Peste 400.000 de angajați din sectorul public irlandez ar putea beneficia de majorări salariale în urma unui acord provizoriu încheiat miercuri dimineață, 11 noiembrie, între Guvern și sindicate. Înțelegerea a determinat suspendarea grevei naționale de 24 de ore programate pentru joi, evitând perturbarea serviciilor publice într-o zi în care Dublinul găzduiește o reuniune importantă a liderilor europeni.
Negocierile au continuat până după ora 3.30 dimineața la Workplace Relations Commission (WRC), instituția irlandeză care facilitează soluționarea conflictelor de muncă. După discuții, reprezentanții sindicatelor au decis să recomande suspendarea grevei și a celorlalte forme de protest sindical, pentru ca organizațiile afiliate să poată analiza propunerea.
Kevin Callinan, secretarul general al sindicatului Fórsa și principal negociator al sindicatelor din sectorul public, a confirmat că membrii vor fi consultați prin vot. Prin urmare, suspendarea grevei este deja decisă, însă acordul salarial nu este încă aprobat definitiv de angajați.
Ce prevede acordul și cine ar putea primi mai mult
Pachetul negociat are o valoare totală estimată la aproximativ 5 miliarde de euro și prevede creșteri salariale cumulate de 10,75% pe parcursul a 33 de luni, până în martie 2029. Din acest procent, 9,75% reprezintă majorările generale programate, iar încă 1% este destinat negocierilor salariale la nivelul unor categorii și posturi specifice.
Cifra de 10,75% nu înseamnă că toate salariile vor crește imediat cu acest procent. Majorările sunt eșalonate, iar unele componente depind de mecanisme de negociere și de situația salarială a fiecărui angajat. În plus, prevederile trebuie validate de membrii sindicatelor.
Prima majorare propusă este de 2%, cu efect retroactiv de la 1 septembrie 2026. Pentru angajații eligibili care câștigă mai puțin, aceasta ar urma să fie înlocuită de o creștere de minimum 1.200 de euro anual, dacă suma respectivă este mai avantajoasă decât procentul de 2%.
Pentru 2027 sunt prevăzute trei etape: o majorare de 1% de la 1 aprilie, încă 1% sau cel puțin 600 de euro anual de la 1 august și 1,5% sau minimum 900 de euro anual de la 1 noiembrie, fiind aplicată varianta mai avantajoasă în tranșele care prevăd un prag minim.
În 2028, calendarul propus include 1% de la 1 martie, 1% sau minimum 600 de euro anual de la 1 iunie și încă 1% de la 1 octombrie. În martie 2029 ar urma o majorare de 1,25% sau minimum 750 de euro anual. Tot atunci este prevăzută o etapă a negocierilor salariale locale, cu o alocare de 1%.
Un element important este extinderea pragului salarial pentru aplicarea sumelor minime, de la 50.000 la 60.000 de euro. Aceasta înseamnă că un număr mai mare de angajați ar putea beneficia de majorările exprimate în euro atunci când ele valorează, proporțional, mai mult decât creșterea procentuală standard.
Negociatorii sindicali au insistat asupra acestui mecanism pentru că o majorare procentuală identică aduce, în bani, o sumă mai mică celor cu salarii reduse. Prin stabilirea unor praguri minime, acordul încearcă să ofere un avantaj relativ mai mare acestor categorii, inclusiv angajaților tineri afectați de costul chiriilor și al locuințelor.
De la greva din octombrie la negocierile de ultim moment
Disputa salarială durează de mai multe luni. Acordul anterior, care prevedea majorări de aproximativ 10,25% pe parcursul a doi ani și jumătate, a expirat la sfârșitul lunii iunie 2026. Negocierile pentru înlocuirea lui au întâmpinat dificultăți, iar sindicatele au acuzat Guvernul că ofertele inițiale nu țin pasul cu scumpirile.
Pe 14 octombrie, peste 300.000 de angajați din sectorul public au participat la o grevă de 24 de ore. O altă oprire a lucrului, prevăzută pentru 21 octombrie, a fost suspendată pentru a permite continuarea discuțiilor, dar încercările de a ajunge la un acord au eșuat din nou.
Guvernul a îmbunătățit treptat propunerea. O ofertă anterioară, de 7,75% incluzând componenta pentru negocieri locale, fusese respinsă. În weekendul precedent, executivul a prezentat o variantă substanțial mai mare, iar medierea coordonată de un grup condus de Kevin Foley, președintele WRC, a permis reluarea negocierilor formale.
Presiunea era deosebit de mare înainte de joi, 12 noiembrie. Sindicatele pregătiseră manifestații la Dublin, Cork, Limerick, Galway, Waterford, Sligo, Tullamore și Letterkenny. Cea din capitală urma să coincidă cu o reuniune internațională organizată în perioada președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene, pentru care erau deja planificate restricții importante de circulație.
Greva ar fi putut afecta școli, servicii medicale și alte activități ale administrației. Suspendarea acțiunii naționale îndepărtează această amenințare imediată, deși nu elimină restricțiile rutiere asociate reuniunii internaționale.
Decizia finală va aparține angajaților
Kevin Callinan a apreciat că noul pachet salarial depășește estimările inflației pentru perioada acoperită de acord. Totuși, a subliniat că evoluția prețurilor rămâne incertă. Înțelegerea include o clauză de revizuire pentru situația în care inflația ar crește din nou puternic.
Liderul sindical a atras atenția și asupra tensiunilor acumulate între angajați și Guvern. Potrivit acestuia, nemulțumirile nu s-au limitat la salarii: costul vieții, dificultatea de a plăti chiria și presiunea tot mai mare asupra personalului au contribuit la participarea masivă la greva din octombrie.
Urmează consultări în interiorul sindicatelor și voturi ale membrilor. Reprezentanții acestora urmăresc finalizarea procesului astfel încât comitetul sindicatelor din sectorul public să poată lua o decizie comună la începutul săptămânii care începe pe 7 decembrie.
Până atunci, înțelegerea rămâne un acord provizoriu, nu o majorare salarială definitiv adoptată. Dacă va fi ratificată, angajații eligibili ar urma să beneficieze și de diferențele salariale aferente tranșelor aplicate retroactiv.
