Irlanda avertizează: taxa digitală europeană poate alunga investitorii

cladire guvernamentala Dublin Irlanda

Guvernul de la Dublin se opune unei noi taxe europene de 3% pe veniturile marilor companii digitale, propusă pentru finanțarea bugetului Uniunii Europene. Ministrul irlandez de finanțe, Simon Harris, consideră că măsura ar putea descuraja investițiile într-un moment în care Europa încearcă să devină mai competitivă.

Inițiativa a fost prezentată sâmbătă, 21 noiembrie, de președintele Consiliului European, António Costa, în cadrul negocierilor privind bugetul comunitar pentru perioada 2028–2034.

Pentru Irlanda, discuția are o importanță aparte. Mai multe dintre companiile care ar putea intra sub incidența noii taxe au operațiuni importante în această țară. Investițiile străine și impozitele plătite de multinaționale reprezintă două dintre principalele puncte de interes ale guvernului în negocierile fiscale internaționale.

Într-o declarație acordată publicației Sunday Independent, Harris a susținut că noile metode de finanțare a Uniunii Europene trebuie să fie echitabile, echilibrate și previzibile. În opinia sa, taxa asupra serviciilor digitale nu îndeplinește aceste condiții. Europa ar trebui, consideră ministrul, să atragă investiții, nu să creeze obstacole suplimentare în calea lor.

Premierul Micheál Martin a confirmat, la rândul său, că Irlanda nu susține propunerea. Acesta pledează pentru stabilirea unor reguli fiscale la nivel internațional, avertizând că o inițiativă exclusiv europeană ar putea afecta relațiile comerciale cu Statele Unite.

O taxă pe venituri, nu pe profit

Contribuția propusă ar viza companiile care depășesc două praguri de cifră de afaceri anuală: 750 de milioane de euro la nivel mondial și 50 de milioane de euro din activități digitale în Uniunea Europeană.

Taxa de 3% ar fi calculată asupra veniturilor nete obținute din anumite servicii, printre care publicitatea online, intermedierea tranzacțiilor prin platforme digitale și valorificarea comercială a datelor utilizatorilor.

Prin urmare, nu este vorba despre o majorare generală a impozitului pe profit. O companie poate încasa venituri considerabile din servicii digitale fără ca întreaga sumă să reprezinte profit.

Printre grupurile care ar putea fi afectate se numără Google, Meta, Amazon, Microsoft și Apple, în funcție de activitățile impozabile ale fiecăruia și de forma finală a legislației.

Propunerea nu introduce o taxă directă asupra salariilor angajaților și nici asupra cumpărăturilor individuale. De asemenea, documentul prezentat de Costa nu stabilește o majorare a tarifelor pentru utilizatorii serviciilor digitale.

O inițiativă asemănătoare a fost lansată în 2018, când Irlanda s-a numărat printre statele care s-au opus. Negocierile europene nu au produs atunci acordul necesar, iar eforturile de reformare a impozitării multinaționalelor s-au concentrat ulterior asupra Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Între timp, Franța, Italia, Spania și Austria au introdus propriile taxe asupra serviciilor digitale.

De ce miza este atât de mare pentru Irlanda

Datele publicate în luna mai de Revenue, autoritatea fiscală irlandeză, arată cât de dependent este bugetul statului de contribuțiile marilor companii străine.

În 2025, Irlanda a încasat 32,9 miliarde de euro din impozitul pe profit, dacă sunt excluse veniturile extraordinare rezultate din litigiul fiscal privind Apple. Multinaționalele cu capital străin au contribuit cu 28,8 miliarde de euro, echivalentul a 87% din aceste încasări.

Mai mult de jumătate din veniturile fiscale respective, aproximativ 56%, au provenit de la numai zece companii.

Această concentrare explică de ce modificările aduse fiscalității internaționale sunt urmărite cu atenție la Dublin. O eventuală reducere a veniturilor din impozitul pe profit ar putea limita resursele disponibile pentru finanțarea serviciilor publice și a investițiilor statului.

Totuși, cifrele Revenue acoperă toate multinaționalele străine, inclusiv companii farmaceutice și industriale care nu sunt neapărat vizate de propunerea privind serviciile digitale. Nu se poate calcula din ele pierderea pe care ar înregistra-o Irlanda dacă taxa ar fi introdusă.

Miza privește și piața muncii. Potrivit agenției IDA Ireland, companiile străine pe care aceasta le sprijină aveau aproximativ 312.400 de angajați în Irlanda la sfârșitul anului 2025. În același an, agenția a aprobat 323 de investiții, asociate cu perspectiva creării a peste 15.300 de locuri de muncă.

Statele Unite rămân principala sursă a investițiilor străine atrase de Irlanda. Datele IDA pentru prima jumătate a anului 2026 indică o pondere de aproximativ 65%.

Aceste cifre ilustrează expunerea economiei irlandeze, nu o estimare a concedierilor sau a investițiilor care ar fi pierdute în urma taxei. Nu a fost anunțată nicio reducere de personal ca urmare a acestei propuneri.

Negocierile ajung în fața liderilor europeni

Costa încearcă să obțină un compromis între statele care cer un buget european mai ambițios și cele care doresc să limiteze propriile contribuții.

Noua variantă prevede cheltuieli de aproximativ 1.580 de miliarde de euro, la prețuri constante, pe parcursul celor șapte ani. Suma este cu circa 10% mai mică decât cea propusă inițial de Comisia Europeană.

Pentru a finanța bugetul fără o creștere substanțială a contribuțiilor naționale, Costa propune, pe lângă taxa digitală, venituri din taxarea carbonului la frontieră, comercializarea certificatelor de emisii, produsele din tutun și deșeurile electronice nereciclate.

Potrivit președintelui Consiliului European, contribuțiile statelor ar urma să crească, în medie, de la 0,80% la 0,82% din venitul național brut.

Costa respinge ideea că taxa digitală ar fi îndreptată împotriva unei anumite țări sau companii. El argumentează că obiectivul este o impozitare echitabilă a întreprinderilor care desfășoară activități pe piața europeană.

Însă divergențele nu se limitează la fiscalitate. Franța consideră insuficientă protecția acordată agriculturii, Germania cere o distribuire mai echitabilă a contribuțiilor, iar negociatorul principal al Parlamentului European, Siegfried Mureșan, a respins reducerile de cheltuieli propuse.

Liderii celor 27 de state se vor reuni la Bruxelles pe 26 și 27 noiembrie, în cadrul unui summit extraordinar. Obiectivul este încheierea unui acord politic până la sfârșitul anului 2026. Pentru noua taxă este necesar acordul unanim al statelor membre, astfel încât opoziția Irlandei are o importanță directă în negocieri.

Distribuie: WhatsApp Facebook

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.