Peste 30 de femei care lucrează sau au lucrat în Serviciul Național de Ambulanță din Irlanda au relatat experiențe de hărțuire și comportament nepotrivit, potrivit unei investigații jurnalistice care a readus în prim-plan probleme serioase legate de cultura internă a serviciului. Relatările apar într-un moment în care HSE a decis deja să lanseze un proces independent de analiză a mediului de lucru din National Ambulance Service, după preocupări legate de hărțuire, discriminare, intimidare și lipsa de încredere a angajaților în mecanismele interne de raportare.
National Ambulance Service, serviciul public de ambulanță coordonat de HSE, include paramedici, tehnicieni medicali de urgență și personal care răspunde apelurilor 999 și 112. Potrivit informațiilor publicate în această săptămână, HSE a numit-o pe generalul-maior în retragere Maureen O’Brien pentru a conduce independent un program destinat examinării culturii organizaționale. Inițiativa urmează să se desfășoare pe parcursul a șase luni și va include un sondaj la nivelul întregului serviciu, interviuri cu angajații, ateliere și vizite în diferite unități.
Decizia nu a apărut izolat. În ultimii ani au fost semnalate repetat acuzații de hărțuire sexuală, comportament nepotrivit și intimidare în interiorul serviciului. O investigație publicată anterior de The Journal, bazată inclusiv pe date obținute prin legislația privind accesul la informații, arăta că între 2020 și mai 2025 conducerea National Ambulance Service a înregistrat 85 de plângeri privind hărțuirea, intimidarea sau comportamentul necorespunzător. Mai puțin de 40% dintre acestea au ajuns la o investigație formală, iar doar zece au ajuns la diferite niveluri ale procedurii disciplinare.
În 2024 au fost înregistrate 20 de plângeri, cel mai ridicat număr anual din perioada analizată. Separat, National Ambulance Service a confirmat anterior că, între 2023 și 2025, au existat 41 de plângeri depuse în baza politicii HSE privind demnitatea la locul de muncă. Dintre acestea, 17 au fost considerate suficient de serioase pentru a necesita investigații suplimentare, iar mai puțin de cinci au fost încadrate explicit drept plângeri privind hărțuirea sexuală.
Unele dintre acuzațiile făcute publice de angajate sunt însă mult mai grave decât simple conflicte de muncă. Femei care au vorbit sub protecția anonimatului au descris avansuri sexuale nedorite, mesaje insistente, atingeri nepotrivite și situații în care au spus că nu se simt în siguranță să lucreze singure în ture lungi cu anumiți colegi. În unele cazuri, femeile au afirmat că au ezitat să facă plângeri de teamă că nu vor fi crezute, că vor fi considerate persoane care creează probleme sau că sesizarea le-ar putea afecta cariera.
Problema a ajuns și în dezbaterile parlamentare. În Dáil au fost invocate atât plângerile interne, cât și un sondaj realizat în rândul femeilor din serviciul de ambulanță din nord-estul țării. Din aproximativ 65 de angajate vizate, 56 au răspuns, iar aproximativ jumătate au declarat că au trecut prin forme de hărțuire sexuală, comentarii cu caracter sexual sau contacte fizice nedorite. Aceste date nu înseamnă că fiecare acuzație a fost confirmată printr-o investigație disciplinară sau penală, dar au amplificat presiunea pentru un mecanism independent în care angajații să poată avea încredere.
HSE spune că astfel de comportamente nu își au locul în organizație și că fiecare angajat trebuie să poată lucra într-un mediu bazat pe respect, siguranță și profesionalism. În scrisoarea transmisă personalului, conducerea HSE a recunoscut existența unor preocupări privind hărțuirea, discriminarea și nivelul de încredere în interiorul National Ambulance Service. Programul condus de Maureen O’Brien este prezentat drept o încercare de a identifica problemele structurale și de a stabili măsuri care să îmbunătățească mediul de lucru.
Există și un context mai larg de nemulțumire în rândul personalului. În anul precedent, aproximativ 70% dintre angajații care au participat la un vot intern au respins propunerile privind reorganizarea rolurilor și responsabilităților, deși sindicatele implicate recomandaseră acceptarea lor. În 2026, angajații serviciului de ambulanță au votat masiv și pentru acțiuni sindicale într-un conflict separat privind condițiile de muncă și salarizarea. Disputa a fost ulterior soluționată, dar sindicatele și politicienii din opoziție au prezentat aceste episoade drept indicii ale unei probleme mai profunde de moral și de încredere în conducere.
Serviciul se află în același timp sub o presiune operațională puternică. Date publicate recent arată că peste 20.000 de intervenții de urgență din perioada 2021–2025 au avut nevoie de mai mult de o oră până la sosirea unei ambulanțe, iar cererea pentru serviciile National Ambulance Service a continuat să crească. HSE a majorat bugetul și numărul de angajați în ultimii ani, însă deficitul de personal și timpii mari de predare a pacienților la spitale continuă să afecteze capacitatea echipajelor de a răspunde rapid la noi apeluri.
Pentru acuzațiile individuale prezentate în investigațiile jurnalistice se aplică prezumția de nevinovăție, iar existența unei plângeri nu echivalează cu stabilirea vinovăției unei persoane. Miza investigației actuale este însă mai largă: dacă angajații au avut acces la mecanisme eficiente și sigure de raportare, dacă plângerile au fost tratate corespunzător și dacă modul în care serviciul a reacționat de-a lungul timpului a permis menținerea unui mediu de lucru sigur.
Concluziile programului independent condus de Maureen O’Brien vor fi importante nu doar pentru personalul serviciului, ci și pentru funcționarea unei instituții esențiale pentru sistemul public de sănătate. National Ambulance Service depinde de echipe care lucrează în condiții de presiune ridicată și petrec frecvent ture de câte 12 ore împreună. În acest context, încrederea între colegi și în mecanismele de conducere nu este doar o problemă de relații de muncă, ci una care poate influența direct stabilitatea și capacitatea serviciului de a răspunde urgențelor.
