Aproape jumătate dintre cazuri vizează cetățeni români
Aproximativ 95 de cetățeni ai Uniunii Europene au rămas fără dreptul de a locui în Irlanda în ultimii trei ani, după ce au fost implicați în infracțiuni grave precum trafic de persoane, evaziune fiscală sau agresiuni sexuale.
Potrivit datelor oficiale, aproape jumătate dintre persoanele vizate sunt cetățeni români. Astfel, românii reprezintă cel mai numeros grup afectat de aceste măsuri.
Creștere semnificativă a expulzărilor în ultimul an
În ultimii ani, numărul cazurilor a crescut considerabil. În 2023, 21 de cetățeni UE au fost obligați să părăsească Irlanda, iar în 2024 numărul a fost de 18.
Totuși, în 2025 s-a înregistrat o creștere majoră, ajungând la 56 de persoane. Datele au fost obținute în baza legislației privind accesul la informații publice.
Dintre cei 56 de cetățeni UE expulzați anul trecut, 31 erau români.
Tipurile de infracțiuni implicate
Deși autoritățile nu au oferit o listă completă a infracțiunilor, au fost confirmate mai multe tipuri de fapte penale.
Printre acestea se numără:
- cel puțin 12 cazuri de agresiune cu vătămare corporală
- 33 de cazuri de furt și spargeri
- șase cazuri de posesie de droguri
În plus, au existat și cazuri extrem de grave. Acestea includ infracțiuni legate de materiale de abuz sexual asupra minorilor, viol, agresiuni sexuale și utilizarea armelor în timpul conflictelor.
În același timp, autoritățile au precizat că majoritatea persoanelor implicate sunt bărbați.
Cum au avut loc expulzările
Toate persoanele vizate au fost deja îndepărtate din Irlanda. Totuși, modul în care au plecat diferă.
Astfel, în 2025:
- șapte persoane au părăsit țara voluntar
- 49 au fost expulzate forțat
Dintre expulzările forțate, 23 au avut loc prin zboruri charter speciale organizate de stat. De exemplu, un astfel de zbor către România, în octombrie anul trecut, a costat peste 73.000 de euro, fără a include costurile pentru escorta oferită de Garda.
Poziția autorităților irlandeze
Ministerul Justiției a transmis că îndepărtarea persoanelor implicate în infracțiuni reprezintă o prioritate.
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, susține o abordare fermă în ceea ce privește siguranța publică.
Autoritățile colaborează îndeaproape cu An Garda Síochána și cu serviciul penitenciar pentru a identifica și elimina persoanele considerate periculoase.
Ce spune legislația UE
În același timp, legislația europeană permite statelor membre să retragă dreptul de rezidență cetățenilor UE în anumite condiții.
Astfel, deciziile pot fi luate din motive de:
- politică publică
- siguranță publică
- sănătate publică
Totuși, fiecare caz trebuie analizat individual. Se iau în calcul factori precum durata șederii în Irlanda, nivelul de integrare, vârsta sau starea de sănătate.
Impactul asupra comunității românești din Irlanda
Pentru românii din Irlanda, aceste date pot genera îngrijorare, mai ales în contextul în care comunitatea este una dintre cele mai mari din țară.
Totuși, este important de subliniat că aceste cazuri vizează un număr foarte mic raportat la totalul românilor care locuiesc și muncesc legal în Irlanda.
În plus, majoritatea românilor sunt bine integrați și contribuie activ la economia locală.
În același timp, autoritățile irlandeze transmit un mesaj clar: persoanele care respectă legea nu au de ce să se teamă, însă cei implicați în infracțiuni grave riscă să-și piardă dreptul de a rămâne în țară.
