împotriva deciziei Înaltei Curți, prin care contestaseră amenzile primite pentru presupusa încălcare a restricțiilor Covid-19. Cei doi au fost sancționați după ce au călătorit spre Aeroportul Dublin în primăvara anului 2021.
Este vorba despre Nicolae Mazarache și Florin Mazarache, rezidenți în Clondalkin, Dublin. Aceștia se deplasau către Spania pentru a-și vizita familia. La data de 17 aprilie 2021, au fost opriți la aeroport de Garda Síochána.
Ulterior, cei doi români au primit notificări prin care erau acuzați că au „comis o infracțiune de circulație a persoanelor” într-un port sau aeroport. Acuzațiile au fost formulate în baza Legii Sănătății din 1947, modificată în contextul măsurilor adoptate în timpul pandemiei Covid-19.
Pentru fiecare notificare a fost aplicată o amendă de 2.000 de euro. Cu toate acestea, Nicolae și Florin Mazarache au ales să nu achite amenzile. În schimb, au inițiat o procedură de control judiciar, susținând că documentele primite nu precizau clar sau concret infracțiunea de care erau acuzați.
În februarie 2024, Înalta Curte a respins cererea celor doi. Tot atunci, instanța a ridicat și o ordonanță care suspendase temporar urmărirea penală în fața District Court. Decizia a fost contestată ulterior, însă în octombrie anul trecut Curtea de Apel a menținut hotărârea instanței inferioare.
Judecătoarea Nuala Butler a arătat că ar fi contraproductiv ca instanțele superioare să intervină înainte de începerea unui proces penal propriu-zis. Potrivit acesteia, astfel de chestiuni trebuie, în mod normal, soluționate de District Court, odată ce procedura penală este declanșată.
La audierea privind cheltuielile de judecată, avocatul celor doi români, Feichín McDonagh SC, a declarat că dosarul este unul neobișnuit. El a susținut că a fost prima situație în care s-a aplicat un astfel de sistem de amenzi, fără ca documentele emise să identifice explicit o infracțiune penală.
Avocatul a mai afirmat că decizia ar putea avea implicații mai largi. În opinia sa, procedura ar putea fi utilizată din nou de stat, în lipsa unor clarificări suplimentare.
De cealaltă parte, judecătoarea Butler a subliniat că măsurile respective au fost introduse exclusiv ca parte a regimului special aplicat în timpul pandemiei. Prin urmare, a precizat că nu rezultă automat că statul va adopta din nou același mecanism.
Reprezentantul statului, John D. Fitzgerald SC, a susținut că problema analizată anterior de instanțe nu a vizat conformitatea notificărilor, ci efectele acestora. El a arătat că instanțele au stabilit deja că nu a existat o nedreptate procedurală în cazul reclamanților.
În final, Curtea de Apel a decis că nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea unei excepții privind costurile. Ca urmare, cei doi români stabiliți în Irlanda au fost obligați să achite cheltuielile de judecată ale statului.
Cazul este considerat relevant pentru modul în care au fost aplicate sancțiunile în perioada restricțiilor Covid-19. Totodată, decizia confirmă rolul District Court în soluționarea acestor dispute, în situațiile în care se ajunge la urmărire penală.
