Legenda despre harpa furată de la Dagda este una dintre cele mai fascinante povești din mitologia celtică irlandeză, legând simbolul harpei de magia și tradițiile vechilor celți. În această poveste, harpa este descrisă ca având puteri magice, capabile să influențeze emoțiile și să controleze ordinea cosmică.
Povestea legendei:
- Dagda, zeul-cheie al mitologiei celtice: În mitologia irlandeză, Dagda era una dintre cele mai puternice și influente divinități din panteonul celtic. El era cunoscut ca un zeu al fertilității, al magiei și al înțelepciunii, fiind liderul Tuatha Dé Danann, un grup de ființe supranaturale care au trăit în Irlanda înainte de venirea oamenilor. Dagda era deseori descris ca având o statură impunătoare și fiind capabil de fapte extraordinare.
- Harpa magică a lui Dagda: Harpa lui Dagda, numită în unele surse “Uaithne” sau “Daur Da Bláo”, era un obiect de mare putere, capabil să controleze anotimpurile și să influențeze starea de spirit a celor care o ascultau. Prin sunetele ei, Dagda putea aduce fericire, tristețe sau chiar somn asupra celor care îl ascultau.
- Furtul harpei de către Fomori: Într-o zi, în timpul unei bătălii dintre Tuatha Dé Danann și dușmanii lor, Fomorii (un alt grup de ființe mitologice, descrise adesea ca fiind monștri sau uriași), harpa lui Dagda a fost furată. Fomorii au luat harpa și au ascuns-o într-o cetate întunecată, sperând să o îndepărteze pentru totdeauna de Dagda și de poporul său. Fără harpa sa, ordinea naturală a lucrurilor a fost perturbată, iar pacea și armonia din regatul lui Dagda au fost amenințate.
- Recuperarea harpei: Dagda, însoțit de doi dintre aliații săi, Oghma, zeul cunoașterii, și Lugh, zeul luminii și al meșteșugurilor, a plecat în căutarea harpei furate. Ajungând în cetatea unde Fomorii ascundeau harpa, Dagda a chemat harpa pe nume, iar aceasta a răspuns chemării sale, zburând prin aer și întorcându-se la stăpânul ei de drept. Când harpa a revenit la Dagda, el a început să cânte la ea, eliberând trei tipuri de melodii: Geantraí (cântecul veseliei), Goltraí (cântecul tristeții) și Suantraí (cântecul somnului).
- Puterea cântecelor: Sunetele magice ale harpei au avut efecte puternice asupra celor prezenți. Când Dagda a cântat Geantraí, Fomorii au început să râdă fără să se poată opri. Apoi, când a cântat Goltraí, toți au fost copleșiți de tristețe și au plâns. În cele din urmă, cântecul Suantraí a adus un somn adânc asupra dușmanilor, permițându-le lui Dagda și tovarășilor săi să plece în siguranță, recuperând harpa și restabilind ordinea în lume.
Semnificația legendei:
Legenda despre harpa lui Dagda subliniază rolul esențial pe care muzica și arta îl aveau în cultura celtică. Harpa era văzută nu doar ca un instrument muzical, ci ca un mijloc de conectare cu forțele naturale și cosmice. În mitologia irlandeză, acest instrument devine un simbol al puterii divine și al legăturii dintre oameni și divinități, dar și al ciclurilor naturii care se succed la sunetul harpei.
Povestea harpei furate și recuperate de Dagda a contribuit la înrădăcinarea acestui instrument în imaginarul irlandez, iar puterea ei de a schimba stările emoționale a devenit o metaforă pentru influența culturii și a tradițiilor muzicale asupra poporului irlandez. Astfel, harpa a rămas un simbol puternic în tradiția irlandeză, asociată nu doar cu muzica și arta, ci și cu magia, rezistența și identitatea națională a Irlandei.
