Aproape nouă din zece persoane chestionate în Irlanda rurală spun că cetățenii străini condamnați pentru infracțiuni ar trebui deportați, potrivit unui nou sondaj Irish Examiner/Ipsos B&A care arată în același timp o imagine mai nuanțată a atitudinilor față de imigrație.
Sondajul arată că 89% dintre respondenți sunt de acord cu ideea deportării persoanelor de cetățenie străină condamnate pentru o infracțiune în Irlanda. Sprijinul este foarte ridicat în aproape toate grupele de vârstă și ajunge la 94% în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 64 de ani. Chiar și în categoria 18-24 de ani, unde sprijinul este mai redus, 81% dintre respondenți sunt de acord cu această idee.
Rezultatele vin într-o perioadă în care politica irlandeză privind imigrația, protecția internațională și cetățenia trece prin schimbări semnificative, iar Guvernul adoptă o linie mai strictă pe mai multe componente ale sistemului.
Datele prezentate de ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, într-un răspuns parlamentar arată că numărul cetățenilor din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European îndepărtați din Irlanda din motive legate de ordine publică sau securitate a crescut considerabil. Au fost înregistrate 47 de astfel de îndepărtări în 2021, 50 în 2022, 36 în 2023 și 41 în 2024. Numărul a urcat la 132 în 2025, iar în 2026 ajunsese deja la 149 la momentul furnizării datelor.
Aceste cifre nu înseamnă însă că orice cetățean străin condamnat pentru orice infracțiune este automat deportat. În cazul cetățenilor UE și SEE, autoritățile pot dispune îndepărtarea și interdicția de revenire atunci când persoana este considerată un pericol pentru ordinea publică sau securitatea publică. Situația juridică diferă și în funcție de statutul de rezidență, cetățenie și tipul condamnării.
Sondajul indică și un sprijin larg pentru înăsprirea regulilor privind protecția internațională. Aproximativ 77% dintre respondenți susțin noile reguli prin care persoanele care solicită protecție internațională sunt supuse verificărilor de identitate și securitate, inclusiv colectării datelor biometrice în sistemul european Eurodac.
În același timp, nivelul de încredere în modul în care Guvernul gestionează numărul solicitanților de azil rămâne scăzut. Doar 23% dintre respondenți consideră că Executivul gestionează bine situația, iar jumătate dintre participanți spun că sunt în dezacord puternic cu această afirmație.
Rezultatele arată însă că atitudinea față de imigrație nu este pur și simplu una negativă. Șase din zece persoane chestionate consideră că imigrația este benefică pentru economia irlandeză, iar 54% spun că oamenii veniți din alte țări contribuie, în general, pozitiv la Irlanda.
Există diferențe importante între grupurile sociale. Aproximativ 65% dintre respondenții din categoriile socio-economice considerate în mod obișnuit „middle class” spun că imigrația ajută economia, comparativ cu 50% în grupurile asociate mai degrabă clasei muncitoare. Bărbații sunt, de asemenea, mai pozitivi decât femeile în această privință, cu 67% față de 53%.
Vârsta este unul dintre cei mai importanți factori care diferențiază opiniile. Sprijinul pentru legislația mai strictă privind protecția internațională crește de la 63% în rândul celor cu vârste între 18 și 24 de ani la 84% în cazul persoanelor de peste 65 de ani. Aceeași diferență apare și în cazul stimulentelor financiare pentru refugiații care aleg să se întoarcă în țările de origine: 51% dintre persoanele de peste 65 de ani susțin astfel de plăți, comparativ cu numai 26% în grupa 18-24 de ani.
Sondajul apare și în contextul unor propuneri importante de modificare a regulilor pentru obținerea cetățeniei irlandeze. Guvernul intenționează să crească perioada standard de rezidență necesară pentru naturalizare de la cinci la opt ani și să introducă cerințe privind cunoașterea limbii engleze sau irlandeze și a elementelor de bază despre societatea, politica și instituțiile statului.
Potrivit planurilor prezentate de Guvern, noile condiții ar urma să se aplice inclusiv unor persoane care locuiesc deja în Irlanda, dar care nu au depus încă o cerere de cetățenie. Executivul susține că naturalizarea trebuie tratată drept rezultatul unei perioade susținute de rezidență legală, independență economică, integrare socială și participare civică, nu doar ca efect al trecerii unui anumit număr de ani.
Sondajul Irish Examiner/Ipsos B&A a fost realizat la începutul lunii septembrie pe un eșantion de 506 persoane din Irlanda rurală. Deși rezultatele nu reprezintă automat opinia întregii populații a țării, ele indică un sprijin foarte puternic pentru măsuri mai ferme în cazul infracțiunilor comise de cetățeni străini și pentru o politică mai strictă în domeniul imigrației, în paralel cu o percepție în continuare majoritar pozitivă asupra contribuției economice a imigrației.
