Irlanda a devenit considerabil mai bogată în ultimele trei decenii, dar prosperitatea măsurată în statistici nu se reflectă în aceeași măsură în siguranța financiară resimțită de populație. Un studiu publicat joi, la împlinirea a 30 de ani de la lansarea indicelui de încredere a consumatorilor realizat de cooperativele de credit, arată că 75% dintre respondenți consideră că traiul de zi cu zi este mai scump decât în 1996.
Cercetarea pune alături două realități aparent contradictorii. Consumul populației a crescut puternic, iar averea medie raportată pe persoană este de peste trei ori mai mare decât acum 30 de ani. În același timp, mulți oameni privesc cu îngrijorare costurile locuințelor, posibilitatea de a economisi și stabilitatea veniturilor.
Analiza marchează trei decenii de la apariția Credit Union Consumer Sentiment Index, un indicator care urmărește percepția populației asupra economiei și a propriilor finanțe. Studiul extins a fost realizat în colaborare cu Core Research și a inclus întrebări despre schimbările din perioada 1996–2026, dar și despre așteptările pentru următorii 30 de ani.
Mai multă avere nu înseamnă automat mai multă liniște
Datele prezentate în cercetare arată că cheltuielile de consum au crescut cu aproximativ 90% în Irlanda în ultimele trei decenii, comparativ cu aproximativ 47% la nivelul Uniunii Europene. Aceste valori descriu evoluții economice agregate, nu faptul că fiecare familie cheltuiește sau câștigă cu aceste procente mai mult.
În 2026, averea medie pe persoană este estimată la mai mult de trei ori nivelul din 1996. O medie națională nu spune însă cum este distribuită averea și nici cât de ușor își plătește o familie chiria, creditul sau facturile. Locuințele, economiile și veniturile diferă mult între categorii sociale și regiuni.
Indicele de încredere pentru septembrie 2026 se situează la 61,1 puncte. Media ultimilor 30 de ani este de 83 de puncte, iar maximul istoric, de 130,9 puncte, a fost atins în 2000. Indicele este o măsură a sentimentului economic, nu un procent din populație și nici o măsurare directă a puterii de cumpărare.
Economistul Austin Hughes, implicat în interpretarea cercetării, arată că experiența alternanței dintre perioade de creștere și crize economice a influențat modul în care oamenii privesc siguranța financiară. În această interpretare, populația acordă mai multă atenție presiunilor zilnice decât averii care poate fluctua în timp.
Locuințele și economiile, în centrul nemulțumirilor
Trei sferturi dintre persoanele chestionate spun că nivelul costurilor cotidiene este mai rău decât în urmă cu 30 de ani. O proporție apropiată consideră că achiziționarea unei locuințe a devenit mai dificilă. Acestea sunt răspunsuri despre percepții și experiențe, nu un calcul care demonstrează că toate prețurile au crescut mai rapid decât toate veniturile.
Totodată, 54% apreciază că posibilitatea lor de a pune bani deoparte s-a redus. Un procent asemănător consideră că sănătatea mintală și starea de bine a populației s-au deteriorat, iar 51% cred că legăturile dintre oamenii din comunitățile locale au slăbit.
Îngrijorările se extind și asupra viitorului. Întrebați cum ar putea arăta Irlanda în 2056, 47% dintre participanți anticipează o deteriorare a accesibilității locuințelor, 46% se așteaptă la presiuni și mai mari din partea costului vieții, iar 37% cred că siguranța financiară și capacitatea de economisire se vor înrăutăți.
Nu toate răspunsurile sunt pesimiste. Aproape jumătate dintre cei intervievați consideră că înțelegerea problemelor de mediu se va îmbunătăți, iar 45% se așteaptă la oportunități educaționale mai bune. În privința calității generale a vieții, 35% se declară optimiști, față de 32% care au o perspectivă negativă.
Ce înseamnă pentru familiile din Irlanda
Pentru românii care trăiesc și muncesc în Irlanda, concluzia practică nu este că economia ar fi sărăcit, ci că indicatorii naționali favorabili pot coexista cu dificultăți serioase la nivelul bugetului personal. O familie care plătește o chirie mare poate resimți altfel creșterea veniturilor decât una care deține deja o locuință și are un credit redus sau achitat.
Studiul nu anunță schimbări de taxe, ajutoare sau drepturi și nu reprezintă o prognoză oficială pentru 2056. El oferă însă un reper important pentru dezbaterea despre costul vieții: progresul economic nu poate fi evaluat doar prin cât de mult s-a îmbogățit țara, ci și prin câtă siguranță financiară simt oamenii în viața de zi cu zi.
