Elevii de 15 ani din Irlanda se află pe primul loc în Uniunea Europeană la citire și printre cei mai buni la științe și matematică, potrivit rezultatelor PISA 2025 publicate marți. Pentru comunitatea românească din Irlanda, comparația cu România este una puternică: elevii irlandezi au obținut un scor mediu de 500 de puncte la citire, în timp ce elevii din România au obținut 413 puncte. Diferențe importante apar și la celelalte domenii evaluate, într-un studiu care arată două sisteme educaționale aflate în poziții foarte diferite în clasamentele internaționale.
Irlanda ocupă primul loc dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene la citire, locul al treilea la științe și locul al patrulea la matematică. La nivel mondial, dintre cele 91 de țări și economii participante, elevii din Irlanda se situează pe locul al șaptelea la citire, pe locul al 15-lea la științe și pe locul al 14-lea la matematică. În cadrul statelor OECD, Irlanda este pe locul al treilea la citire, al 11-lea la științe și al nouălea la matematică.
Scorurile medii obținute de elevii din Irlanda au fost de 500 de puncte la citire, 500 la științe și 480 la matematică. Toate cele trei rezultate sunt peste mediile OECD, de 461 de puncte la citire, 482 la științe și 463 la matematică, și peste mediile Uniunii Europene, de 451 de puncte la citire, 476 la științe și 460 la matematică. La noul domeniu privind rezolvarea computațională a problemelor, parte a evaluării „Învățarea în lumea digitală”, Irlanda a obținut 511 puncte, față de media OECD de 500 și media UE de 492.
În România, rezultatele PISA 2025 sunt considerabil mai slabe. Cei 7.725 de elevi români din 322 de școli incluși în studiu au obținut, în medie, 425 de puncte la științe, 419 la matematică și 413 la citire. La rezolvarea computațională a problemelor, România a obținut 442 de puncte. Toate aceste scoruri sunt sub mediile statelor OECD.
Comparate direct, diferențele dintre Irlanda și România sunt de 87 de puncte la citire, 75 de puncte la științe și 61 de puncte la matematică. Diferența apare nu doar în scorurile medii, ci și în proporția elevilor care reușesc să atingă nivelul minim de competență considerat de PISA necesar pentru utilizarea practică a cunoștințelor.
În Irlanda, 83,5% dintre elevi ating cel puțin nivelul minim de competență la citire, 82,4% la științe și 75,8% la matematică. În România, proporțiile sunt de numai 52% la citire, 54% la științe și 48% la matematică. Asta înseamnă că aproximativ 48% dintre elevii români de 15 ani testați nu ating nivelul minim la citire, 46% nu îl ating la științe, iar 52% nu îl ating la matematică.
Diferențele rămân mari și la nivelul elevilor cu performanțe foarte ridicate. În Irlanda, 8,5% dintre elevi sunt în categoria de vârf la citire, 7,4% la științe și 6,1% la matematică. În România, proporțiile sunt de aproximativ 1% la citire, 2% la științe și 4% la matematică. Ministerul Educației din România subliniază însă că rezultatele trebuie analizate și în contextul nivelului de dezvoltare economică și al decalajelor structurale pe care țara încearcă să le recupereze.
PISA, Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, testează capacitatea tinerilor de aproximativ 15 ani de a aplica în situații reale cunoștințele și competențele dobândite la școală. Evaluarea nu urmărește doar reproducerea materiei predate, ci măsoară înțelegerea textelor, utilizarea matematicii și capacitatea de a explica și interpreta fenomene științifice. În ediția din 2025, științele au reprezentat domeniul principal, ceea ce înseamnă că elevii au primit mai multe întrebări în această zonă și că rezultatele permit o analiză mai detaliată.
În Irlanda, studiul a fost administrat în martie și aprilie 2025 de Educational Research Centre, în numele Departamentului Educației. Au participat 6.356 de elevi din 172 de școli. În România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantionul fiind reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de adolescenți de 15 ani. La nivel internațional, peste 760.000 de adolescenți din 91 de țări și economii au luat parte la PISA 2025, cea mai amplă ediție organizată până acum.
Un element nou al evaluării este măsurarea capacității de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale. Și la acest capitol elevii din Irlanda s-au situat peste mediile Uniunii Europene și OECD, cu 511 puncte. România a obținut 442 de puncte. PISA 2025 analizează mai amplu modul în care elevii învață într-un mediu digital, într-o perioadă în care telefoanele inteligente, platformele online și instrumentele bazate pe inteligență artificială au devenit o parte importantă a vieții școlare și personale.
În România, datele arată că distragerea atenției provocată de dispozitivele digitale la orele de științe este asociată cu rezultate mai slabe. Diferența de performanță asociată acestei distrageri este de 18 puncte, mai mare decât media OECD de 11 puncte. În același timp, proporția elevilor români care învață în școli unde există politici de interzicere a telefoanelor mobile a crescut de la 22% în 2022 la 49% în 2025.
Rezultatele foarte bune în clasamente nu elimină însă semnalele de avertizare pentru Irlanda. Performanța elevilor irlandezi la citire și matematică este semnificativ mai redusă decât în unele cicluri anterioare. Scăderi au fost înregistrate în toate cele trei domenii principale și la nivelul OECD și al Uniunii Europene, iar declinul din Irlanda a fost mai mic decât media internațională. La științe, autoritățile descriu evoluția irlandeză drept relativ stabilă.
În România, situația este diferită. Rezultatele la științe și matematică sunt apropiate de cele din 2022, însă la citire s-a înregistrat o scădere de 16 puncte. Problema majoră rămâne ponderea mare a elevilor care nu ajung la nivelul minim de competență, în special la matematică și citire.
Datele românești evidențiază și un decalaj foarte mare între mediul urban și cel rural. Elevii care învață în școli din mediul urban au rezultate mai bune cu 109 puncte la matematică, 98 de puncte la științe și 94 de puncte la citire față de elevii din mediul rural. Ministerul Educației de la București consideră reducerea acestor diferențe una dintre principalele priorități pentru politicile educaționale din următorii ani.
Departamentul Educației din Irlanda a atras atenția și asupra faptului că țara are o proporție considerabil mai mică de elevi cu rezultate foarte slabe decât media OECD și UE. În același timp, proporția elevilor cu rezultate de vârf nu este la fel de mare pe cât ar putea sugera poziția generală foarte bună a țării. Cu alte cuvinte, sistemul irlandez pare să reușească bine în limitarea numărului de elevi care rămân mult în urmă, dar are în continuare loc de îmbunătățire în dezvoltarea performanțelor de nivel foarte înalt.
Studiul evidențiază și diferențe între categorii de elevi în Irlanda. În medie, adolescenții din școlile secundare și cei care nu frecventează școli din programul DEIS au obținut rezultate mai bune decât colegii lor din alte tipuri de școli. DEIS este programul prin care statul acordă sprijin suplimentar școlilor care deservesc comunități dezavantajate social și economic.
Băieții au obținut rezultate medii mai bune decât fetele în Irlanda la științe, matematică și rezolvarea computațională a problemelor, în timp ce fetele au obținut rezultate mai bune la citire. Diferența a fost de 17 puncte în favoarea băieților la matematică și de 19 puncte în favoarea fetelor la citire. Rezultatele medii au fost mai ridicate în școlile pentru un singur sex.
O altă schimbare importantă este compoziția populației școlare din Irlanda. Proporția elevilor participanți la PISA care provin din familii cu background de imigrație a crescut de la 17,4% în 2022 la aproximativ 23% în 2025. Elevii imigranți de a doua generație, adică cei născuți în Irlanda din părinți imigranți, au avut rezultate comparabile sau chiar mai bune decât elevii fără background de imigrație în unele domenii. În matematică, de exemplu, elevii din a doua generație au obținut în medie cu opt puncte mai mult decât elevii fără background de imigrație. Elevii imigranți de prima generație au avut însă rezultate mai slabe la majoritatea domeniilor.
Ministrul Educației din Irlanda, Hildegarde Naughton, a descris poziția țării la citire drept un succes important, dar a recunoscut că scăderea rezultatelor la citire și matematică trebuie analizată atent. Departamentul spune că va examina inclusiv posibila influență a absenteismului școlar, care a rămas o problemă după pandemia de Covid-19, și modul în care tehnologia este utilizată de adolescenți atât în școală, cât și în afara ei.
În România, autoritățile spun că rezultatele PISA indică necesitatea identificării timpurii a problemelor de alfabetizare funcțională, a reducerii diferențelor dintre școlile urbane și cele rurale, a dezvoltării profesionale continue a profesorilor și a unei folosiri mai controlate și mai eficiente a tehnologiei și inteligenței artificiale în educație.
Pentru părinții români din Irlanda, rezultatele oferă și o comparație directă între două sisteme în care pot ajunge să învețe copiii lor. Irlanda rămâne unul dintre sistemele educaționale cu cele mai bune rezultate din Europa, în special la citire, în timp ce România continuă să aibă dificultăți majore în a aduce o parte importantă a elevilor la nivelul minim de competență. În același timp, nici poziția foarte bună a Irlandei nu trebuie confundată cu o îmbunătățire continuă: rezultatele sale la citire și matematică au scăzut, iar provocarea următorilor ani va fi nu doar păstrarea avantajului față de alte țări, ci și inversarea declinului propriilor performanțe.
