Numărul cererilor pentru obținerea cetățeniei irlandeze a crescut spectaculos în septembrie, imediat după ce Guvernul a anunțat că intenționează să înăsprească regulile de naturalizare. Autoritățile au primit 8.765 de solicitări, față de numai 2.611 în august, o creștere de aproximativ 236% într-o singură lună.
Datele au fost comunicate în urma unei întrebări parlamentare adresate ministrului Justiției, Jim O’Callaghan, de liderul Partidului Verde, Roderic O’Gorman. Creșterea vine după ședința Guvernului din 9 septembrie, când miniștrii au aprobat elaborarea cu prioritate a unor modificări majore ale legislației privind cetățenia.
Contrastul față de lunile anterioare este puternic. În ianuarie fuseseră înregistrate 3.727 de cereri, în februarie 3.225, iar în martie 3.215. Între aprilie și august, numărul lunar a rămas sub 3.000, media pentru primele opt luni ale anului fiind de aproximativ 2.810 de solicitări. Septembrie a depășit de peste trei ori acest nivel.
Proiectul Guvernului prevede creșterea perioadei obișnuite de rezidență luată în calcul pentru naturalizare de la cinci la opt ani. Ultimii doi ani înainte de depunerea cererii ar urma să fie petrecuți continuu în Irlanda, spre deosebire de cerința actuală privind ultimul an de rezidență.
De asemenea, solicitanții ar trebui să demonstreze cunoașterea limbii engleze, a limbii irlandeze sau a limbajului semnelor irlandez și să promoveze un test despre societatea, instituțiile și viața civică din Irlanda. Sunt propuse și condiții de independență financiară, inclusiv un prag minim de venit care urmează să fie stabilit.
Potrivit planurilor prezentate până acum, folosirea anumitor ajutoare sociale sau a locuințelor sociale în perioada de doi ani dinaintea cererii ar putea împiedica obținerea cetățeniei. Categoriile exacte de prestații vizate și eventualele excepții nu trebuie însă considerate definitiv stabilite înainte de adoptarea și publicarea formei finale a legii.
Aceste condiții nu au intrat încă în vigoare. La 13 octombrie 2026, Guvernul aprobase redactarea proiectului, nu aplicarea automată a tuturor noilor cerințe. Autoritățile urmăresc adoptarea legislației până la sfârșitul anului, dar calendarul și prevederile definitive pot fi modificate în timpul procedurii parlamentare.
Pentru persoanele care locuiesc deja în Irlanda, una dintre cele mai controversate prevederi este intenția de a aplica noile condiții și celor care au început să acumuleze anii necesari de rezidență, dar nu au ajuns încă la momentul depunerii cererii. Cineva aflat aproape de pragul actual de cinci ani ar putea fi obligat să aștepte încă trei ani, dacă proiectul intră în vigoare fără măsuri de protecție.
Roderic O’Gorman a criticat dur această perspectivă. În opinia sa, anunțurile Guvernului au creat teamă în rândul persoanelor care lucrează legal și contribuie la economia irlandeză. El consideră nedreaptă schimbarea regulilor pentru oamenii care și-au planificat deja viitorul în funcție de condițiile existente și a cerut cel puțin o perioadă de tranziție pentru cei aflați aproape de eligibilitate.
Organizația Doras, care sprijină drepturile migranților, confirmă că primește mai multe solicitări de informații de la persoane care îndeplinesc deja condițiile actuale și vor să depună dosarul înaintea unei eventuale modificări legislative. Directorul organizației, John Lannon, avertizează că afluxul de cereri poate agrava întârzierile într-un sistem de procesare deja solicitat.
Lannon consideră că propunerile ar introduce unele dintre cele mai restrictive condiții de naturalizare din Europa, prin combinarea perioadei mai lungi de rezidență cu testele de limbă, cerințele financiare și limitările legate de anumite beneficii sociale. El a cerut retragerea planului, avertizând că măsurile ar putea descuraja inclusiv lucrătorii de care economia irlandeză are nevoie.
De cealaltă parte, ministrul Jim O’Callaghan susține că reforma urmărește consolidarea legăturii dintre viitorii cetățeni și statul irlandez. Guvernul consideră că durata rezidenței, cunoașterea limbii, participarea la viața civică și independența economică ar trebui să conteze mai mult în procesul de naturalizare.
Într-o declarație făcută la începutul lunii octombrie, ministrul a admis că autoritățile analizează posibilitatea unui regim mai favorabil pentru persoanele care locuiesc deja în Irlanda și sunt aproape de îndeplinirea criteriilor actuale. Nu a fost însă anunțată o soluție definitivă. De aceea, simpla promisiune că vor fi luate în calcul situațiile individuale nu reprezintă deocamdată o garanție legală.
Schimbările îi interesează direct și pe românii care doresc să obțină cetățenia irlandeză. În prezent, pentru ruta obișnuită de naturalizare, un cetățean român trebuie să dovedească cinci ani de rezidență în ultimii nouă ani, inclusiv un an de rezidență continuă chiar înaintea cererii, precum și îndeplinirea celorlalte condiții legale. Pentru cetățenii UE, dovada rezidenței se face prin documente și nu prin calculatorul destinat anumitor cetățeni din afara Uniunii Europene.
Este important ca românii să nu confunde dreptul de ședere cu obținerea cetățeniei irlandeze. În calitate de cetățeni ai Uniunii Europene, ei au drepturi de liberă circulație și muncă în Irlanda în condițiile legislației europene. Noile propuneri privesc dobândirea cetățeniei prin naturalizare și nu anulează automat aceste drepturi.
Pentru cei care îndeplinesc deja criteriile actuale, situația poate justifica verificarea atentă a documentelor de rezidență și a informațiilor oficiale înainte de depunerea dosarului. O cerere incompletă sau depusă fără îndeplinirea condițiilor nu oferă protecție împotriva unei viitoare modificări legislative, iar regulile tranzitorii vor trebui clarificate prin forma finală a legii.
Explozia cererilor din septembrie arată cât de rapid poate influența un anunț guvernamental deciziile persoanelor care vor să devină cetățeni irlandezi. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să introducă reguli noi fără a prelungi și mai mult așteptarea celor care au respectat cerințele existente.
