Misiunea anterioară a delegaţiei comune a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a avut loc în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie 2011, pentru a treia evaluare a politicilor bugetare în cadrul acordului stand-by de tip preventiv cu România.

La încheierea misiunii de la finele anului trecut, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, a apreciat că autorităţile au reuşit să îndeplinească toate condiţionalităţile cerute de Fond şi se află în parametri stabiliţi cu acesta.

Guvernul a aprobat, la sfârşitul anului trecut, o contribuţie de 781,2 milioane DST (Drepturi Speciale de Tragere) din partea României la majorarea capitalului social al FMI. Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a precizat că majorarea contribuţiei României nu are legătură cu recenta decizie a Consiliului European, prin care statele UE sunt invitate să contribuie cu 200 de miliarde de euro la recapitalizarea FMI, în cadrul măsurilor pentru salvarea zonei euro

Potrivit reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, România nu va mai apela, în 2012, la banii Fondului Monetar Internaţional, pentru a-şi asigura resursele de finanţare, fiind în măsură să atragă fondurile necesare de pe piaţa internă.

‘Cred că aşa cum a fost desenat acest program cu Fondul şi a fost implementat până în prezent, România va finaliza acest acord precautionary. România nu are în momentul de faţă nici o problemă de finanţare. Se poate finanţa singură, deocamdată, de pe piaţa internă. Este mai dificilă o finanţare de pe piaţa externă, dar în momentul când condiţiile internaţionale se vor calma, se vor mai aşeza, sigur că România va putea ieşi mai puternic şi pe pieţele internaţionale’, arăta Tănăsescu.

Acordul Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.

Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.