Dáil Éireann a aprobat miercuri seară un proiect de lege propus de Sinn Féin care prevede eliminarea perioadei obligatorii de așteptare de trei zile pentru accesul la serviciile de întrerupere de sarcină. Propunerea a fost adoptată cu 86 de voturi pentru și 70 împotrivă, după una dintre cele mai urmărite dezbateri parlamentare din acest an.
Votul este important deoarece marchează un nou pas în procesul de modificare a legislației privind avortul în Irlanda, la aproape opt ani de la referendumul care a dus la schimbarea Constituției și la introducerea actualului sistem de acces la întreruperile de sarcină.
Deși proiectul a trecut de prima etapă parlamentară, drumul până la adoptarea sa definitivă nu este încheiat. Textul va fi analizat acum de un comitet al Oireachtas, unde vor fi examinate implicațiile juridice și medicale ale modificării propuse.
Rezultatul votului a evidențiat, în același timp, diviziuni importante în interiorul partidelor aflate la guvernare, care au permis parlamentarilor să voteze conform propriilor convingeri.
Actuala legislație obligă femeile care solicită o întrerupere de sarcină în primele 12 săptămâni de sarcină să aștepte trei zile între consultația inițială și procedura propriu-zisă. Susținătorii modificării consideră că această cerință reprezintă un obstacol inutil pentru persoanele care au luat deja o decizie și care trebuie să parcurgă un proces medical sensibil.
Criticii eliminării perioadei de așteptare susțin însă că cele trei zile oferă timp suplimentar pentru reflecție înaintea unei decizii importante.
Vot împărțit în interiorul partidelor de guvernare
Guvernul nu a impus o linie oficială de vot, iar deputații au avut libertatea de a decide individual.
În Fianna Fáil, majoritatea parlamentarilor au votat împotriva proiectului. Treizeci de deputați s-au opus propunerii, în timp ce doar 12 au susținut-o. Alți șase nu au participat la vot.
Printre membrii Cabinetului care au votat împotriva eliminării perioadei de așteptare s-au numărat ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, ministrul Protecției Sociale, Dara Calleary, ministrul Locuințelor, James Browne, ministrul Copiilor, Norma Foley, și Government Chief Whip Mary Butler.
De cealaltă parte, Taoiseach Micheál Martin, ministrul Cheltuielilor Publice, Jack Chambers, și ministrul Transporturilor, Darragh O’Brien, au susținut proiectul.
Situația a fost similară și în Fine Gael. Douăzeci și trei de deputați au votat împotrivă, iar 11 au sprijinit modificarea legislativă. Patru parlamentari au lipsit de la vot.
Tánaiste Simon Harris și ministrul Sănătății, Jennifer Carroll MacNeill, au fost singurii membri ai Cabinetului din partea Fine Gael care au susținut proiectul. Printre cei care au votat împotrivă s-au aflat ministrul pentru Întreprinderi, Peter Burke, și ministrul Agriculturii, Martin Heydon.
Absențele din tabăra Fine Gael i-au inclus pe ministrul Afacerilor Externe, Helen McEntee, ministrul Comunicațiilor, Patrick O’Donovan, și ministrul Educației, Hildegarde Naughton.
Ministrul Sănătății va analiza implicațiile juridice ale proiectului
Adoptarea proiectului nu înseamnă automat schimbarea legii. Următoarea etapă presupune examinarea detaliată a textului în cadrul procesului parlamentar.
Potrivit informațiilor apărute după vot, ministrul Sănătății, Jennifer Carroll MacNeill, urmează să poarte discuții cu Attorney General Rossa Fanning pentru a analiza aspectele juridice ale propunerii.
Surse politice citate de presa irlandeză consideră că, dacă proiectul va continua să avanseze prin etapele parlamentare fără obstacole majore, modificarea ar putea deveni lege până la sfârșitul acestui an.
Pentru susținătorii schimbării, votul reprezintă o confirmare a recomandărilor formulate în ultimii ani de mai multe organizații medicale și grupuri pentru drepturile femeilor, care au cerut eliminarea perioadei obligatorii de așteptare.
Aceste organizații au argumentat în repetate rânduri că obligația celor trei zile poate genera întârzieri suplimentare pentru femeile care locuiesc în zone rurale, pentru cele care trebuie să călătorească pentru consultații sau pentru persoanele aflate în situații dificile din punct de vedere medical și social.
Argumentele celor care susțin păstrarea celor trei zile
O parte dintre parlamentarii care s-au opus proiectului au invocat faptul că perioada de așteptare a făcut parte din cadrul legislativ prezentat alegătorilor în urma referendumului din 2018.
Norma Foley a declarat înaintea votului că nu va sprijini eliminarea celor trei zile, considerând că această prevedere a făcut parte din modelul aprobat de electorat atunci când Irlanda a decis să schimbe legislația privind avortul.
Și mai mulți deputați Fine Gael au anunțat în avans că vor vota împotrivă. Printre aceștia s-au numărat Brian Brennan, Peter Roche și Michael Murphy.
Peter Roche a explicat că poziția sa este influențată de cazurile în care unele femei și-ar fi schimbat decizia în perioada dintre prima consultație și procedură.
Susținătorii menținerii actualei reguli afirmă că această perioadă oferă timp pentru reflecție și reprezintă o măsură de protecție într-o situație cu impact major asupra vieții persoanelor implicate.
Parlamentarii care susțin schimbarea cer mai multă încredere în decizia femeilor
În tabăra favorabilă modificării legislative, argumentul principal a fost că decizia privind o întrerupere de sarcină este deja una profund personală și că statul nu ar trebui să impună o perioadă suplimentară de așteptare.
Deputatul Fine Gael Barry Ward, care a votat pentru proiect, a declarat că nu este necesar ca cineva să considere avortul un lucru pozitiv pentru a accepta că decizia aparține persoanei direct implicate.
El a susținut că femeile analizează deja cu atenție o astfel de alegere și că existența unei perioade obligatorii de așteptare transmite ideea că nu pot lua singure o decizie responsabilă.
Potrivit susținătorilor proiectului, eliminarea celor trei zile nu schimbă condițiile generale de acces la întreruperea de sarcină, ci elimină o etapă considerată inutilă de mulți profesioniști din domeniul sănătății.
Între timp, liderul Aontú, Peadar Tóibín, a criticat rezultatul votului și a susținut că nu există un sprijin public suficient pentru această modificare. El a afirmat că partidul său intenționează să discute cu parlamentari din mai multe formațiuni care ar fi nemulțumiți de modul în care a fost gestionat procesul legislativ.
Votul din Dáil nu încheie însă dezbaterea. Proiectul intră acum într-o etapă de analiză detaliată, iar discuțiile privind viitorul legislației referitoare la avort rămân printre cele mai sensibile și mai disputate teme din politica irlandeză.
