Organizațiile care au administrat programe de ocupare a forței de muncă asociate Liberty Recycling, din Dublin, au primit peste 3,1 milioane de euro de la statul irlandez începând din 2020. Cifra, confirmată de ministrul Protecției Sociale, Dara Calleary, amplifică întrebările despre supravegherea banilor publici, în timp ce activitatea organizației caritabile este vizată de o anchetă Garda privind suspiciuni de spălare a banilor.
Din total, peste 368.000 de euro au fost plătiți între ianuarie și septembrie 2026, înainte de perchezițiile efectuate în octombrie și de numirea unor lichidatori provizorii. Informațiile despre finanțare au fost obținute de Irish Independent în urma unui răspuns parlamentar oferit deputatului Fine Gael James Geoghegan.
Comisia pentru Conturi Publice a Parlamentului irlandez (Public Accounts Committee – PAC) a decis să invite reprezentanții Departamentului Protecției Sociale și ai autorității de reglementare a organizațiilor caritabile, Charities Regulator, pentru explicații privind administrarea și controlul fondurilor.
Cum au fost distribuite cele 3,1 milioane de euro
Finanțarea a fost acordată prin Community Employment, un program public destinat persoanelor aflate de mult timp în șomaj sau dezavantajate pe piața muncii. Participanții primesc posibilitatea să lucreze temporar în proiecte utile comunității și să dobândească experiență profesională.
Departamentul Protecției Sociale încheie contracte cu organizațiile care derulează astfel de proiecte și finanțează salariile participanților și ale coordonatorilor, precum și pregătirea profesională și unele cheltuieli materiale.
Potrivit explicațiilor oferite de ministrul Dara Calleary, peste 95% din finanțarea anuală a fost destinată salariilor participanților și supraveghetorilor. Restul a acoperit costuri de instruire și materiale. Această structură a programului este importantă: sumele acordate nu reprezintă, în mod automat, bani care ar fi fost folosiți în tranzacțiile suspecte investigate de Garda.
Până la sfârșitul anului 2024, programul a fost derulat de Liberties Recycling Training and Development, care a primit aproximativ 2,2 milioane de euro din fonduri publice în perioada prezentată de departament.
De la începutul anului 2025, administrarea programului a trecut la Liberty CE Scheme Project CLG, o entitate asociată, distinctă de organizația caritabilă. Între ianuarie 2025 și 30 septembrie 2026, aceasta a primit încă 912.981 de euro. Din această sumă, peste 368.000 de euro au fost alocați în primele nouă luni din 2026.
Distincția dintre entități contează și în investigația privind modul de conducere a organizației. Charities Regulator a semnalat instanței existența unor societăți asociate care nu aveau statut caritabil și a criticat suprapunerea activităților și a bunurilor lor cu cele ale organizației principale.
Ancheta Garda și intervenția Înaltei Curți
Pe 20 și 21 octombrie 2026, Garda a efectuat percheziții în Dublin și în alte zone ale țării, în cadrul unei investigații coordonate de structura națională specializată în criminalitate economică. Anchetatorii cercetează suspiciuni de spălare a produselor infracțiunii prin conturile organizației și transferuri financiare internaționale considerate neobișnuite.
În timpul perchezițiilor au fost confiscate două automobile BMW X5, evaluate împreună la aproximativ 250.000 de euro, precum și ceasuri, genți de lux și bijuterii evaluate la circa 40.000 de euro. Conturile bancare ale organizației au fost înghețate.
La 27 octombrie, Înalta Curte a numit doi lichidatori provizorii, Shane McCarthy și Cormac O’Connor de la KPMG, la solicitarea Charities Regulator. Măsura a transferat controlul operațional către administratori independenți, cu scopul de a proteja bunurile și de a găsi soluții pentru persoanele care depindeau de serviciile organizației.
Autoritatea de reglementare a reproșat conducerii lipsa unei supravegheri eficiente. În documentele prezentate instanței, aceasta a făcut însă o distincție esențială: nu avea dovezi că administratorii organizației ar fi participat la activitățile penale suspectate sau ar fi știut despre ele.
Președintele Liberty Recycling este deputatul Sinn Féin Aengus Ó Snodaigh. Nu există acuzații de implicare a acestuia în presupusele infracțiuni, iar el nu este vizat personal de ancheta penală. În declarațiile sale publice din noiembrie, Ó Snodaigh a acceptat criticile privind responsabilitatea de supraveghere a conducerii și a afirmat că va coopera cu autoritățile.
Cine răspunde pentru controlul banilor publici
Noua valoare a finanțării schimbă miza politică a cazului. Deputatul Fine Gael James Geoghegan, care a solicitat datele printr-o întrebare parlamentară, cere explicații despre felul în care au fost administrate și justificate sumele și despre garanțiile existente pentru protejarea banilor contribuabililor.
Membrii PAC au convenit să îi cheme la audieri pe reprezentanții Departamentului Protecției Sociale și ai Charities Regulator. Deputatul Sinn Féin John Brady a confirmat că în comisie a existat acord pentru invitarea ambelor instituții. O astfel de audiere examinează responsabilitățile administrative și utilizarea fondurilor; ea nu echivalează cu o concluzie penală privind destinația banilor.
Cazul are și consecințe directe asupra celor care lucrau în programele sociale. După numirea lichidatorilor și suspendarea activităților, peste 100 de angajați și participanți din organizație și entități asociate au fost afectați de întreruperea muncii. RTÉ a relatat că 37 de participanți la un program Community Employment au rămas fără proiectul în care erau înscriși, iar alte grupuri de angajați au primit notificări privind locurile lor de muncă.
Liberty Recycling colecta și sorta haine folosite, exploata magazine caritabile în mai multe comitate și își propunea să ofere formare și locuri de muncă unor persoane vulnerabile, inclusiv celor afectate de dependența de droguri. Tocmai această funcție socială face relevantă întrebarea dacă serviciile și oportunitățile de muncă pot continua sub o altă structură.
Pentru moment, cele două procese sunt separate: Garda investighează posibile infracțiuni financiare, în timp ce lichidatorii și instituțiile statului gestionează situația organizației și efectele asupra angajaților. În paralel, comisia parlamentară va solicita explicații despre controlul finanțării publice de peste 3,1 milioane de euro.
