Reducerea taxelor a devenit principala cerere adresată Guvernului înaintea Bugetului pentru 2027, în timp ce costurile energiei, locuințelor și îngrijirii copiilor continuă să apese asupra veniturilor familiilor
Presiunea asupra Guvernului irlandez crește înaintea prezentării bugetului din luna octombrie, după ce un nou sondaj a arătat că 74% dintre alegători consideră că persoanele cu venituri medii plătesc taxe prea mari.
Cercetarea realizată de Ireland Thinks pentru Sunday Independent indică o schimbare clară a priorităților populației. Reducerea taxelor a devenit principala măsură cerută Executivului, într-o perioadă în care numeroase familii spun că economia în creștere nu se reflectă și în banii care le rămân după plata taxelor, chiriei, facturilor și serviciilor esențiale.
Aproape două treimi dintre respondenți vor ca viitorul buget să includă măsuri pentru reducerea impozitului pe venit, sprijin pentru plata energiei și intervenții care să limiteze efectele scumpirilor.
În același timp, majoritatea alegătorilor nu cred că planurile anunțate până acum vor compensa creșterea costului vieții.
Întrebați dacă reducerile de impozite promise pentru următorii patru ani vor acoperi efectele scumpirilor, 70% dintre participanți au răspuns negativ. Numai 11% cred că măsurile vor fi suficiente, iar 19% nu și-au exprimat o opinie clară.
Pragul de la care se aplică impozitul de 40%, în centrul dezbaterii
Una dintre principalele nemulțumiri privește nivelul de la care angajații încep să plătească rata superioară de impozitare, de 40%.
În prezent, această cotă se aplică părții din venit care depășește 44.000 de euro pe an în cazul unei persoane singure.
Tánaiste și ministrul Finanțelor, Simon Harris, a recunoscut că acest prag rămâne redus în comparație cu alte state și poate afecta angajații care lucrează ore suplimentare sau primesc o majorare salarială.
O parte importantă din venitul suplimentar obținut de aceștia poate ajunge astfel să fie taxată cu 40%.
Harris a declarat că viitorul buget trebuie să îi sprijine pe oamenii care muncesc, dar care continuă să aibă dificultăți în acoperirea cheltuielilor zilnice.
„Munca trebuie să merite. Trebuie recompensată”, a transmis liderul Fine Gael.
El a indicat trei domenii care ar trebui să se afle în centrul viitorului buget: taxele personale, costurile energiei și cheltuielile cu creșele și îngrijirea copiilor.
Una dintre variantele discutate în coaliție este creșterea pragului de impozitare de la 44.000 la 46.000 de euro.
O asemenea modificare le-ar putea aduce persoanelor eligibile un beneficiu de aproximativ 400 de euro pe an.
Ministrul pentru Ocuparea Forței de Muncă, Peter Burke, susține o majorare mai amplă și propune ca pragul să ajungă treptat la 50.000 de euro până în 2029.
În cazul unor angajați, avantajul anual ar putea urca astfel la aproximativ 1.200 de euro.
Pragul a fost majorat în mai multe etape în ultimul deceniu. În 2015, rata de 40% se aplica veniturilor care depășeau 33.800 de euro. Nivelul a crescut la 36.800 de euro în 2021 și la 44.000 de euro în 2025.
Ultimul buget nu a inclus însă o nouă ajustare, deși salariile și prețurile au continuat să crească.
Sinn Féin propune eliminarea USC pentru primii 45.000 de euro
Sinn Féin susține o soluție diferită.
Pearse Doherty, purtătorul de cuvânt al partidului pentru finanțe, cere eliminarea contribuției sociale universale, cunoscută în Irlanda drept USC, pentru primii 45.000 de euro câștigați anual de fiecare angajat.
Potrivit acestuia, măsura ar reprezenta o modalitate mai echitabilă de a lăsa mai mulți bani în buzunarele salariaților.
Eliminarea USC pentru această parte a venitului ar putea aduce un avantaj anual de aproximativ 880 de euro.
Propunerea ar avea un efect diferit față de simpla creștere a pragului pentru impozitul de 40%.
Majorarea pragului superior îi ajută în special pe cei care au ajuns deja la acel nivel de venit, în timp ce reducerea USC ar putea fi resimțită de o categorie mai largă de angajați.
Guvernul nu a prezentat deocamdată forma finală a pachetului fiscal.
Simon Harris a declarat că detaliile vor fi anunțate în ziua bugetului, dar a promis schimbări „semnificative și sustenabile” în domeniul taxării personale în următorii patru ani.
Reducerea taxelor devine principala prioritate
Sondajul arată că prioritățile publicului s-au schimbat considerabil față de septembrie 2024.
Reducerea taxelor este indicată acum drept principala prioritate bugetară de 56% dintre respondenți, cu 16 puncte procentuale mai mult decât la cercetarea precedentă.
În schimb, 40% dintre participanți spun că Guvernul ar trebui să acorde prioritate investițiilor în serviciile publice, cu 17 puncte procentuale mai puțin decât anterior.
Întrebați despre nivelul taxelor plătite de persoanele cu venituri medii, 74% au răspuns că acestea sunt prea mari.
Alți 19% consideră că povara fiscală este potrivită, 2% cred că această categorie plătește prea puțin, iar 5% nu au oferit un răspuns.
Pentru noile măsuri fiscale, Guvernul a rezervat aproximativ 1,5 miliarde de euro, față de 1,3 miliarde de euro în anul anterior.
În același timp, suma destinată noilor cheltuieli publice ar urma să scadă de la peste 9 miliarde la aproximativ 8,5 miliarde de euro.
Miniștrilor li s-a cerut să găsească economii în propriile departamente, pentru a evita reduceri mai severe.
Facturile la energie riscă să crească din nou
Nemulțumirea față de taxe este amplificată și de perspectiva unor noi scumpiri ale energiei.
Autoritatea irlandeză de reglementare a serviciilor de utilități a aprobat majorarea tarifelor de rețea incluse în facturile de electricitate, iar mai mulți furnizori au anunțat deja creșteri de prețuri.
Aproximativ 319.000 de gospodării au restanțe la plata electricității, iar alte 183.000 înregistrează întârzieri la achitarea facturilor de gaze.
În acest context, 30% dintre participanții la sondaj au declarat că doresc reintroducerea creditelor guvernamentale pentru energie.
Schema, prin care familiile primeau un sprijin direct pentru plata facturilor, nu a mai fost inclusă în ultimul buget.
Evoluția prețului petrolului reprezintă un risc suplimentar pentru lunile de iarnă. Tensiunile internaționale și eventualele probleme de aprovizionare ar putea duce la creșterea prețurilor carburanților și încălzirii, chiar în perioada în care consumul este mai ridicat.
Simon Harris a declarat că Guvernul trebuie să analizeze toate soluțiile disponibile pentru reducerea costurilor pe termen lung, nu doar acordarea unor ajutoare temporare.
Costul vieții rămâne cea mai mare problemă a Irlandei
În ciuda creșterii economice și a nivelului ridicat al ocupării forței de muncă, aproape jumătate dintre alegători spun că principala problemă a Irlandei rămâne costul vieții.
Mai exact, 49% dintre respondenți au indicat scumpirile drept cea mai importantă provocare cu care se confruntă țara.
Criza locuințelor se află pe locul al doilea, fiind menționată de 44% dintre participanți, iar imigrația este indicată de 28%.
Schimbările climatice sunt considerate o problemă majoră de 10% dintre respondenți, cu două puncte procentuale mai mult decât anterior.
Rezultatele sondajului arată că indicatorii economici favorabili nu se traduc automat într-un sentiment de siguranță financiară.
Pentru numeroase familii, creșterile salariale sunt absorbite rapid de taxe, chirii, facturi și cheltuielile tot mai mari pentru serviciile esențiale.
Mesajul transmis Guvernului înaintea bugetului din octombrie este clar: alegătorii nu mai vor doar promisiuni privind prosperitatea, ci măsuri care să lase efectiv mai mulți bani în buzunarele celor care muncesc.
