☘️ Curtea de Apel respinge apelul gărzii: doi frați italieni primesc despăgubiri de 95.000 € fiecare pentru urmărire abuzivă
Doi frați italieni au câștigat definitiv procesul împotriva Gardaí, după ce au fost arestați din greșeală în centrul Dublinului și urmăriți penal fără temei. Curtea de Apel a confirmat despăgubirile de 95.000 € acordate fiecăruia de instanța inferioară.
Frații Marco și Luca Gambucci, aflați la acea vreme în Irlanda pentru muncă, au fost reținuți în mai 2008 de doi ofițeri de la secția Pearse Street, în timp ce Garda investiga o tentativă de furt de poșetă pe Grafton Street. Cei doi bărbați susțin că, după ce s-au urcat în tramvaiul Luas la St Stephen’s Green, au fost trântiți violent la pământ, încătușați și loviți, fără ca polițiștii – îmbrăcați civil – să se identifice.
Arestați și duși la secție, frații au declarat că au fost bătuți din nou și privați de asistență legală și medicală. După trei ore, au fost eliberați doar după ce doi colegi de serviciu au venit să confirme identitatea lor. A doua zi, unul dintre polițiști i-ar fi cerut lui Luca să nu depună plângere, amenințându-l că altfel va fi acuzat de agresiune.
Deși ulterior s-a stabilit că frații nu aveau nicio legătură cu presupusul furt, Gardaí au continuat acuzarea, ceea ce instanța a considerat o urmărire abuzivă.
În urma unui proces civil de două săptămâni, juriul a concluzionat că urmărirea penală a avut scopul de a-i descuraja pe frați să reclame comportamentul polițiștilor. Instanța le-a acordat despăgubiri de 95.000 € fiecăruia, iar apelul depus ulterior de Gardaí a fost respins în totalitate.
Judecătorul Charles Meenan, de la Curtea de Apel, a confirmat decizia juriului, menționând că nu există niciun motiv legal pentru modificarea verdictului sau a sumei acordate.
Frații Gambucci s-au întors de ani buni în Italia, unde Marco conduce o agenție imobiliară în Sardinia, iar Luca lucrează ca funcționar public în Perugia.
Decizia Curții de Apel închide un caz care a durat aproape două decenii și readuce în atenție problema răspunderii poliției irlandeze în cazurile de abuz de putere.
☘️ Dublin: Bărbat acuzat de mai multe spargeri în Wicklow rămâne în arest din cauza întârzierii dosarului la Parchet
Un bărbat din Dublin, acuzat de o serie de spargeri în județul Wicklow și de un furt comis acum mai bine de un deceniu, a fost din nou plasat în arest preventiv, după ce Parchetul (Director of Public Prosecutions – DPP) nu a emis încă directivele finale privind cazul.
Jimmy Cash, în vârstă de 36 de ani, cu domiciliul în Ballycullen, Dublin 24, a apărut în fața instanței din Bray prin videoconferință. El este acuzat de mai multe infracțiuni de furt calificat și fraudă, fapte ce ar fi fost comise în localitățile Ashford și Clonpadden, județul Wicklow, pe 24 septembrie 2025.
Fapte vechi de peste zece ani
Procurorii au precizat că una dintre acuzații datează din martie 2013, când Cash ar fi pătruns într-o locuință și ar fi furat 7.200 de euro. Identificarea sa s-a făcut pe baza unei probe biologice de sânge găsite la locul faptei.
Mai recent, în septembrie anul acesta, el ar fi furat un seif pentru arme care conținea o pușcă de vânătoare, dintr-o locuință din Clonpadden. În aceeași zi, trei alte case din Annagolan, Ashford, ar fi fost sparte, cu prejudicii ce includ 700 de euro în numerar și un ferăstrău electric nou.
Arest prelungit
Instanța a fost informată că DPP nu a emis încă instrucțiunile oficiale în dosar, motiv pentru care judecătorul David Kennedy a decis să prelungească arestul preventiv al inculpatului până pe 25 noiembrie 2025.
Bărbatul fusese deja refuzat la cererea de eliberare pe cauțiune în luna septembrie, dar a acceptat o nouă perioadă de detenție provizorie de patru săptămâni.
Judecătorul Kennedy a avertizat că, dacă Parchetul nu finalizează dosarul la următorul termen, va marca cauza ca întârziată din vina statului.
Procesul continuă la Bray District Court, iar inculpatul urmează să fie audiat din nou prin videolink.
☘️ Pilot polonez găsit vinovat de introducerea în Irlanda a 8,4 milioane de euro în cocaină
Un pilot de avion ușor a fost găsit vinovat pentru implicarea sa în importul a 120 de kilograme de cocaină, cu o valoare de piață estimată la 8,4 milioane de euro, în județul Longford. Incidentul s-a petrecut în august 2022, iar verdictul a fost pronunțat miercuri de Curtea din Mullingar, după un proces care a durat trei săptămâni.
Zbor suspect din Franța spre Irlanda
Inculpatul, Michal Luczak, în vârstă de 44 de ani, de origine poloneză, locuia la momentul faptelor în Naas, Co. Kildare. El era pilotul unei aeronave de tip Cessna 182, aparținând unui grup de opt coproprietari.
Pe 3 august 2022, Luczak a decolat de pe aerodromul Abbeyshrule din Longford, împreună cu un prieten, Timothy Gilchrist, cu destinația Le Touquet, în nordul Franței. Cei doi au petrecut o noapte la hotel, apoi au zburat spre Dieppe, un aeroport mai mic.
Potrivit anchetei, șase genți voluminoase – cinci saci sport și o valiză mare – au fost încărcate în avion pe aeroportul din Dieppe. Aparatul a revenit în Irlanda a doua zi, 4 august, aterizând la Abbeyshrule.
Interceptare și descoperire
Echipe ale Garda Națională Antidrog și Crimă Organizată (GNDOCB) au urmărit aeronava, având deja informații despre o posibilă operațiune de trafic.
După aterizare, bagajele au fost încărcate într-un Alfa Romeo condus de Gilchrist, care a fost oprit în județul Westmeath. În portbagaj, polițiștii au descoperit 120 de pachete de cocaină, fiecare de un kilogram, ambalate în plastic verde și marcate cu imaginea unui cai de mare — simbol des folosit de cartelurile columbiene.
Luczak a părăsit aerodromul la volanul unui Mercedes negru, fiind oprit ulterior în zona Collinstown. A fost dus la secția de poliție din Ashbourne, unde a fost reținut și interogat.
Apărarea: „Nu știa ce transportă”
În timpul procesului, Timothy Gilchrist, deja condamnat la 11 ani de închisoare, a declarat că Luczak nu știa nimic despre conținutul genților. Acesta a spus că le-a încărcat singur în avion și i-a spus pilotului că transportă „documente și lucrări de cercetare” pentru fratele său.
Avocații apărării au susținut că nu există dovezi directe care să arate că Luczak era conștient de existența drogurilor. Procurorul, în schimb, a argumentat că pilotul era „piesă-cheie într-o operațiune de trafic internațional” și că un astfel de transport nu putea fi realizat fără complicitatea lui.
Verdict și sentință
După trei ore de deliberări, juriul format din 12 membri a pronunțat un verdict unanim de vinovăție. Cererea de eliberare pe cauțiune a fost respinsă, iar Luczak a fost plasat în arest preventiv, urmând să fie condamnat pe 10 noiembrie.
☘️ Simon Harris cere o revizuire serioasă a politicilor de imigrație din Irlanda: „Sistemul actual nu funcționează”
„Numerele sunt prea mari”
Vorbind în fața jurnaliștilor la sediul guvernului din Dublin, Harris a spus că Irlanda s-a bucurat de beneficiile imigrației, însă numărul celor care solicită azil a crescut alarmant.
„Trebuie să fim sinceri: trăim într-o țară unde, acum câțiva ani, primeam între 2.000 și 3.000 de cereri de protecție internațională anual. Acum am ajuns la aproape 20.000. Este o creștere foarte mare, pur și simplu prea mare.”
Harris a subliniat că procesul de respingere și deportare a celor fără drept legal de ședere durează mult prea mult, ceea ce, în opinia sa, încurajează un flux continuu de solicitanți.
„Există prea mulți oameni care vin în această țară, sunt informați că nu au dreptul de a rămâne, dar părăsesc sistemul doar după perioade foarte lungi. Trebuie să avem curajul să recunoaștem că acest lucru nu este sustenabil.”
Reacții mixte din opoziție
Declarațiile sale au fost interpretate de unii politicieni ca o schimbare bruscă de direcție din partea Fine Gael, partid aflat la guvernare de peste un deceniu.
Liderul Aontú, Peadar Tóibín, a numit afirmațiile lui Harris „o întoarcere semnificativă” și a acuzat Fine Gael că, timp de ani buni, a refuzat să acționeze pentru reducerea numărului de solicitanți sau accelerarea deportărilor.
„În ultimii cinci ani, guvernul a ignorat complet avertismentele privind capacitatea limitată a țării și a blocat măsuri care ar fi făcut sistemul mai eficient,” a spus Tóibín.
În schimb, Gary Gannon de la Social Democrats a criticat dur discursul liderului Fine Gael, afirmând că Harris încearcă acum „să dea vina pe cei vulnerabili pentru greșelile propriului guvern”.
„Sistemul a fost subfinanțat ani la rând, fără destule centre de primire și fără personal suficient. Este cinic să spui acum că problema sunt oamenii care cer ajutor,” a comentat Gannon.
Sinn Féin: „Harris vorbește ca un comentator, nu ca un lider”
Și partidul Sinn Féin a reacționat, prin vocea purtătorului de cuvânt pentru justiție, Matt Carthy, care a spus că declarațiile Tánaiste-ului confirmă ceea ce opoziția spune de ani de zile: sistemul de azil al Irlandei este ineficient și lent.
„Deciziile se iau în continuare mult prea greu, iar deportările nu sunt aplicate. Simon Harris vorbește ca un observator din afară, de parcă n-ar fi făcut parte din guvernele care au creat această situație,” a spus Carthy.
Context tensionat
Discuția despre imigrație vine după incidentele violente de la Citywest, unde proteste legate de cazarea refugiaților s-au transformat în confruntări între localnici și poliție. Harris a condamnat acele acțiuni, numindu-le „acte de huliganism”, dar a subliniat că guvernul trebuie să țină cont și de nemulțumirile legitime ale populației privind ritmul și modul în care sunt gestionate sosirile.
Irlanda a cunoscut în ultimii ani o creștere abruptă a numărului de solicitanți de azil, pe fondul războaielor, instabilității politice și migrației economice. În prezent, peste 26.000 de persoane se află în sistemul de protecție internațională, iar alte mii sunt cazate în regim de urgență în hoteluri, pensiuni sau clădiri temporar adaptate.
Ce urmează
Deși Simon Harris nu a prezentat încă un plan concret de reformă, surse guvernamentale au confirmat pentru RTÉ că Ministerul Justiției și Departamentul pentru Integrare lucrează la un nou cadru legislativ care ar putea include măsuri mai stricte privind deportările și o limitare temporară a noilor cereri.
În același timp, organizațiile pentru drepturile omului avertizează că o abordare prea restrictivă ar putea încălca obligațiile internaționale ale Irlandei privind azilul și dreptul la protecție.
☘️ Peste 470 de angajați ai Spitalului Beaumont susțin apelul pentru boicotarea medicamentelor produse de o companie israeliană
Un număr tot mai mare de cadre medicale din Irlanda se alătură apelurilor de boicotare a produselor farmaceutice ale companiei israeliene Teva Pharmaceuticals, unul dintre principalii furnizori de medicamente generice ai Serviciului Irlandez de Sănătate (HSE).
Potrivit The Irish Times, peste 470 de angajați ai Spitalului Beaumont din Dublin – printre care medici, asistente, fizioterapeuți, personal auxiliar și administrativ – au semnat o petiție prin care cer suspendarea achizițiilor de medicamente produse de Teva, „acolo unde există alternative viabile”.
Inițiativa vine după acțiuni similare ale personalului de la Children’s Health Ireland și National Orthopaedic Hospital Cappagh, care au transmis mesaje aproape identice către conducerea HSE și Ministerul Sănătății.
„O datorie etică” pentru personalul medical
Într-o scrisoare adresată ministrului Sănătății, Jennifer Carroll MacNeill, și directorului executiv al HSE, Bernard Gloster, peste 250 de consultanți medicali din întreaga țară afirmă că este „o datorie etică” să se evite folosirea produselor unei companii despre care spun că „beneficiază indirect de pe urma acțiunilor guvernului israelian”.
Documentul, consultat de The Irish Times, precizează că medicii nu susțin măsuri care ar putea pune în pericol îngrijirea pacienților, însă consideră că multe dintre medicamentele Teva au echivalente produse de alți producători, iar trecerea la aceste alternative ar fi posibilă „fără a afecta actul medical”.
Una dintre semnatarele petiției, Emma O’Friel, asistentă la Spitalul Beaumont, a declarat că acțiunea „rămâne valabilă” chiar și pe durata încetării focului din Fâșia Gaza, argumentând că „în Palestina continuă abuzurile grave asupra drepturilor omului și încălcările principiilor eticii medicale”.
Poziția HSE și a companiei Teva
Reprezentanții HSE au confirmat primirea scrisorii, precizând că instituția trebuie să respecte reglementările Uniunii Europene privind achizițiile publice, care impun neutralitate și transparență în toate contractele de stat.
„HSE este o entitate finanțată din fonduri publice și are obligația de a se conforma tuturor directivelor guvernamentale și europene în materie de achiziții”, se arată într-un răspuns oficial.
La rândul său, compania Teva Pharmaceuticals a reacționat spunând că un eventual boicot ar putea pune în pericol sănătatea pacienților.
„Pacienții noștri depind de un flux constant și sigur de medicamente. Ca unul dintre cei mai mari producători mondiali de medicamente generice, ne angajăm să asigurăm disponibilitatea acestora pentru toți pacienții, indiferent de religie, convingeri sau origine”, a transmis un purtător de cuvânt al companiei.
Teva, una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, are o prezență importantă în Irlanda, unde produce și distribuie o gamă largă de medicamente, inclusiv unele produse populare precum Sudocrem.
Un gest simbolic, dar cu ecou politic
Gestul personalului medical de la Beaumont este considerat de observatori fără efect juridic direct, însă cu puternic impact moral și politic. În contextul războiului din Gaza și al dezbaterilor tot mai aprinse din Europa privind relațiile comerciale cu Israelul, asemenea acțiuni ale profesioniștilor din sănătate trimit un semnal clar privind sensibilitatea publică față de etica în lanțul de aprovizionare medicală.
