Mii de asistente medicale și moașe din sistemul public de sănătate din Irlanda vor fi chemate să voteze dacă susțin declanșarea unor acțiuni sindicale, inclusiv posibilitatea unei greve.
Irish Nurses and Midwives Organisation, cunoscută prin abrevierea INMO, a anunțat că va organiza scrutinul după ce Guvernul nu a reușit, în opinia sindicatului, să creeze o bază clară pentru negocierea unui nou acord salarial în sectorul public.
Decizia a fost luată de Consiliul Executiv al organizației pe 14 iulie.
Votul nu înseamnă că o grevă a fost deja stabilită. Membrii trebuie mai întâi să acorde sindicatului un mandat pentru acțiuni industriale, iar forma și calendarul eventualelor proteste vor fi decise ulterior.
INMO spune că nemulțumirile nu se limitează la salarii. Organizația reclamă posturi neocupate, restricții de recrutare, lipsa înlocuirilor pentru concediile de maternitate, supraaglomerarea unităților medicale și întârzieri în aplicarea unor înțelegeri deja negociate.
Acordul salarial anterior a expirat
Ultimul acord salarial pentru angajații din serviciul public a fost valabil între 1 ianuarie 2024 și 30 iunie 2026.
Documentul a prevăzut creșteri salariale generale care puteau ajunge la aproximativ 10,25% pe parcursul celor doi ani și jumătate, cu beneficii proporțional mai mari pentru unele categorii cu venituri reduse.
La expirarea sa nu exista însă un acord succesor care să stabilească salariile pentru restul anului 2026 și pentru perioada următoare.
Sindicatele susțin că Guvernul a întârziat începerea unor negocieri substanțiale.
Pentru INMO, lipsa unei înțelegeri înseamnă că asistentele și moașele nu au claritate privind evoluția veniturilor într-o perioadă în care costul vieții rămâne ridicat.
Guvernul a declarat că dorește un nou acord pentru sectorul public, dar a subliniat că orice pachet trebuie să fie sustenabil pentru finanțele statului.
INMO cere creșteri salariale „realiste”
Secretarul general al INMO, Phil Ní Sheaghdha, a declarat că votul urmărește obținerea unor creșteri salariale considerate realiste pentru activitatea desfășurată de asistente și moașe.
Ea a susținut că Guvernul trebuie să țină cont de costurile reale suportate de personal pentru a ajunge la serviciu.
Spre deosebire de angajații care pot lucra de acasă, asistentele și moașele trebuie să fie prezente fizic în spitale, maternități, centre de îngrijire și servicii comunitare.
Pentru numeroși angajați, acest lucru presupune folosirea zilnică a autoturismului, cheltuieli cu combustibilul, parcarea și întreținerea mașinii.
Sindicatul spune că aceste costuri au crescut și afectează mai ales personalul aflat la începutul carierei sau pe treptele salariale inferioare.
Nemulțumiri privind acordurile neaplicate
INMO reclamă și faptul că unele acorduri anterioare nu ar fi fost puse integral în aplicare.
Sindicatul menționează revendicările depuse prin mecanismul negocierilor locale prevăzut în acordul salarial expirat.
Acest mecanism permitea discutarea unor îmbunătățiri pentru anumite categorii sau locuri de muncă, în limita unui cost stabilit.
Organizația susține că progresele au fost prea lente și că unele probleme au rămas nerezolvate după expirarea acordului.
Pentru membrii afectați, disputa nu privește doar o viitoare creștere generală, ci și plata sau recunoașterea unor beneficii deja negociate.
INMO consideră că lipsa implementării subminează încrederea personalului în procesul de negociere cu statul.
Posturi neocupate și restricții de recrutare
Condițiile de muncă reprezintă o altă componentă importantă a conflictului.
INMO spune că spitalele și celelalte servicii continuă să funcționeze cu posturi vacante sau cu angajări întârziate.
Atunci când un angajat pleacă, se pensionează sau intră în concediu, postul nu este întotdeauna ocupat imediat.
Sarcinile sunt preluate de colegii rămași, ceea ce poate duce la mai multe ore suplimentare, pauze reduse și un volum mai mare de muncă pentru fiecare persoană.
Sindicatul susține că presiunea constantă afectează atât personalul, cât și capacitatea de a oferi îngrijire în siguranță.
HSE și Guvernul afirmă, în general, că recrutarea continuă în domeniile prioritare, dar serviciul de sănătate trebuie să funcționeze în limitele bugetelor și ale planurilor aprobate.
Disputa privește astfel nu doar numărul total de angajați, ci și rapiditatea cu care pot fi ocupate posturile considerate esențiale la nivel local.
Lipsa înlocuirilor pentru concediile de maternitate
INMO a criticat în mod special situațiile în care concediile de maternitate nu sunt acoperite prin angajarea temporară a altor persoane.
Asistența medicală și moașele formează o forță de muncă predominant feminină, iar concediile de maternitate reprezintă o situație previzibilă pentru care unitățile ar trebui să își planifice personalul.
Atunci când absența nu este înlocuită, turele și responsabilitățile sunt distribuite între ceilalți membri ai echipei.
Sindicatul susține că această practică lasă secțiile cu un număr insuficient de angajați pentru perioade îndelungate.
Problema poate fi mai gravă în domeniile specializate, unde personalul potrivit nu poate fi recrutat sau redistribuit rapid.
INMO afirmă că angajații ajung să lucreze cu teama că nu pot oferi nivelul de îngrijire necesar fiecărui pacient.
Supraaglomerarea spitalelor rămâne o problemă
Organizația leagă disputa salarială și de condițiile din spitalele supraaglomerate.
Departamentele de urgență și secțiile medicale se confruntă frecvent cu un număr mare de pacienți și cu lipsa paturilor disponibile.
Asistentele trebuie să îngrijească pacienți aflați pe tărgi sau în spații care nu au fost proiectate pentru internări prelungite.
INMO monitorizează zilnic numărul pacienților care așteaptă un pat și folosește aceste date pentru a evidenția presiunea asupra serviciului.
Supraaglomerarea este influențată de mai mulți factori, printre care numărul redus de paturi, întârzierile la externare, cererea ridicată și lipsa personalului.
Sindicatul spune că salariile, recrutarea și condițiile de lucru nu pot fi tratate separat, deoarece dificultățile de păstrare a angajaților contribuie la funcționarea serviciilor sub capacitate.
Personalul tânăr pleacă în alte țări
Președinta INMO, Caroline Gourley, a declarat că asistentele și moașele aflate la începutul carierei aleg tot mai des să plece în state care le oferă salarii, condiții de muncă și un nivel de trai considerate mai bune.
Irlanda formează anual noi absolvenți, dar spitalele concurează cu sisteme medicale din Australia, Noua Zeelandă, Canada, Regatul Unit și alte țări.
Pentru un absolvent, decizia nu depinde doar de salariul de bază.
Costul chiriei, posibilitatea de a găsi o locuință aproape de serviciu, transportul, programul de lucru și perspectivele profesionale pot influența alegerea.
INMO avertizează că pierderea personalului tânăr obligă sistemul irlandez să se bazeze și mai mult pe recrutarea internațională.
Asistentele și moașele recrutate din străinătate se confruntă însă cu aceleași costuri de locuire și transport după sosirea în Irlanda.
Nu este încă anunțată o grevă
Organizarea scrutinului reprezintă o etapă juridică și sindicală necesară înaintea declanșării unor acțiuni.
Membrii vor fi întrebați dacă autorizează conducerea INMO să organizeze proteste, acțiuni industriale sau oprirea lucrului.
O formulare precum „până la și inclusiv grevă” înseamnă că sindicatul cere cel mai larg mandat posibil.
Nu înseamnă însă că prima măsură va fi automat o grevă națională.
În funcție de rezultat și de evoluția negocierilor, organizația poate începe cu forme mai limitate de protest.
Acestea pot include refuzul unor sarcini administrative care nu afectează îngrijirea esențială, proteste în afara programului sau alte măsuri stabilite de sindicat.
Orice grevă propriu-zisă ar necesita un preaviz și un plan care să țină cont de serviciile medicale urgente și de siguranța pacienților.
Mai multe sindicate pregătesc acțiuni
INMO nu este singura organizație nemulțumită de lipsa unui nou acord salarial.
SIPTU, Unite și alte sindicate care reprezintă angajați din serviciul public au anunțat că pregătesc sau desfășoară consultări și voturi privind acțiuni industriale.
Aceste organizații reprezintă personal din sănătate, administrație, educație, autorități locale și alte servicii publice.
O mobilizare simultană a mai multor sindicate ar pune presiune suplimentară asupra Guvernului pentru începerea negocierilor.
De regulă, acordurile salariale din sectorul public sunt negociate centralizat, astfel încât principalele creșteri se aplică unui număr mare de angajați.
Sindicatele pot avea însă priorități diferite privind salariile mici, indemnizațiile, programul, recrutarea și revendicările specifice fiecărui sector.
Ce urmează
INMO trebuie să stabilească perioada și modalitatea în care membrii își vor exprima votul.
Rezultatul va arăta dacă sindicatul primește mandat pentru acțiuni industriale.
Între timp, discuțiile dintre Guvern și reprezentanții sindicatelor pot continua.
Un acord înaintea finalizării scrutinului ar putea reduce tensiunile sau ar putea determina suspendarea demersului.
În lipsa unei propuneri considerate acceptabile, un vot favorabil ar permite INMO să treacă la următoarea etapă.
Pentru pacienți, nu există deocamdată modificări ale programului serviciilor și nici date anunțate pentru întreruperi.
Orice acțiune care ar afecta spitalele sau serviciile comunitare ar trebui comunicată separat, după vot și după notificarea angajatorilor.
Anunțul reprezintă însă un semnal clar că nemulțumirea personalului medical s-a extins dincolo de discuțiile interne și poate deveni un conflict sindical major dacă negocierile salariale nu avansează.
