1. A căzut Guvernul Ungureanu
Cu plânsete, negocieri dure şi “trădări” Guvernul Ungureanu a fost demis, Vineri, în urma adoptării moțiunii de cenzură a USL.
Au fost 235 de voturi “pentru”, cu patru voturi mai mult decât cele necesare pentru ca moțiunea să treacă. La începutul ședinței, Opoziția avea 227 din cele 231 de voturi necesare.
În total și-au exprimat votul 245 de parlamentari. În urma acestui vot, Guvernul Ungureanu va cădea, la 78 de zile de la învestitură. Guvernul a fost învestit în funcție pe 9 Februarie.
USL este dispusă să își asume responsabilitate conducerii Guvernului până la alegeri, a declarat, Vineri, după ce moțiunea de cenzură a trecut de votul Parlamentului, președintele PSD, Victor Ponta, precizând că el va fi propunere Uniunii pentru a conduce acest Guvern.
Potrivit articolului 103 din Constituţie, în situaţia în care moţiunea de cenzură este adoptată de Parlament, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Totodată, Guvernul al cărui mandat a încetat după adoptarea moţiunii de cenzură îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
În cazul în care Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, potrivit articolului 89 din Constituţie.
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
2. Victor Ponta este premierul desemnat de către Traian Băsescu
Președintele PSD, Victor Ponta, a fost desemnat, Vineri, de către șeful statului, Traian Băsescu, în funcția de premier, în locul lui Răzvan Mihai Ungureanu.
Premierul interimar este Mihai Răzvan Ungureanu.
“Minoritatile au spus ca vor rămâne consecvente abordarii pe care au avut-o dintotdeana, că vor susține orice premier desemnat. UDMR nu a avut o propunere, mesajul principal e stabilitate. PDL nu a avut o opțiune pentru premier. PSD e singurul care a venit cu o opțiune pentru desemnarea unui premier, susținută și de PNL și de PC. Victor Ponta e premierul desemnat. Drept pentru care l-am invitat la Cotroceni. Am semnat decretul și îi incredințez misiunea de a forma noul cabinet”, a declarat, Vineri, Băsescu.
Guvernul Ungureanu a fost demis, Vineri, în urma adoptării moțiunii de cenzură a USL.
Pentru cabinetul Ponta sunt vehiculate următoarele nume: pentru portofoliul de vicepremier sunt în cărţi conservatorul Daniel Constantin şi secretarul general al PSD, Liviu Dragnea. Dragnea şi Dan Nica sunt în cărţi pentru Interne. De asemenea, Dragnea este vehiculat şi la Dezvoltare Regională.
La Externe – Titus Corlăţean, Justiţie – Dan Şova, Industrie – Iulian Iancu sau Constantin Niţă, Sănătate – Florian Popa sau Nicu Bănicioiu, Mediu – Carmen Moldovan.
Din partea PNL, Claudiu Doltu ar fi propus pentru Finanţe, Eduard Hellvig – Transporturi, Mircea Diaconu – Cultură, Maria Cîmpeanu- Muncă, Corneliu Dobriţoiu- Apărare, Relu Fenechiu – Comunicaţii, Andrei Marga şi Ecaterina Andronescu– Educaţie.
La Agricultură ar putea fi Daniel Constantin, la Fondurile Europene – liberala Ramona Mănescu, iar la Economie, analistul Liviu Voinea.
3. Emil Boc candidează pentru un nou mandat de primar la Cluj
Nemulţumiri în PDL după demiterea Guvernului Ungureanu. Gurile rele spun că se cere demisia lui Boc din fruntea PDL. Vicepreşedintele PDL Gheorghe Ştefan, primar al municipiului Piatra Neamţ, a declarat Sâmbătă pentru o instituţie media că “un preşedinte de partid care are onoare trebuie să demisioneze după un asemenea eşec cum este căderea Guvernului”. Pe surse se mai acreditează ideea că Mihai Răzvan Ungureanu ar putea prelua şefia PD-L în urma plecării lui Emil Boc de la şefia PDL.
PDL a pierdut guvernarea, dar şi parteneriatul şi susţinerea UDMR în urma destrămării Coaliţie de guvernare.
Gheorghe Ştefan apreciază că, dacă Emil Boc va demisiona din funcţia de preşedinte al PDL, tot Biroul Politic Naţional îşi va depune mandatul.
Ştefan a mai spus că, după alegerile locale, trebuie convocat un congres al partidului în urma căruia să fie alese noile structuri de conducere.
Sâmbătă Emil Boc şi-a anunţat candidatura pentru Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Preşedintele PD-L se întoarce la Cluj pentru a câştiga primăria, într-o perioadă extrem de precară pentru partid dar şi pentru cariera personală.
4. Herman van Rompuy: Nu ne putem imagina UE fără România
Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a efectuat o vizită oficială în Romînia. El a declarat după întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu că nu îşi poate imagina Uniunea Europeană fără România. Totodată, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a mai spus că România “devine un punct de intrare sigur” în spaţiul de liberă circulaţie.
Herman Van Rompuy a menţionat că la reuniunea Consiliului European din Martie toţi liderii europeni au subliniat că ţara noastră a îndeplinit condiţiile legale pentru accederea la spaţiu de liberă circulaţie.
“Discutând cu miniştrii de interne s-a pus problema accederii României şi Bulgariei în Septembrie şi mă bucur că România are încredere şi ia măsuri în problemele de graniţă şi de coordonare a poliţiei de graniţă. În aceste condiţii, România devine un punct de intrare sigur în Schengen. Sunt convins că în ceea ce priveşte controlul frontalier este o problemă care pune şi probleme bugetare, dar aceste opţiuni sunt necesare pentru a se ajunge la standardele şi pentru a ne asuma responsabilitatea ca membri ai UE”, a declarat Herman Van Rompuy, în Parlamentul României.
Totodată, preşedintele Traian Băsescu a declarat că l-a informat pe preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, că de la mijlocul anului s-ar putea revenini la salariile de dinainte de reducerea acestora cu 25%
Preşedintele Traian Băsescu a discutat cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, despre riscul reprezentat de evoluţia ascendentă a formaţiunilor extremiste în ţările membre UE.
“Nu lipsit de interes a fost şi subiectul legat de evoluţiile către formaţiuni radicale în interiorul UE şi am subliniat că există un risc pe care trebuie să-l prevenim, acela de a nu da acces la putere formaţiunilor extremiste, fie că ele sunt în vechea Europă sau în Europa mai nou membră a UE. (…) Un alt subiect a fost legat de punctul de vedere al României că trebuie menţinută coeziunea în interiorul UE, coeziune care uneori a părut a fi afectată, legat de zona euro şi zona non-euro, 17 sau 27, iar opinia noastra este că UE are 27 de membri, chiar dacă unii nu sunt membri ai zonei euro”, a declarat Băsescu, după întrevederea cu Van Rompuy.
În acelaşi context, Van Rompuy a declarat: “Europa îşi va continua strategia de readucere a creşterii şi creare de locuri de muncă. Problema şomajului în rândul tinerilor este o prioritate, de aceea Uniunea îşi mobilizează instrumentele. Încurajăm, de asemenea, ca bugetele naţionale şi europene să acorde prioritate motoarelor de creştere, precum investiţiile în energie şi infrastructura de transport, inovaţie şi educaţie”, a declarat Van Rompuy.
Preşedintele Traian Băsescu l-a primit Miercuri la Palatul Cotroceni pe preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Traian Băsescu i-a spus preşedintelui Consiliului European că mandatul său de şef al statului poate fi mai scurt, pentru că în România “preşedintele poate fi suspendat”.
“Nu se ştie niciodată, în România preşedintele poate fi suspendat. Nu este şi cazul preşedintelui Consiliului”, a spus Băsescu. Herman Van Rompuy i-a răspuns că mandatul său este mai scurt decât al şefului de stat român.
5. Vicepreşedintele ANRE a fost reţinut în dosarul exploziilor de la Sighetu Marmaţiei
Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Eugen Georgescu, a fost reţinut, Miercuri, de procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, în dosarul exploziilor de la Sighetu Marmaţiei.
În continuarea cercetărilor în cauza privind exploziile de la Sighetu Marmaţiei, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul Georgescu Eugen şi reţinerea sa pe o perioadă de 24 de ore, începând de miercuri, ora 19.00, şi joi, ora 19.00, se precizează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit procurorilor, din probatoriul administrat până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat că, în calitate de director general al Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energie, respectiv şef al Departamentului control şi protecţia consumatorilor, în perioada 2007 – mai 2009, având atribuţii de serviciu constând în organizarea, coordonarea şi verificarea rapoartelor privind controalele efectuate de către agenţii A.N.R.E. din teritoriu, şi-a îndeplinit cu ştiinţă în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu.
